2,833 matches
-
am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă,/ Am rămas inimă arsă,/ Și de când ne-ai părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu-și nevasta întemnițată, se stinge împreună cu ea. Nora în urma regimului aplicat, feciorul din iubire pentru ea. Ultimul gest solicitat văduvei este îngroparea celor doi (o dragoste invincibilă, biruitoare dincolo de moarte): Amândoi s-o mbrățoșat Și ca morți jos au picat Și din grai așa grăia: — Maică, măiculița mea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la slăbiciune”, scria, la 29 martie 1726, Maria, fiica lui Radu Greceanu) ori pericolele răspândite de vreo epidemie („fiind în slăbiciunea bătrânețelor” - Anca din Budișteni, în 1646; „Văzând slăbiciunea bătrânețelor și această boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” - Safta Cantacuzino, nora Elinei) sau consecințele împrevizibile ale câte unei experiențe autoimpuse („purcesul sntului Ierusalim”, va zice popa Ștefan: „ajungând eu la vărsta bătrăneților, cugitat-am în inima mia cătră preabunul Dumnezeu ca să călătorescǔ cătră Ierusalim, să mă închin acolo sfântului loc unde au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercetare, într-o scriitură critică alertă, mobilă, pe alocuri iconoclastă, care implică și cititorul, uneori prin ironie sau prin trimiterea la realități social-politice contemporane, cum se întâmplă în eseul Politica burții sau Un scenariu arhetipal, interpretare a Soacrei cu trei nurori de Ion Creangă. Se impun atenției studiul, amplu, despre romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici via negativa, articolele despre Ion Creangă, textul despre „scenariile justițiare” veterotestamentare, de tip „moarte pentru moarte”, din literatura
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
celorlalți, rămași în viață și, mai ales, în mașinăria istoriei. Întorcându-se într-o zonă nebuloasă a trecutului lor, ei caută să înțeleagă prezentul, subiectivitatea împiedicându-i însă în găsirea imaginii precise. Romanul de dragoste dintre Alexandru și soția lui, Nora, este absorbit de romanul politic, iar îndoielile lui Alexandru privitoare la Nora și la trecutul ei trimit la personaje camilpetresciene. Pentru romanul Jocul (1984) critica avansează calificativul de realism magic (Constantin Crișan), anticipându-l pe acela din Vameșul ploilor (1987
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
într-o zonă nebuloasă a trecutului lor, ei caută să înțeleagă prezentul, subiectivitatea împiedicându-i însă în găsirea imaginii precise. Romanul de dragoste dintre Alexandru și soția lui, Nora, este absorbit de romanul politic, iar îndoielile lui Alexandru privitoare la Nora și la trecutul ei trimit la personaje camilpetresciene. Pentru romanul Jocul (1984) critica avansează calificativul de realism magic (Constantin Crișan), anticipându-l pe acela din Vameșul ploilor (1987), caracterizat de onirorealism (Nicolae Bârna) sau de onirosimil (Adrian Dinu Rachieru). În
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
21; C. Stănescu, Un film scris de Marin Preda, „Scânteia”, 1980, 11 742; Augustin Buzura, Imposibila despărțire, CNT, 1980, 21; Ștefan Aug. Doinaș, Marin Preda ca amintire, VR, 1980, 5-6; Marian Popa, Marin Preda - un scriitor universal, TBR, 1980, 183; Nora Iuga, Wenig Zeit, den Himmel anzuschen, „Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele, FLC, 1980, 33; Ov.S. Crohmălniceanu, Dramatismul sentimentului, RL, 1980, 48; Băileșteanu, Refracții, 87-106; Manolescu, Arca, I, 270-319; Raicu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
chiar intenția, și-a înfăptuit-o. Nici o carte a sa nu a avut o „presă” mai bună. Ceea ce lasă însă un ecou, o atmosferă în memorie, ceea ce persistă aproape autonom e poezia unor momente ale vacanței cuplului aventuros Paul și Nora. Unul din cele remarcabile, ascultarea Oratoriului de Crăciun în Biserica Neagră din Brașov, este menționat, cu transcrierea pasajului esențial, în cronicile lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu. Altă secvență memorabilă include o alunecare pe schiuri, amețitoare. Un deosebit succes, de
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
