576,192 matches
-
aș recurge ar fi George Pruteanu, cu tot eșecul legii sale neinspirate. L-aș rechema, ca să vorbim tehnic, pe post. P.S. Scrisesem această notă când am aflat, de la un "telejurnal", că legea Pruteanu, întoarsă din drum de Președinte, este din nou în discuție la una din comisiile Parlamentului. Deci n-a fost promulgată, dar nici chiar uitată, cum am crezut. Faptul nu schimbă totuși cu nimic esența spuselor mele de mai sus în legătură cu stricătorii limbii.
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
civil mediatic. Pe de o parte, o mână de experți ai Ministerului Finanțelor, în discursul cărora citeai un amestec de ură dementă față de cetățean și-o scabroasă slugărnicie față de mai-marii țării, pe de alta, reprezentanții angajatorilor, speriați de moarte de noua lovitură primită. Conflictul e fals de la un capăt la altul, pentru că nu-l privește în nici un fel pe nenorocitul care-și duce zilele de azi pe mâine. El se referă la categoria restrânsă a celor înzestrați de către patroni cu telefoane
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Ioana Pârvulescu Unul dintre cuvintele noului limbaj de lemn care se răspîndește cu o repeziciune uluitoare, ca gripa, este locație. De la Ministrul Turismului pînă la studentele de la Litere, de la reprezentanții agențiilor imobiliare pînă la solistul vocal al formației Iris, de la nord la sud și de la tinerețe
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
gripa, este locație. De la Ministrul Turismului pînă la studentele de la Litere, de la reprezentanții agențiilor imobiliare pînă la solistul vocal al formației Iris, de la nord la sud și de la tinerețe pînă la bătrînețe, toată lumea rostește cu un soi de mîndrie culturală noul cuvînt. Ca orice buruiană de gen și locația mănîncă seva altor cuvinte, infinit mai frumoase, mai precise și mai fragile, le omoară și le ia locul. Că fiecare înțelege prin acest cuvînt altceva, tot ce încape între loc și locuință
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
scriitori importanți față de cele două totalitarisme ale veacului trecut. Exemplele sînt de notorietate (Eliade, Cioran, Noica pentru fascism, respectiv Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu pentru comunism), dar demonstrația autorului privind culpele morale ale acestor scriitori poate oferi piste noi de discuție. De maxim interes este studiul asupra atracției hipnotice pe care a exercitat-o Nae Ionescu asupra unor tineri excepționali din epoca sa, în pofida inconsecvenței sale politice și a lipsei de originalitate a ideilor sale filozofice. Autorul reconstituie climatul
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
vorba, evident, de proletcultismul românesc). Lansîndu-se într-o cu totul justificată critică a modului în care este atribuită denumirea de proletcultism unei perioade a literaturii române, demonstrînd faptul că în anii ’50 Proletcultul era deja o doctrină periculoasă, condamnată în noile literaturi ale Estului, Sanda Cordoș propune o altă denumire pentru intervalul 1948-1964: nu realism socialist (preferat de Adrian Marino), ci jdanovism. "(...) Literatura română a continuat să dea în pîrg încă multă vreme «în lumina lucrărilor lui A.A. Jdanov» (...). Cînd
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
se vorbește și se raționalizează prea mult. Desigur, pot înțelege acest gen de cinema, dar eu am mers totodată la o universitate germană, deci germana e cea de-a doua limbă a mea. Înțeleg filmul german datorită revoluției aduse de noul cinema german. Îi cunosc pe realizatorii acestei orientări, pentru că am trăit în mijlocul lor. Iar mulți dintre ei mi-au mărturisit că au fost influențați de regizorii cehi. Le place foarte mult noul cinema ceh, noul val. Și mai știu că
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
mea. Înțeleg filmul german datorită revoluției aduse de noul cinema german. Îi cunosc pe realizatorii acestei orientări, pentru că am trăit în mijlocul lor. Iar mulți dintre ei mi-au mărturisit că au fost influențați de regizorii cehi. Le place foarte mult noul cinema ceh, noul val. Și mai știu că mulți regizori au o foarte mare admirație pentru realizatori ca Tarkovski, care sunt extrem de importanți pentru ei. În cinematograful estic, regizorii pot folosi metafore, simboluri, un limbaj poetic... Ceea ce e diferit de
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
