4,180 matches
-
carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn și se servește înaintea mesei.“ Dacă amestecul ar fi fost plasat într-o lipie, rețeta n-ar fi fost foarte diferită de o shaorma. În concluzie, bucătăria târgoveață, cea mai răspândită în epoca modernă și contemporană și deseori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fac apariția multe feluri de mâncare cu sos, îngroșarea acestuia realizându-se nu cu făină, ca pe vremea romanilor, ci cu pâine (uscată, apoi pisată și înmuiată în supă). Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș din Maramureș, descălecătorul Moldovei (circa 1347), care era supus al regelui ungar, sau legendarul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
explicația este de ordin religios, turcii urmând exemplul Profetului, care nu iubea vânătoarea). Am pomenit sosurile... Iată o altă trăsătură apuseană a bucătăriei nobile românești. În 1646, misionarul Bandini, aflat în Moldova lui Vasile Lupu, pomenește „sosul de făină și oțet“, care era destinat zilelor importante, praznicelor. „Manuscrisul brâncovenesc“ consacră sosurilor (sub numele de „ostropiiale“) 11 rețete. Bucătăria turcească nu cunoștea sosurile în înțelesul lor de preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sine: chipsuri de sfeclă murată. Pierre Gagnaire obișnuia, la începutul anilor ’90, să prăjească felii ultrafine de sfeclă. De ce n-am încerca noi, românii, maeștri ai murăturilor, să facem același lucru folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi se pune într-o terină unsă cu unt. Ceapa tocată și usturoiul se adaugă în tigaie și se călesc în 2 linguri de unt, circa 4 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se sting cu pasta de roșii, vinul și oțetul din vin. Se toarnă amestecul în terină, peste carne. Se adaugă frunzele de dafin, scorțișoara, cuișoarele, zahărul, se sărează și se piperează. Se acoperă terina și se fierbe înăbușit timp de o oră, la foc mic. Se adaugă stafidele și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1 kg carne de vită dezosată, tăiată în cubulețe, sau 2 kg costițe de vită 1 ceapă tocată 10 căței mari de usturoi, puțin zdrobiți 250 ml pastă de roșii (conservată sau proaspătă) 125 ml vin roșu sec 2 linguri oțet din vin roșu 2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper negru, proaspăt măcinat, după gust 1 kg cepe albe mici, curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pulpă de miel 3 lingurițe unt 1 vârf linguriță scorțișoară 1 ceapă potrivită, tocată 3 legături de ceapă verde piper sare zahăr 4-5 roșii potrivite ulei de măsline KAPAMA (Miel înăbușit) - Bulgaria Se cufundă carnea într-o marinată din apă, oțet, vin și condimente (piper, mentă, pătrunjel, frunze de dafin). Se lasă carnea la marinat cel puțin două ore, apoi se zvântă și se taie în bucățele. Se tăvălesc bucățile de carne prin făină și se prăjesc în ulei. Se adaugă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se adaugă și două pahare de apă și se fierbe carnea la foc mic până se îngroașă sosul. Se servește cu salată de cartofi fierți. Chiar înainte de servire, se presară peste capama pătrunjel mărunțit. 400 g carne de miel apă, oțet, vin făină (cât să cuprindă carnea) piper 1 lingură pastă de roșii 1 vârf de cuțit scorțișoară 2 cuișoare pătrunjel, mentă, dafin BANSKA KAPAMA (Capama ca la Bansko) - Bulgaria Iată o capama care nu a mai păstrat din rețeta originală
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Separat, se amestecă într-un castron câteva linguri de supă cu toată cantitatea de făină și se toarnă în oala cu supă, amestecând permanent. Se fierbe încă 15 minute, apoi se adaugă carnea de burtă. Alături de această ciorbă se servește oțet amestecat cu mujdei de usturoi și unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
