2,081 matches
-
întâlnim doar un singur bărbat practicant al divinației. Și cu această ocazie ni s-au dezvăluit o serie de reprezentări stereotipe, duale ale actului divinatoriu. Ele confirmă unele teorii clasice care indică valorizarea pozitivă a actorului-bărbat și o valorizare mai nuanțată, chiar negativă, a femeii-prezicător. Din cercetare reiese că bărbații sunt mult mai discreți, într-un fel, misterioși. Ei acceptă foarte greu să vorbească despre "îndeletnicirea" lor. "Eu rezolv cazurile cele mai deosebite și am grijă atunci când îmi aleg clienții..." (V.I.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cei care se ocupă astăzi de preziceri sunt persoane cu un nivel scăzut de pregătire, în sens formal, instituțional. Ei au o mentalitate este profund marcată de o înțelegere tradițională, arhaică, a lumii. În această privință lucrurile ar trebui puțin nuanțate. Cercetarea de teren ne oferă o serie de date și argumente în acest sens. Trebuie spus că această categorie a prezicătorilor cuprinde mai multe subgrupe. Desigur, cei mai numeroși prezicători sunt țiganii. În cazul lor, nu se poate vorbi de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cea mai interesată și care și-a asumat o serie de opinii față de fenomenul cercetat se situează în grupa de vârstă de 18-30 de ani. În general, aceștia s-au arătat mai deschiși, mai comunicativi și au dat răspunsuri mai nuanțate. De asemenea, am constatat că există o opinie majoritară a celor chestionați (62,5%) potrivit căreia anumite fapte, fenomene, evenimente pot fi prevestite omului în diverse chipuri. Credeți că anumite fapte, evenimente, fenomene pot fi prevestite omului în diverse feluri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau "deschiderea cărții" are audiență și în rândul celor situați în clasele superioare. Acest lucru ne îndreptățește să afirmăm că bibliomanția nu poate fi supusă unei grile de lectură reducționiste de tipul savant/popular, cult/incult, primitiv/modern. Faptele trebuie nuanțate și interpretate. Două sunt variabilele care ar putea aduce unele lămuriri cu privire la acest fenomen: cartea și preotul. 15.2. Cartea și bibliomanția Să spunem dintru început că există numeroase izvoare istorico-literare, dar și etnografice care prezintă explicit o valorizare de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Oricine poate să se întrebe: cum pot fi puse laolaltă semne diferite și destine, cum se poate anula curgerea firească a timpului făcând descinderi neașteptate în trecut, prezent sau viitor? Credem că lucrurile nu pot fi tranșate definitiv, ci doar nuanțate. Din perspectiva sociologiei paretiene 341, divinația și practicile magico-religioase pot primi o interpretare diferită. Fiecare fapt non-logic în raport cu timpul social poate avea propria sa logică în raport cu reprezentările individuale sau colective conectate la dimensiunea eternității. Astfel, practicile ascetice pot fi non-logice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost destul de virulente în presa vremii. Profesorul Jean Bricmont și jurnalista Diana Johnstone publică în Le Monde Diplomatique din august 2001, p. 22, articolul cu tema "L'astrologie, la gauche et la science", în care dau și o interpretare mai nuanțată a celor întâmplate: în esență, acest fapt ar ascunde în spatele său atitudinea intelectualilor de stânga în fața "excesului tehnologic, de autoritate și de ierarhie". Toate aceste lucruri mediatizate în exces în perioada ultimilor ani au avut drept consecință "o ostilitate crescândă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
implicit de apariția primelor "relații sociale". 1.3.1. Actori ai scenariului edenic Dintotdeauna, lumea a fost o scenă, iar oamenii au fost actorii, cum fără să greșească a intuit Shakespeare. Pentru scenariul biblic, grădina raiului va constitui scena unor nuanțate relații de "comunicare socială". Aceste relații încep a se constitui din momentul modelării de către divinitate alături de Adam a unui nou "CINE": arhetipul "eternului feminin". Femeia a fost concepută de Dumnezeu în urma constatării că, pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Adam nu avea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și marcate de tensiune”, pretinzînd, pentru descoperirea conotațiilor și citirea printre rînduri, o colaborare mult mai intens afectivă din partea cititorului. „Datorită subtextului obligatoriu și a conotațiilor multiple, cantitatea de informație transmisă prin vorbirea reticentă poate fi mai mare și mai nuanțată decît aceea comunicată Într o exprimare completă.” La urma urmei, sobrietatea absolută, refuzul emfazei este elevație extremă și concizia e condiția stilistică a sublimului: „... una dintre principalele frumuseți ale unui discurs este... să dea spiritului prilejul de a elabora o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