german datorită revoluției aduse de noul cinema german. Îi cunosc pe realizatorii acestei orientări, pentru că am trăit în mijlocul lor. Iar mulți dintre ei mi-au mărturisit că au fost influențați de regizorii cehi. Le place foarte mult noul cinema ceh, noul val. Și mai știu că mulți regizori au o foarte mare admirație pentru realizatori ca Tarkovski, care sunt extrem de importanți pentru ei. În cinematograful estic, regizorii pot folosi metafore, simboluri, un limbaj poetic... Ceea ce e diferit de tot ceea ce poți
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
face soldatul. În fapt, filmul se povestește prin imagini. Îmi amintesc când am mers prima dată la Cinemateca Franceză. În acea vreme, francezii erau încă foarte săraci. Cineva s-a urcat pe scenă și ne-a spus: avem un pachet nou de filme japoneze. Ozu și alții. Filme minunate. Dar nu fuseseră subtitrate. Existau doar niște file, pe care era scrisă povestea fiecăruia. Și asta era tot. - Ca un fel de libret... - Da. Cred că dacă înveți cum să privești ceea ce
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
un întreg: totul e în legătură cu toate". Mixtura dintre idealism și persuasiunea mobilizatoare e incontestabilă. Încheierea unui eseu dedicat lui Sartre are o factură învederat convențională: "Totuși, efortul său din ultimii ani de a lichida o moștenire idealistă și a consolida noua sa orientare era prea susținut pentru a nu putea fi recunoscut. Analizîndu-și fără cruțare începutul rătăcirilor sale în lumea cuvintelor, el ne prezintă o aventură personală. Dar orice aventură a unui om dobîndește o valoare umană atunci cînd ea îl
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Cornelia Ștefănescu IN Nota asupra ediției, Ion Ursulescu începe prin a povesti când, în ce împrejurare și cine i-a sugerat avansarea într-o nouă lucrare despre Panait Istrati, permanență a preocupărilor sale pe latura istoriei literare. Ca dată, este reținută ziua de 12 iunie a anului 1993. Una, ușor solemnă, în foaierul mare al teatrului brăilean "Maria Filotti", prilejuită de lansarea romanului Casa cu
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
frunzele lui sînt verzi, la timp de secetă nu se teme și nu încetează a rodi»". Poezia ar fi o formă sublimată a dragostei (a empatiei, cum ar zice esteticienii), a acelui simțămînt fundamental care chezășuiește absoluțiunea. Aserțiune întărită din nou cu citate evanghelice: "De nu avem dragoste, nimic nu se poate, cu atît mai puțin mîntuirea. Ne zice Sfîntul Apostol Pavel în Prima epistolă către Corinteni, cap. 13, 1-8. Și nu uită, tot aici, la sfîrșit, a ne spune: «Și
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
revendicativ. El răsucește cuțitul în rănile istoriei precreștine, și nu numai, îl vîră în baia de sînge ce cuprinde prin abundența-i, scena și personajele, și, deopotrivă, îl învîrtește în propria rană a creatorului ce este, o ipostază halucinantă a noului autor care se revoltă că nu are geniul lui Shakespeare, că n-a scris chiar el această tragedie. Imagini întregi din spectacolul extraordinar al lui Silviu Purcărete cu Titus Andronicus de la Craiova îmi defilau prin fața ochilor, incitîn- du-mi curiozitatea
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
urmarea firească a ceea ce s-a întîmplat, a clocotului interior ce duce la șirul de crime. Cornel Scripcaru reușește să-l contureze pe Titus Andronicus abia în partea a doua a spectacolului. Camelia Maxim, o actriță extrem de serioasă, un suflu nou sosit în trupa Bulandrei, își pune mai mult în valoare desenul senzual al trupului, decît să și joace senzualitatea Tamorei, seducătoare, perversă pînă în măduva oaselor, nodul potopului de crime. Un suport esențial al atmosferei pe care o degajă este
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Ăsta da, patriotism! Cîine îmbătat cu șampanie marca PSD În timp ce gropile de pe străzi i-au adus în pragul disperării pe bucureșteni, iar facturile la întreținere i-au împins pe culmile ei, primarii de sector se luptă cu Traian Băsescu și noul șef al RADET, Radu Opaina, dezminte azi ceea ce afirma ritos pînă mai ieri. Cum pe primarii de sector Traian Băsescu i-a scăpat de sub control, primarul general a închis robinetul finanțării bugetare către RADET. Sau cum anunță ZIUA: "Băsescu a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au intitulat (și chiar au fost) panorame de gen ale literaturii dintr-un deceniu ori altul de după război. Pînă și data de la care ar fi trebuit să vorbim despre "noua literatură" a rămas nesigură. Anul 1944 se impunea din rațiuni politice, deși 1948 era cu mult mai plauzibil. Din acest motiv, epoca de tranziție dintre 1944-1947, ai cărei scriitori au fost reeditați cu parcimonie și discutați așijderea, a făcut foarte
