2,845 matches
-
Short Stories of 1932, editată la New York, alături de Erskine Caldwell și William Faulkner. În același an debutează editorial la Paris cu Storm. A Book of Short Stories, cu o versiune franceză în 1935 și alta în limba română în 1936. Notorietatea i-o aduce romanul Easter Sun (1934), tipărit la New York, dar repede tradus în franceză și germană, apoi și în foiletonul „Adevărului literar și artistic” (1937). Invitat în țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Marcu Balș, apoi Petre Diacu (în „Viața românească”), Petre Albotă și Gaius (în „Adevărul”, „Dimineața” și „Dreptatea”), Petre Dragu, Dr. Petru Ionică, Dr. X, Dr. P. Din 9 octombrie 1932 începe să folosească în „Dreptatea” pseudonimul care îi va aduce notorietatea. În 1933 îi apare volumul Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, una dintre primele scrieri antifasciste din Europa. Peste un an tipărește studiul Psihanaliza judiciară, unde recomandă o metodologie modernă a domeniului, urmat de Filosofia politico-juridică a
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un spirit nutrit și de enciclopedismul și iluminismul veacului al XVIII-lea. Elemente clasiciste și preromantice coexistă în poezia sa. El s-a bucurat de notorietate datorită unei scrieri - apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în 1839 - căreia i s-a dat titlul Niam vine și niam să trece. În versuri ce tind să fie o meditație pe tema fortuna labilis se presimte Glossa
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
epocii, au așteptat o perioadă de relativă liberalizare pentru a publica. Și-a atras aprecierea pentru romanul Matei Iliescu (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor), s-a impus ca șef al grupului „târgoviștenilor”, volumele de jurnal i-au adus un început de notorietate, dar adevărata consacrare a venit abia după moarte, când prozatorii optzeciști au recunoscut în el un antemergător și, totodată, un mare artist. Astăzi nimeni nu îi contestă locul, dintre cele mai importante, în literatura de după al doilea război mondial. Singura
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu sau Lucian Blaga. Considerată mesager al spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate României. În vastă bibliografie care i s-a consacrat, apologetic sau polemic, o temă recurenta este tocmai alchimia inclasabila a lirismului ei și aportul rădăcinilor românești („valahe”/„danubiene”/ „balcanice”) la insolitul prin care N. s-a impus în lirica de dupa
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Est”. Prima carte de poeme, Le Coeur innombrable, apare în 1901, cu un titlu șocant pentru uzanțele limbii franceze, înregistrat în lexicoane că o „expresie proverbiala” și proiectând volumul în prim-plan (Premiul „Archon-Despérouses” al Academiei Franceze). Au urmat, în notorietate crescândă - succes și, uneori, scandal de sfidare morală - celelalte volume, încă opt, de versuri: L’Ombre des jours (1902), Leș Éblouissements (1907), Leș Vivants et leș morts (1913), Leș Forces éternelles (1920), Le Poème de l’amour (1924), L´Honneur
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Abundența obositoare a lămuririlor științifice, cât și discontinuitatea discursului narativ fac din aceste proze, povestiri fantastice în intenția lor, simple exerciții de digitație pe subiecte care începuseră a fi la modă. Ca om de știință, lui K. i-a adus notorietatea cartea Enigmele miturilor astrale (1970). Aici este analizată erudit ipoteza paleoastronautică conform căreia Pământul a fost vizitat în trecutul îndepărtat de mai multe ori de extratereștri, urmele acestor vizite păstrându-se în memoria colectivă a unor popoare. Antologia comentată Miturile
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
în Ministerul Lucrărilor Publice. M. se va dedica acestei cariere, în 1930 fiind șef de birou clasa I la Direcția învățământului primar din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Din 1922 este membru al Societății Scriitorilor Români și dobândește o anumită notorietate ca fabulist. Versuri i-au apărut în „Universul”, „Convorbiri literare”, „Curierul artelor”, „Ecoul”, „Flacăra”, „Drum nou”, „Porunca vremii” ș.a. După ce într-o broșură alătură două modeste încercări dramatice (Ilinca. Harul busuiocului, 1917), dă la iveală prima carte de versuri, Stropi
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
sau interdependență?), Ramiro Ortiz (Dante și Coșbuc), Camil Petrescu (Eminescu), Tudor Vianu (Masca timpului, Personalitatea lui Eminescu). Specificul revistei constă însă în faptul că, în afara unor articole disparate, există câteva rubrici bine structurate și, la fel cu semnatarii lor, de notorietate în literatura noastră. Astfel, chiar din primul număr, Perpessicius este inițiatorul unor „medalioane” - efigii ale unor scriitori precum Ștefan Petică, Ion Minulescu, St. O. Iosif, Elena Farago, Al. Cazaban, Ilarie Chendi, George Coșbuc, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Cora Irineu, D.