românești în general. Ceea ce ar trebui, credem, lămurit dintru început, este de ce am ales să construim/deconstruim dimensiunea polemică a publicisticii argheziene, și nu discursul pamfletar care ar părea, cel puțin la o primă vedere, să însemne același lucru. Explicațiile nuanțate se vor găsi în demersul nostru teoretic, dar considerăm că o anticipare a lor este binevenită. Mai întâi, sfera de cuprindere semantică a polemicii este mult mai amplă decât cea a pamfletului. Altfel spus, acesta din urmă nu este decât
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
punctul de vedere al obiectului, poetul practică cel mai adesea o gazetărie anti-instituțională (dacă prin instituție înțelegem un sistem coerent de organizare, fie ea politică, religioasă sau artistică). În plan politic, deși lucrurile, aici, s-ar cere mult mai mult nuanțate, ambele întemnițări sunt rezultatul poziției sale în raport cu sistemul politic oficializat. E necesar să semnalăm faptul că texte aparținând publicisticii politice, în intervalul 1904-1920, recuperate de istoriografia literară recentă 6, fac din Arghezi un veritabil analist politic, în anii atât de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și impunere a adevărului), eristic (ca artă de a purta disputa uzând de o argumentație subtilă și de artificii retorice) și sofistic (dat de întrebuințarea în scopuri amorale a argumentelor ad hominem și ad personam, asupra cărora vom reveni mai nuanțat) al polemicii. Ori de câte ori e asociată dialecticii (chiar în sensul prim atribuit de Aristotel, de exercițiu intelectual 19, dar și de joc sau meci frumos fără învingători sau învinși), polemicii i se recunoaște valoarea constructivă și nobilă. Cu toate acestea, istoria
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ideile. Când o mare idee e proclamată de o persoană moralmente sau intelectualmente contestabilă, atacul la persoană nu e numai legitim, ci necesar"65. În cercetarea sa, "Avatarurile argumentului ad hominem", Gilles Declercq 66 oferă o perspectivă teoretică mult mai nuanțată asupra acestui tip de argument, distingând între semnificația sa în discursul literar, cea asupra căreia am insistat și noi mai sus, de atac, privind moralitatea și capacitatea de a raționa ale adversarului prin plasarea lui în sfera ridicolului, și semnificația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și afectivă dintre Eminescu, "geniu critic la temperaturi înalte", și Caragiale, "geniu critic la rece", ambii însă "puteri diferite ale aceluiași spirit"248. Astăzi, distanțarea temporală i-a permis unui observator antrenat al spațiului cultural românesc o diagnosticare și mai nuanțată a binomului publicistic (dar nu numai) Eminescu-Caragiale, focalizând pe o duală simptomatologie a recuperării: "Din Eminescu s-au luat eroicul, fabulosul etnocratic, cultul trecutului invariabil măreț și dilatat butaforic, energia pantheonică și profetică. Imens alibi al tuturor slăbiciunilor noastre, Eminescu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sămănătorismului, în cel literar-artistic. Orientarea sa radicală către universul rural, precum și pledoaria ferventă pentru mistificarea edulcorată a acestuia îl plasează în zona ideologizată a unei criticii literare care confunda esteticul cu etnicul și eticul. Desigur, realitatea se prezintă mult mai nuanțat, însă ceea ce ne interesează pe noi, aici, este perspectiva contextuală care duce la instaurarea climatului polemic între cei doi, într-un timp istoric dat278. Din această perspectivă, intervalul dintre 1936 și 1937 este capital în diacronia polemicii Arghezi-Iorga, pentru că proporțiile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deosebim un substrat ( celtiberic, lusitan, gallic, iliric, dacomoesic), apoi elementul fundamental, stratu romanic (latin) precum și un adstrat - germanic În vestul continentului și slav În est. Etnogeneza - problemă fundamentală a istoriei românilor Contextul european al etnogenezei românilor, deja cunoscut permite Înțelegerea nuanțată a uneia dintre problemele fundamentale ale istoriei naționale. O problemă care presupune răspunsuri științifice la următoarele Întrebări: 1.Cum s au format poporul român și limba română? Prin romanizarea spațiului dacomoesian. 2.Unde s-au format, poporul român și limba
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
paleo-mediului specific hinterland-ului așezărilor preistorice investigate, identificarea diferitelor activități economice cu ajutorul analizelor traseologice, stabilirea gradului de specializare prezentat de diferitele meșteșuguri practicate, definirea diferitelor strategii de interacțiune a comunităților umane cu mediul înconjurător, pot conduce la crearea unei imagini nuanțate a vieții cotidiene a comunităților neolitice aceasta având drept rezultat aprofundarea cunoștințelor asupra problemelor legate de organizarea socială și economică intrași extracomunitară. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lucru nu conduce neapărat la imposibilitatea comunicării, așa cum s-ar putea crede, ci la afirmarea și recunoașterea convenționalității limbii și a limbajelor specializate, care nu pot fixa cunoașterea, ci pot, cel mult, funcționa ca vehicule pentru transmiterea ei adecvat și nuanțat. Ambele precauții își au izvorul în recunoașterea, pe de o parte, a unicității fiecărui context în parte, iar, pe de altă parte, a imposibilității traducerii perfecte tocmai în virtutea acestei unicități care se va regăsi și la nivelul limbajului. A DOUA