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
faptul că fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită întrebare pe care ele o generează, la care se caută și se propune un răspuns. Autorul preia deci o ștafetă transmisă de cercetări anterioare și, prin rezultatul nou obținut, transmite ștafeta mai departe. Dacă acest rezultat reține atenția unor cercetători, care-l vor prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific are șansa de a deveni rădăcina unui
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
se caută și se propune un răspuns. Autorul preia deci o ștafetă transmisă de cercetări anterioare și, prin rezultatul nou obținut, transmite ștafeta mai departe. Dacă acest rezultat reține atenția unor cercetători, care-l vor prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific are șansa de a deveni rădăcina unui arbore cu atâtea ramuri câte articole ulterioare se vor referi la el; articole care, la rândul lor, vor putea da naștere
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
monitorizează în acest fel literatura științifică internațională și publică faimosul "Science Citation Index (S.C.I.)", organizat pe trei serii: științele naturii, științele sociale și umanistica (în sensul englezescului "humanities"). Gradul de prezență a unui autor în această enciclopedie, care înregistrează lunar noile ramuri adăugate arborelui citărilor, arată cât de mult este "băgat în seamă" autorul respectiv, deci cam care este valoarea sa. Pe această bază s-a dezvoltat o nouă știință, scientometria, având ca obiect măsurarea performanțelor științifice ale autorilor, ale revistelor
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Gradul de prezență a unui autor în această enciclopedie, care înregistrează lunar noile ramuri adăugate arborelui citărilor, arată cât de mult este "băgat în seamă" autorul respectiv, deci cam care este valoarea sa. Pe această bază s-a dezvoltat o nouă știință, scientometria, având ca obiect măsurarea performanțelor științifice ale autorilor, ale revistelor, ale diferitelor țări etc. esigur, la prima vedere a măsura valoarea unui om de știință prin citările de care el beneficiază pare o operație naivă, ultrasimplificatoare. Putem aduce
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
că multe reviste universitare românești intră în această categorie. n fapt demn de a fi semnalat este acela că nu citările din cărți sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie a frontului științific, acolo se află știința fierbinte, care se elaborează sub ochii noștri. Cărțile, monografiile, manualele, tratatele reprezintă spatele frontului, foarte important, dar care
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
mulți studenți ajung la sfârșitul studiilor fără să fi văzut măcar cum arată o revistă de specialitate din domeniul lor; ei au fost obișnuiți numai cu notele de curs și cu manualele. Multe rezultate de pionierat, care au deschis drumuri noi în știință, au fost publicate în articole de două sau trei pagini (numai un exemplu: articolul din 1953, prin care Watson și Crick anunță structura de dublă elice a acizilor deoxiribonucleici). Mulți laureați ai premiului Nobel în fizică, chimie sau
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Darmon, în care regizorul a văzut "un personaj shakespearean rănit"), plus un cățel Idéfix, importat din Galia în țara pisicilor, plus un echipaj de pirați păguboși, conduși de Barbă Roșie și plus mulți alții! Ambiția lui Alain Chabat, creatorul acestui nou episod cinematografic (produs tot de Claude Berri) din aventurile lui Asterix și Obelix a fost aceea de a se întoarce la "spiritul benzilor desenate ca formă de artă"; se vede cu ochiul liber că translarea "benzilor" în film a fost
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
reală? Aceste întrebări am fi putut să i le punem lui Mihai Gramatopol când, numai în anul 2000, i-au apărut, înșirat de-a lungul lui, un număr record de cărți: 4. Chiar dacă doar una singură, dintre ele, era absolut nouă - cea pe care o semnalez astăzi *) -, savantul pregătise retipărirea celorlalte cu aceeași meticulozitate a cizelatorului care revine înmiit pe aceeași suprafață a milimetrului pătrat. Nu i-am putut pune atunci nici o întrebare. Savantul plecase dintre noi, lăsându-ne a pune
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]