încă 15 minute, apoi se adaugă carnea de burtă. Alături de această ciorbă se servește oțet amestecat cu mujdei de usturoi și unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3 căței de usturoi ȘCHEMBE CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lasă la rece, să se închege ca o piftie. Porțiile se taie în formă de pătrate. 1 kg burtă 8 ciolane de miel 4 căței de usturoi făcuți pastă sare grunjoasă 3 ouă sucul de la 2 lămâi piper, după gust oțet, după gust ulei de măsline BUSECCA (Supă italienească de burtă) Se lasă fasolea boabe la înmuiat peste noapte. Se scurge și se fierbe în apă puțin sărată până se frăgezește. Se scurge și se pune deoparte. Se curăță și se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ras CZARNINA (Supă poloneză de rață) Greu de făcut... Dacă v-ați gândit să folosiți o rață congelată, uitați această rețetă. Este absolut necesar să aveți o rață proaspăt sacrificată. Se adună sângele raței sacrificate într-o ulcică. Se adaugă oțetul, ca să nu se închege, și se pune la frigider. Între timp, se curăță bine rața. Se pune într-o oală mare, cu tot cu gât, inimă și ficat. Se acoperă cu apă și se dă în clocot. Se îndepărtează spuma și apoi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rața și se desprinde carnea de pe oase; se pune carnea înapoi în supă. Se adaugă fructele uscate și se mai fierbe supa circa o jumătate de oră. Se amestecă făina cu smântâna și se adaugă în amestecul de sânge cu oțet. Se toarnă treptat, cu grijă, o cană de supă fierbinte, se amestecă bine din nou și se adaugă compoziția aceasta în oala cu supă. Mai puneți la sfârșit apoi zahărul și sarea; la nevoie, se mai toarnă puțin oțet. Gustul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu oțet. Se toarnă treptat, cu grijă, o cană de supă fierbinte, se amestecă bine din nou și se adaugă compoziția aceasta în oala cu supă. Mai puneți la sfârșit apoi zahărul și sarea; la nevoie, se mai toarnă puțin oțet. Gustul final trebuie să fie dulce-acrișor. 1 rață 1/2 cană oțet 1 cană țelină tocată câteva fire de pătrunjel 1 ceapă tocată ienibahar 4 cuișoare 10 prune uscate, 1 cană cu cireșe uscate sau stafide, precum și mere sau pere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se amestecă bine din nou și se adaugă compoziția aceasta în oala cu supă. Mai puneți la sfârșit apoi zahărul și sarea; la nevoie, se mai toarnă puțin oțet. Gustul final trebuie să fie dulce-acrișor. 1 rață 1/2 cană oțet 1 cană țelină tocată câteva fire de pătrunjel 1 ceapă tocată ienibahar 4 cuișoare 10 prune uscate, 1 cană cu cireșe uscate sau stafide, precum și mere sau pere uscate 2 linguri făină 1/2 cană smântână 1 linguriță zahăr sare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
astfel 30 de minute; apoi se tamponează cu șervete uscate de hârtie. Se curăță dovleceii și se taie în cubulețe de 4 cm. Se curăță ardeii și se taie în sferturi. Se spală bamele și se curăță; se înmoaie în oțet, ca să se îndepărteze vâscozitățile, apoi se scurg. Se curăță fasolea verde și se taie păstăile în jumătăți. Roșiile se taie felii. Se încinge jumătate din ulei într-o tigaie și se călesc vinetele până capătă o nuanță aurie. Se mută
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
opiacee, precum vestitul „népenthés“. Dezinfecțiile se făceau cu produși aromatici, rănile erau suturate și pansamentul utiliza un produs scămos peste care se folosea o bandă. Arsurile, abcesele, circumciziile, castrările erau tratate profesional. Pentru anesteziile locale se utiliza și gazul carbonic, oțetul și pulberea de marmură. Cauterizările se făceau cu fierul încins la roșu. Pentru cunoașterea medicinei Egiptului Antic, Papirusul Ebers (datat 2000 î.Chr.) rămâne documentul principal. Acest manuscris pare a fi copia unor manuale mult mai vechi, de aici și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
târât în fața marelui preot Caiafa, în fața lui Pilat, în fața lui Irod. Erau copiate cu fidelitate toate ultragiile pe care le îndurase omul-Dumnezeu, sărutul trădătorului Iuda, vătămarea lui Malhus, lepădarea Sfântului Petru, palma dată peste fața lui sfântă și vasul cu oțet. Un cor de jidani striga: crucificați-l! crucificați-l! Erau văzuți înaintând călăii înarmați cu cuie; îl întindeau pe Iisus pe cruce, în mijlocul sfintelor femei care izbucneau în lacrimi. Baraba, și atât hoțul bun, cât și cel rău erau acolo
