5,936 matches
-
bazându-se doar pe prevederile legii abadonului (lipsa de interes a familiei pentru copil mai mult de șase luni); copii preluați în îngrijire publică din familiile în care se constată că mediul de viață ce li se oferă prezintă efecte nocive asupra copilului: abuz de orice fel, neglijare severă, exploatare prin mucă etc.; copii cu handicap sever care sunt aduși în instituții pe perioade nedeterminate - unii dintre aceștia mențin relații cu familia lor, alții sunt, în timp, practic, abandonați. Din păcate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reacțiilor fizice și chimice. După ce organismul s-a adaptat, capacitatea de rezistență a organismului crește peste cea medie. 3. stadiul de epuizare se instituie în cazul în care succesiunea alarmă-rezistență are o frecvență crescută mai ales în prezența unui agent nociv puternic. În stadiul de epuizare rezistență este mai mică decât cea medie și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum se întâmplă în cazul hipertensiunii arteriale, în afecțiunile psihosomatice (migrena, astmul bronșic
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
stressul la locul de muncă. Deși există și efecte pozitive ale stressului, ca tensiune nervoasă , nonexcesivă și benefică ce dinamizează individul să acționeze prompt, să-și intensifice eforturile în realizarea sarcinilor, cel mai ades stressul occupațional este asociat cu efectele nocive, negative cauzate de nonconcordanța între obiectivele organizației și nevoile, resursele și capacitățile angajatului. 1.3.1.Predispoziții individuale Conform autorilor în domeniu, caracteristicile individuale/ de personalitate și implicit modul de a reacționa la solicitările externe sunt deosebit de importante în prezicerea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
ăn III, Psihologie footnote> propuse de Rosenman, descriu deferente în modul de a percepe condițiile de muncă de către angajat. Persoanele de tip A sunt ambițioase, cu spirit de competiție, uneori agresive sau ostile, nerăbdătoare și nu resimt stresul ca fiind nociv. În schimb, spre deosebire de persoanele de tip B ( care sunt mai puțin dinamice și competitive) pe termen lung persoanele de tip A sunt afectate în mai mare măsură de stress ( deși par a nu-l resimți în mod obișnuit), dezvoltând mai
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cei 6 miliarde de locuitori îl respira în fiecarezi. Omul ar trebui să conștientizeze că el respira în fiecare zi aerul, și dacă îl poluează va înrăutăți situația planetei, pe care încă unii încearcă să o protejeze împotriva acestor efecte nocive care o distrug puțin câte puțin, si poate până când omul își va da seama ce a făcut s-ar putea să fie prea târziu. Din cauza poluării crește proporția gazelor numite gaze de seră. Și procesele industriale duc la poluare și
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
cu acumulări, derivări, turbinări etc. 3. , realizată prin procedeee avansate în stații specializate care folosesc tehnologii și echipamente moderne, fiabile, eficiente. 2. Metode de epurare a apelor reziduale Epurarea apelor este un proces complex de reținere și neutralizare a substanțelor nocive dizolvate, în stare coloidală sau de suspensii, prezente în apele uzate industriale și orășenești, care nu sunt acceptate în mediul acvatic în care se face deversarea apelor tratate și care permite refacerea proprietăților fizico-chimice ale apei înainte de utilizare. Epurarea apelor
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
și orășenești, care nu sunt acceptate în mediul acvatic în care se face deversarea apelor tratate și care permite refacerea proprietăților fizico-chimice ale apei înainte de utilizare. Epurarea apelor uzate cuprinde două mari grupe de operații succesive: reținerea sau neutralizarea substanțelor nocive sau valorificabile prezente în apele uzate; prelucrarea materialului rezultat din prima operație. Astfel, epurarea are ca rezultate finale: ape epurate, în diferite grade, vărsate în emisar sau care pot fi valorificate în irigații sau alte scopuri; nămoluri, care sunt prelucrate
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
-l pune În roluri secundare, situații dificile, jenante. Paranoicii răspund la situații psihotraumatizante prin apariția ideilor prevalente de o intensitate deosebită, care le modifică comportamentul, contribuind la o creștere masivă a tensiunii afective. Mare se dovedește a fi influența factorilor nocivi exogeni care sensibilizează personalitatea patologică față de factorii psihogeni. Printre aceștea pe primul loc se situează alcoolismul. Din totalul de 600 cazuri cercetate, În 276 actele agresive au fost săvîrșite sau În ebrietatea alcoolică, sau de personalități cu semne de alcoolism
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile violente ocupă doar 17% din tot lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau heteroagresivitatea este un fenomen caracteristic personalităților patologice
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau heteroagresivitatea este un fenomen caracteristic personalităților patologice. 2. Agresivitatea la personalitățile patologice se manifestă mai frecvent În timpul reacțiilor afective, amplificânduse considerabil În cazul modificării structurii personalității sub acțiunea factorilor nocivi de proveniență exogenă.