câteva evocări: situația Berlinului în timp de război, din textul lui D. Karnabatt, Statuia de lemn a lui Hindenburg, ori atmosfera din București în preajma iminentei intrări a trupelor germane, în însemnările lui Dem. Theodorescu, Miercuri, 6 decembrie 1916 și D. Nora (pseudonim al lui D. Rosen), Zile neuitate. Un an de atunci. Un articol de D. Karnabatt se referă la centenarul nașterii lui Mihail Kogălniceanu, Gala Galaction scrie despre Curtea de Argeș, Barbu Nemțeanu traduce un fragment din Nathan înțeleptul de Lessing, Liviu
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
în colaborare cu Constantin M. Popa); Ion Caraion, Poezii arestate, pref. edit., București, 1999; Daniel Bănulescu, Republica Federală Daniel Bănulescu, pref. Z. Ornea, postfața edit., București, 2000; Paul Daian, Softwin, pref. edit., București, 2001; Octavian Soviany, Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfața edit., București, 2002; Leonid Dimov, Pe malul Styxului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2003; Iustin Panța, Obiecte mișcate, I-II, cuvânt de însoțire Mircea Ivănescu, introd. Mircea Martin, București, 2003; Cristian Popescu, Caiet de citire și de caligrafie, postfața
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
nicolae magnificul”, RMB, 2001, 7 august; Constantin Abăluță, „nicolae magnificul”, „Ziarul de duminică”, 2001, 34; Șerban Axinte, Despre cartea /moartea donei juana și a magnificului nicolae, „Timpul”, 2001, 9; Geo Vasile, dona juana și imaginificul său cavaler, CNT, 2001, 41; Nora Iuga, La început a fost poetul, RL, 2001, 41; Gheorghe Grigurcu, Un postavangardist, RL, 2001, 48, 49; Grigore Chiper, Respirația ca supliciu, poezia ca viciu, „Contrafort”, 2001, 12; Ruxandra Cesereanu, Magnificul și nordicul, ST, 2001, 12; Traian T. Coșovei, Pagini
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la poezia scrisă de Leonid Dimov, Emil Brumaru, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ioanid Romanescu, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Adrian Popescu, Nicolae Ioana, Dan Laurențiu, Sorin Mărculescu, Alexandru Miran, Gheorghe Istrate, Daniel Turcea, Ileana Mălăncioiu. Demersul poate fi socotit un fel de replică, după un deceniu, la Poezia unei generații, sinteza lui
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte cărți, fie că este vorba despre Duminică la iarbă verde (1985) sau despre Dinastiada
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
mentorul său, dă curs talentului de dramaturg, realizând adaptări pline de har, în special după poveștile lui Ion Creangă. În 1953 are loc la Teatrul Național din Iași premiera piesei Ochiul babei, comedie în versuri realizată după Soacra cu trei nurori de Ion Creangă. V. nu s-a rezumat la o simplă prelucrare a poveștii, ci a reușit să dea consistență dramatică textului, utilizând și experiența sa de viață, copil și adolescent provenit dintr-un mediu rural situat în împrejurimile orașului
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
celor mai reprezentative opere: Honoré de Balzac, Guy de Maupassant, E. A. Poe, Mark Twain, N.V. Gogol, E.T.A. Hoffmann, W. M. Thackeray, W. Hauff, V. G. Korolenko, A. P. Cehov, F. M. Dostoievski, H. W. Longfellow, A. Tennyson. O versiune conștiincioasă a Norei de Henrik Ibsen dă B. Marian, iar Coșbuc tălmăcește fragmente din Rig Veda și proverbe indice. Caracterul instructiv și accesibilitatea erau asigurate de rubricile „Fel de fel”, „Varietăți”, „Bibliografie”, care cuprind știință popularizată, curiozități, informații culturale, întâmplări din viața oamenilor
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
și îl plasează într-un anumit context. De aceea, z. apare ca imagine care întregește o idee („i-a venit apa la moară”). Proverbul formulează o concluzie, pe când z. doar o sugerează, făcând mai plastică o anumită situație („a intrat nora în blide”). Ca și proverbul, are origine străveche, izvorând dintr-o experiență umană îndelungată. Unele z. românești au, se pare, ascendență latină („a arunca praf în ochi”, „a tăcea ca peștele”), multe sunt de circulație universală („din lac în puț
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