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rol din ce în ce mai mare în societatea secolului al XVIII-lea, ocupă de acum înainte locul din față al scenei. Sedaine îi face portretul în 1765, în Filosof fără s-o știe (Philosophe sans le savoir). Personajul principal din Tărăboanța negustorului de oțet (La Brouette du vinaigrier), piesă din 1775, este un bogat negustor de oțet, zugrăvit în culori tari, care s-a îmbogățit demn din muncă. Mercier îl arată, într-o scenă rămasă celebră, cu roaba încărcată cu aur22. Autor angajat, Louis-Sébastien
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
locul din față al scenei. Sedaine îi face portretul în 1765, în Filosof fără s-o știe (Philosophe sans le savoir). Personajul principal din Tărăboanța negustorului de oțet (La Brouette du vinaigrier), piesă din 1775, este un bogat negustor de oțet, zugrăvit în culori tari, care s-a îmbogățit demn din muncă. Mercier îl arată, într-o scenă rămasă celebră, cu roaba încărcată cu aur22. Autor angajat, Louis-Sébastien Mercier este și mai ambițios în proiectul său decât Diderot. El vrea să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
drumului între negustorul bogat al lui Molière, ca Domnul Jourdain sau ca Domnul Dimanche, și prosperul negustor din drama burgheză, așa cum apare în Neguțătorul din Londra a lui Lillo din 1731 sau în La Brouette du vinaigrier (Tărăboanța negustorului de oțet) a lui Louis-Sébastien Mercier din 1775. Goldoni își află personajele prin intermediul unui amestec permanent de realism și stilizare, invers decât drama burgheză, hotărât realistă 61. Această abandonare a măștii îi permite chiar uneori să schimbe modelul existent. Repartiția rolurilor în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unele roluri de-ale lui Mercier: Nimic nu egala bonomia lui Mercier, în afara umanității și cumsecădeniei sale. Și probitatea lui era extremă; o ducea până la scrupul. Judecați singuri! Iată cum își exprima el remușcarea vorbindu-mi de Tărăboanța negustorului de oțet. Dacă am vreo remușcare, asta este pentru eroul acestei roabe care-mi place. Omul acela nu a putut strânge patru mii de ludovici exercitându-și profesia; și având și o inimă bună! E culmea! A trebuit să dea cu camătă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mâna pe pat și luă de acolo un taler acoperit. Controlai pe menu: "Supréme de merlans batelière"... După ce mi-am căpătat porția, am gustat o bucățică, concentrându-mă... Parcă-i scrumbie... Da, da, ...scrumbie de poloboc... cu ceapă și cu oțet... Franțuzul exclamă cu entuziasm: Asta-i mâncarea mea!... Delicios!... Face bine la ficat. Și gastronomul nostru, încântat că scrumbiile au și proprietăți medicale, a scos și capetele, a consumat toată ceapa adunând cu meșteșug și oțetul, în sfârșit s-a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu ceapă și cu oțet... Franțuzul exclamă cu entuziasm: Asta-i mâncarea mea!... Delicios!... Face bine la ficat. Și gastronomul nostru, încântat că scrumbiile au și proprietăți medicale, a scos și capetele, a consumat toată ceapa adunând cu meșteșug și oțetul, în sfârșit s-a comportat astfel, ca și cum ar fi fost chiar bolnav de mai. Când n-au mai rămas decât cozile, doamna Renaud a strâns totul de pe masă, apoi a pus la mijloc, sans façon, un pumn de nuci. Trăsei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mă ierti!... povestește ea cu zgârcenie, și zâmbește trist. Tace dintr-o dată, cu sfială, și se uită într-o parte. - Toma, tătâne-su, îi om hain la suflet, încî mai țâni mânii!... Intră în vorbă bătrâna, oțărâtă de parcă a băut oțet. Câte-o datî, mai vini pe‟ici, sî-ș‟ vadî nepoți‟, da‟ ș‟atunci cu ochi răi, ca adus de-un nour di grindini, di parcî, Doamni iartă-mă, parc‟ar ci plămădit numa‟ din zâli di marț‟, când se împletești
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]