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
trecere la act, gradul de nocivitate comportamentală ca judecată predominent sociologică, cu valoare aleatorie nonpredictivă, chiar și atunci când a fost evaluată suprapredictiv. Semnificația expertală a șanselor de autonomie comportamentală devine o sarcină de mare responsabilitate expertală În evaluarea unor riscuri nocive metaexpertale. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al patrulea rând, conținutul nomotetic și pragmatic prin transformarea acestui gen de activitate Într-un fel de tampon științific, independent dar participativ, și deci euristic, În relația dintre lege, societate și boala psihică
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
însuși. Să fie vorba doar de ecologie când vorbim de schimbarea mediului ambiant? Acesta e sensul întrezărit de toți, e cel mai circulant și cotidian... Multe s-au vorbit despre noi, oamenii, și despre viitorul nostru pierdut în fum, gaze nocive, găuri de ozon, războaie și alte „creații” umane... Nu au fost atât de greu de identificat aceste adevăruri științifice și originea, respectiv promotorul lor. Este mai greu însă de preluat o atitudine ca atare și să nu mai vorbim despre
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur, gradul de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
în grija bunicului unic, fie că sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților la lucru și înlocuirea acestora cu alte persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
drepturilor persoanei sau ale comunității În stipularea lor expertală evaluare complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și a celor din jur. Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezența unor componente străine, numite poluanți, ca urmare a activității omului, și care provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esențiale vieții. (Conferința Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972) Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
statelor și guvernelor, ale întregii populații a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării. Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sănătății a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare și anume: I. Poluarea biologică, cea mai veche și mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin eliminarea și răspândirea în
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
substanțe. III. Poluarea fizică este cea mai recentă și cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în știință, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanțelor radioactive în mediu și în potențialul lor nociv chiar la concentrații foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca și vibrațiile și ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și de viață al omului modern, iar intensitățile
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
de dezechilibru care transformă normalul în patologic. La originea oricărei boli se află o cauză specifică, iar gândirea medicală trebuie să determine cauza și natura bolii. Ea este urmată de acțiunea medicală cu rol terapeutic, având ca scop suprimarea acțiunii nocive a cauzei, eliminarea consecințelor acesteia asupra organismului și restabilirea normalității. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul limbajului psihologiei și psihopatologiei. În ambele situații cunoașterea vizează „subiectul” uman, viața psihică normală sau patologică, care este o experiență interioară. Ea nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra persoanei umane din exteriorul acesteia. În acest caz sunt menționate următoarele: a) boala se datorează unor influențe nefaste de tipul unei „voințe malefice” externe, considerate din punct de vedere simbolic și moral, b) boala are originea într-un element nociv, natural. 4) Modelul endogen, constă în inversarea modelului precedent în contrariul său. Cauza și natura bolii este, în acest caz, deplasată către individ și considerată ca o entitate proprie, aparținând naturii acestuia („mediul intern” pentru Cl. Bernard, „patrimoniul genetic” pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceasta poate fi exemplificată prin următoarele: „mi-am pierdut memoria”, „mi-am pierdut judecata”, „mi-a dispărut somnul” etc. Toate acestea reprezintă aspectul negativ al bolii. 7) Modelul malefic consideră boala ca reprezentând o stare de „rău absolut”, o stare nocivă, nedorită de persoană. Ea este o stare de „anormalitate” biologică, psihologică și socială. Prin boală individul se devalorizează în raport cu semenii săi. El își pierde statutul social și este împiedicat de a-și mai putea exercita rolurile. Boala îl invalidează. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desfășura cu tact, discreție, respectându-se cu strictețe secretul profesional privind identitatea subiectului cercetat sau a subiecților din lotul de cercetare. Se va căuta să se evite, pe cât posibil, producerea unor situații conflictuale sau ca cercetarea respectivă să aibă efecte nocive asupra subiectului sau a lotului de subiecți studiat. Se va avea de asemenea în vedere ca rezultatele să fie verificate, validate și ulterior corect „comunicate” sau „publicate” în mediile științifice de specialitate. Aspectele mai sus discutate evidențiată faptul că cercetarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolnavilor adevărați prin „decondiționarea” acestora în cursul somnului hipnotic. Ca și psihozele experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt nocive și sunt lipsite de consecințe negative pentru personalitatea subiecților supuși experimentului. Aceste experimente au o valoare deosebită întrucât ele ne oferă posibilitatea de a înțelege și urmări într-o manieră dirijată apariția, evoluția și disoluția unor tablouri psihopatologice produse în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]