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
diferență absolută, fără rest, prin raportare la tot ceea ce este mundan sau omenesc, Eliade transferă această discontinuitate la nivelul relației dintre sacru și profan. Pentru Eliade, sacrul se manifestă ca fiind ra dical diferit de profan. Această înțelegere, mult mai nuanțată, nu reușește, totuși, să se desprindă de postularea, chiar și ne-voită, a unei „obiectua lizări“ a sacrului, care, în manifestările lui, poate fi decupat, spațial și temporal, interior și exterior, față de profan. în acest punct, asumarea proiectului fenomenologic de către
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Preambul Cele trei formule alese pentru a compune titlulacestui capitol („discurs și metodă“, „hermeneutică creatoare“, respectiv „perspectivism“) reprezintă, fiecare în parte, concepte cheie teoretizate pregnant ori secundar în gândirea a trei autori. Le-am alăturat aici întrucât împreună pot sugera nuanțat și sintetic premisele cadrului metodologic propus și dezvoltat în cele ce urmează. Noutatea demersului derivă, în primă instanță, din unicitatea lui, ca mesaj și formă, unicitate care nu se delimitează doar ca non-dublare ori non-repetiție, ci, mai ales, ca gest
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
priviri“ care coexistă, împletind, de fapt, aspectul comu nitar, instituționalizat al înțelegerii și practicării religiei, cu aspectul personal și personalizat al experienței religioase, respectiv al interpretării fenomenului religios. Dimensiunea politică a dialogului interreligios ca dialog instituționalizat, secularizat este exprimată și nuanțată astăzi emblematic prin diversele utilizări ale termenului „ecumenism“, termen care propune și presupune comunicarea nu doar la nivelul practicanților diferitelor religii, cu titlu indivi dual, ci mai ales la nivelul instituțiilor menite a reprezenta, tradițional sau oficial, într-o formă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cu o marcă locală preferată. Imaginea țării influențează evaluarea și intenția de cumpărare a produselor: cu cât imaginea țării e mai bună, cu atât consumatorul va fi mai tentat să evalueze pozitiv produsele din acea țară. Sigur că, analizele mai nuanțate trebuie să releve și faptul că imaginea asociată unei țări poate fi percepută diferit de consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deși la prima vedere pare simplu de distins între ideologie ca "figură" a imaginarului care justifică ordinea socială prezentă și utopie ca "figură critică" la adresa acestei ordini și proiecție a unei "noi ordini" situate în viitor, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Atât utopia, cât și ideologia sunt înțelese, în teoria socială contemporană, ca reprezentări mentale de natură să devină forțe sociale, deci să aibă influențe la nivelul practicii sociale. Deși configurată conceptual cu mult înaintea ideologiei, utopia și-a câștigat acest
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prime, materiale etc. folosite În producerea mărfurilor ce se exportă, având ca scop stimularea activităților creatoare de produs național pe seama resurselor materiale de import, favorizând și valorificarea superioară a unor resurse interne. Din aceeași perspectivă, literatura de specialitate tratează mai nuanțat implicarea impozitelor distinct sau alături de cheltuielile publice, În reglarea economiilor naționale, după cum În aceste economii se confruntă cu tendințe inflaționiste majore, autoritățile publice pot promova diferite tipuri de politici fiscale 140. Între acestea, se distinge politica fiscală de stabilizare automată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
4 Impactul impozitelor asupra fluxurilor de trezorerie ale Întreprinderii Fluxurile de trezorerie ce decurg din desfășurarea activității economico-financiare a Întreprinderilor sunt cunoscute și sub denumirea anglo-saxonă „cash-flow”, iar de-a lungul timpului acest concept a fost utilizat În accepțiuni mai nuanțate și exprimat În mai multe variante diferite. În acest sens se impune a avea În vedere delimitarea Între termenii cash și cash-flow. Astfel, cash-ul desemnează ansamblul de disponibilități și este asimilat cu trezoreria netă, fiind cunoscut sub două 330
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ne-am referit este unul cu relevanță ridicată. Or, chiar dacă se consideră că economia românească se află În apropierea nivelului potențial de realizare a PIB, aplicarea acestor precepte În condițiile concrete ale evoluției economiei noastre trebuia să se facă mai nuanțat, având În vedere anumite particularități. În acest sens, este important de observat, În primul rând, faptul că pentru România deciziile de politică fiscală trebuiau conexate cu nevoia de capitalizare, respectiv cu investițiile de restructurare, cu flexibilizarea piețelor (inclusiv piața muncii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]