reclamă de felul „Văpsea pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună, Gh. D. Mugur, Lia Hârsu, Petru T. Gâdei, Lia Dracopol, Ion Biberi, N.M. Condiescu, Horia Oprescu și mulți alții. R. P.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând în treacăt și altfel de lucruri: a cunoscut o încântătoare italiancă, pictorița Lydda, și s-au căsătorit. În scurt timp Mircea moare și Filip merge la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o ființă minunată, o femeie, s-ar spune, ideală, cu care bătrânul poate discuta filosofie, citind și comentând pagini din Platon. Lydda se stinge însă la nașterea copilului. Nesuportându-i absența, socrul o invocă prin practici
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
regionale, locale), cât și societatea civilă și sectorul economic privat. Acești trei piloni se referă la promovarea oportunităților, stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) și creșterea securității. Pornind de la acest scenariu/cadru dezvoltat în WDR 2000, Nora Lustig (2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovarea oportunităților, stimularea și facilitarea procesului de abilitare a actorilor sociali (empowerment) și creșterea securității. Pornind de la acest scenariu/cadru dezvoltat în WDR 2000, Nora Lustig (2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Experiences with Social Investment Funds, lucrare prezentată în cadrul UN-Expert Working Group Meeting on Social Funds and Poverty Reduction, New York, 15-16 octombrie. Jorgensen, Steen Lau; Van Domelen, Julie, 2000, „Helping the Poor Manage Risk Better: The Role of Social Funds”, în Nora Lustig (coord.), Shielding the Poor: Social Protection in the Developing World, Brookings Institution, Washington, DC. Lustig, Nora, 2000, „Three-pillar framework of poverty alleviation”, în Antony Levine (coord.), Social Funds: Accomplishments and Aspirations, Proceedings of the Second International Conference on Social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Reduction, New York, 15-16 octombrie. Jorgensen, Steen Lau; Van Domelen, Julie, 2000, „Helping the Poor Manage Risk Better: The Role of Social Funds”, în Nora Lustig (coord.), Shielding the Poor: Social Protection in the Developing World, Brookings Institution, Washington, DC. Lustig, Nora, 2000, „Three-pillar framework of poverty alleviation”, în Antony Levine (coord.), Social Funds: Accomplishments and Aspirations, Proceedings of the Second International Conference on Social Funds, June 5-7, World Bank. Narayan, Deepa; Ebbe, Katrinka, 1997, Design of Social Funds: Participation, Demand Orientation
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ioan Holban, Două debuturi, CRC, 1986, 30; Mircea Mihăieș, Reverii livrești, O, 1989, 13; Ioan Buduca, Ralantiul și acceleratorul, AFT, 1989, 4; Vasile Popovici, „Însemnare despre anii din urmă”, F, 1989, 5; Ioan Holban, Exerciții de imaginație, CRC, 1989, 27; Nora Rebreanu, Raportul dialogic, ECH, 1990, 3-4; Simion, Scriitori, IV, 693-702; Țeposu, Istoria, 139-140; Ioana Pârvulescu, Memorialul deportării, RL, 1994, 31; Negoițescu, Scriitori contemporani, 459-461; Ruja, Parte, I, 86-89, II, 57-61; Ruxandra Cesereanu, Deportații, ST, 1995, 3; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de hermeneutică și studiile de „patafizică” ale lui P. pot părea expresia unui răsfăț gratuit și „evazionist”, dar, în pofida aparențelor, ele nu sunt lipsite de o gravitate subiacentă. Titluri de cărți
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
lui, intuindu-i câteva caracteristici - monotonia „până la exasperare”, dar și „senzația miracolului existențial”, „conștiința damnării”, „mizerabilismul de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga, sensibili la autenticitatea viziunii și la severitatea formală a versurilor ultimului venit în cercul solitarilor. Lucrurile se repetă cu Războinicul cu ciorapi de piele (1996), editată tot în regie proprie, și abia cu Ultimele pătrare de frig (1998; Premiul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Abăluță, București, 1993; Războinicul cu ciorapi de piele, București, 1996; Ultimele pătrate de frig, București, 1998; Camera de subsol sau Răscumpărarea, București, 2001. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Valeriu Mircea Popa, LCF, 1983, 13; Angela Marinescu, Poeme rupte, VTRA, 1990, 2; Nora Iuga, A călca pe muzică printre zdrențe, RL, 1995, 4; Nicolae Prelipceanu, Valeriu Mircea Popa. Poezia în 200 de exemplare, RMB, 1995, 1603; Constantin Abăluță, Analiza critică a unui poet, CNP, 1997, 2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]