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
director al cotidianului “București”. Din 1922 până în 1940 va funcționa ca director general (și, alternativ, inspector general) în Ministerul Cultelor și Artelor, contribuind mult la promovarea artelor, prin instituirea Premiului Național pentru poezie și prin înființarea Salonului Oficial de Pictură. Notorietatea scriitorului era deja consolidată în 1926, când este numit director al Teatrului Național din București, M. fiind concomitent elogiat și criticat, adulat și denigrat de critica literară sau de confrați. A călătorit mult, mai ales în Franța, dar și în
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
proiectelor locale din Zizin, județul Brașov. Pe de altă parte, dintre cei care „au făcut” emisiunea, se distinge imaginea moderatorului, Emil Hurezeanu, care este o figură foarte populară în rândul populației rurale, majoritatea celor intervievați menționându-l ca personaj important. Notorietatea sa depășește însă grupul celor care au vizionat emisiunile, fiind menționat și de către alți săteni care îl numesc „băiatul tânăr din Parlament”. Ca în orice poveste, și în cazul emisiunilor despre sate apar și personaje care sunt percepute negativ, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nos" La oraș ori la sat, în Țările Române - mai puțin în Transilvania decât în Moldova și Valahia - țiganii au reprezentat un permanent decor antropologic 1. În timpul lui Vlad Țepeș și al lui Ștefan cel Mare, robia țiganilor era de notorietate. Când Țările Române s-au închinat Porții Otomane, observă P.P. Panaitescu, țăranii români și țiganii împărtășeau aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cultivată și profund dezrădăcinată de orice habitus al amintirii. Dintr-o insuficientă analiză a surselor scolastice ale teologiei seculare din secolul al XVII-lea derivă, cred, și expunerea parțială a motivațiilor teologice și psihologice prezente în geneza protestantismului. Este de notorietate reacția violentă a lui Martin Luther (1483-1546) împotriva „modei aristotelice” care a dominat teologia catolică din scolastica timpurie până în epoca lui Francisco Suárez (1548-1617). Prin reîntoarcerea la tema paulină a „nebuniei crucii” (I Corinteni 1) și a „justificării prin credință
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
esenței” divinității (Gottheit). Apofatismul este radical și normativ. Pe Martin Heidegger l-a fascinat din tinerețe în textul lui Silezius mai cu seamă tema „dăruirii” (Gelassenheit în original, s. 22, 39, 99), moștenită prin Tauler de la Meister Eckhart. Este de notorietate comentariul oferit de același filozof în Der Satz vom Grund cuvintelor enigmatice ale Silezianului (s. 289) care poartă titlul „Fără de ce” (Ohne warumb): „E roza făr’ de ce, dă-n floare că dă-n floare/ În seamă nu se ia, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Holocaust, este redactorul de literatură al prestigioasei The New Republic și autorul unei mișcătoare cărți despre Holocaust, Kaddish, o meditație asupra morții tragice a tatălui său, reputatul istoric și teoretician al istoriei de la University of Chicago Peter Novick a dat notorietate sintagmei prin cartea sa despre atitudinile americane față de Holocaust, de la ultimul război până astăzi, The Holocaust in American Life, Houghton Mifflin Co., 1999; Norman Finkelstein, în lucrarea sa amintită mai sus (aspru condamnată și de Novick), merge până la a acuza
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acordându-le cu generozitate spațiu tipografic; astfel, aproape zilnic apare rubrica Viața culturală și artistică, susținută Îndeobște de Aurel Cleja și Victor Russu. Săptămânal apare, apoi, cunoscutul Supliment de Duminică girat de Sergiu Fărcășan, unde publică doar numele verificate, de notorietate și perspectivă: Maria Banuș, Ada Gregorian, Lucia Demetrius, Elisabeta Luca, Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Aurel Baranga, Traian Șelmaru, (cronica teatrală), Veronica Porumbacu și alți câțiva. Iată, de pildă, ce conținea primul Supliment de Duminică 9 (dedicat, se-nțelege, planului economic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe viitorul literar al acestui scriitor. Fiecare rând al lui Chandler e compus cu un desăvârșit control al artei scriitoricești (MacShane, 1976, p. 89). (Ca informație pur anecdotică, numele lui Morton Thompson - altminteri un jurnalist, romancier și scenarist de oarecare notorietate în anii ’40-’50 - a rămas în amintirea urmașilor mai ales ca autor al unei faimoase rețete de preparare a curcanului!) Titlul inițial al cărții a fost The Second Murderer, o sintagmă împrumutată din piesa Richard al III-lea (actul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o mică avere în reclama cărții, anunțată drept marele eveniment literar al toamnei anului 1942. Avea dreptate să se teamă: vânzările abia dacă au acoperit investiția. Lucrurile nu se opresc aici. Câțiva ani mai târziu, când, de bine, de rău, notorietatea autorului avea să fie însoțită și de succesul comercial, iar romanul e publicat în ediție ieftină (așa-numita „colecție de 25 de cenți”), asupra lui Chandler se abat și alte belele. O frază nefericită, interpretată drept poziție antisemită („Dr. Carl
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chandler, motivația scrierii unei cărți se află în cu totul altă parte decât în răsplata imediată a efortului. Imaginea de veritabil „fenomen”, dobândită în anii ’40, nu reușește să-l scoată din strania paralizie creatoare ce-l cuprinsese. Dimpotrivă, pe măsură ce notorietatea sa devine planetară, un anumit soi de agresivitate în raport cu literatura obișnuită (scrisă de „băiețași încrezuți, gagicuțe simpatice foc, doamne și domni robiți fluxului conștiinței și romancieri de redacție”) ia locul entuziasmului. Mare cititor de literatură contemporană, Chandler devine partizanul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
protecției copilului în societățile occidentale este formată de o căutare permanentă a unui echilibru între logica judiciară și cea de asistență. Până acum, servicile de asistență au intrevenit în situațiile în care abuzurile și maltratarea asupra copilului deveniseră caz de notorietate, prin pedepsirea celor vinovați și găsirea de alternative pentru protecția copilului. În ultimii ani, proiectele care vizează dezvoltarea educației familiale fac un efort în favoarea celei de a doua logici. Astfel, intervenția socială nu vizează numai controlul și pedepsirea, ci și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de violența exercitată de către unul dintre copii asupra părintelui sau părinților. Acest fenomen nu se întâmplă numai în Japonia, el fiind întâlnit și în Statele Unite, unde cazul fraților Menendez, care și-au omorât părinții în statul California, este acum de notorietate (Segal, 1999, p. 214). Cercetători ca Richard J. Gelles și Murray A. Strauss (1993, p. 188) pornesc de la ideea că persoanele care își lovesc membrii familiei fac acest lucru deoarece le stă în putere să comită un astfel de act
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a mări capacitatea concurențială. Simbolurile de multe ori au la bază tradiția și trecutul istoric despre efectele, binefacerile și eficiența serviciilor. Simbolurile se concreti zează în semne grafice sau nume și denumiri care trezesc sentimente și atitudini rezultate din notorietate sau modă, dar și curiozitate sau inedit. Ele personalizează serviciul, îl individualizează și leagă mai mult calitatea cu semnul decât în cazul produselor corporale, făcând trimitere la imaginație. Serviciile presupun existența unor ofertanți. Prin acțiunea legii proprietății, cei ce generează
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dintotdeauna”. PETRU DUMITRIU NU MAI ESTE SINGUR Afirmația din titlu vrea să spună că, de prea mulți ani, încă din 1949, dincolo de inerentele și convenționalele remarci critice, Petru Dumitriu era singurul prozator de succes; desigur, mai era și Sadoveanu, dar notorietatea acestuia era atât de tacit acceptată, de subînțeleasă și de firească, încât nici nu mai trebuia demonstrată; așa se explică și relativ puținele comentarii pe marginea noilor sale cărți apărute din 1949 încoace; căci ce rost era să constați de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o serie de poeți fruntași - ca să folosim o expresie din vreme - au fost doar pomeniți, să reproducem din numeroasele comentarii, câteva care demonstrează exemplaritatea acelora. Și mă gândesc la doi poeți celebri: Mihai Beniuc și Eugen Frunză; primul de o notorietate constantă din 1944 încoace, celălalt speranța oficială deja validată, în plină ascensiune dar nu și unanim acceptată de obștea poeticească. Și vom mai face o excepție de la regula cercetării noastre, conform căreia am cules din presă pentru fiecare problemă ceea ce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
AL-GEORGE, Sergiu (13.X.1922, Târgu Mureș - 9.XI.1981, București), orientalist, eseist și traducător. Fiu al lui Vasile Al-George, funcționar, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică și al Facultății de Drept, de asemenea poet și publicist de oarecare notorietate, și al Antoniei Al-George, funcționară, A. urmează cursul primar și primele clase de liceu în localitatea natală, continuând la Liceul „Matei Basarab” din București, unde își susține și examenul de bacalaureat (1941). La București urmează în continuare Facultatea de Medicină
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]