2,130 matches
-
pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până la vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde mai înainte am început. Toate acestea să fie de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama” <footnote Ibidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
primul de la Moise Moghilă, al doilea de la Mihail Racoviță, se referă la următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia pârâului Hurghiș, care și astăzi este hotarul dintre Vama și Câmpulung. La 30 martie 1642 <footnote După Nicolae Grămadă, op. cit., vol. II, p. 499-500 și Teodor Bălan, op. cit., vol. II, p. 116-118. footnote> se vorbește de un singur munte Rarău
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la Moldovița, uric, cu tot venitul, neclintit, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până în vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până în vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde mai înainte am început. Toate acestea să fie de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama.” 3. Ștefan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
anul 1740, dar și în Iași, într-un cartier mărginaș care s-a numit Mahalaua Rosască, în 1730. Aceste mențiuni par a fi cele mai vechi pe teritoriul românesc<ref id=”1”>Moldovan, 2004, p. 10; Victor Vascenco, „Meleagurile de obârșie ale rușilor lipoveni”, în Kitaj-Grad, nr. 2-3, 2005.</ref>. Un raport al oficialului rus Nadejdin din 1846 menționează că „din cele două Principate dunărene, doar Moldova, învecinată direct cu Rusia, abundă în schismatici; în Valahia aceștia se află în număr
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în al doilea rând, mișcarea populației către zonele amintite mai sus a fost un proces treptat, care s-a petrecut pe durata a două sute de ani, ceea ce a segmentat informațiile privitoare la strămoși<ref id=”3”>Victor Vascenco, „Meleagurile de obârșie ale rușilor lipoveni”, în Kitaj-Grad, nr. 2 3/2005.</ref>. Pe baza studiilor de natură lingvistică s-a înaintat ipoteza conform căreia locul de origine al rușilor lipoveni din România și Bulgaria în special ar fi trei gubernii din cele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă.Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de o parte, prin căsătoriile contractate Între fiice ale boierimii și nou stabiliții
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă. Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de Închipuit că la aceste petreceri, ca și În instituțiile sociale limba de comunicare era rusa, clasa dominantă a populației
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
moși, i se părea prea puțin sonor și Încă și mai puțin elegant. Omul a cheltuit așadar o avere pentru a avea autorizarea de a-și da un nume cu asonanță italiană, pentru ca apoi să-și afirme cu ultima energie obîrșia curat rusească, - deși graiul său ar fi putut servi de model de jargon moldo-rus din Basarabia de pe vremuri, agravat Încă de un ușor accent grecesc. Iar modelul acesta era destul de des folosit. Andriușa Matu, fiul stăpînului monstru din Stăuceni, a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
secetoase (cu precipitații sub 500 mm anual), prin interceptarea, reținerea și infiltrarea în sol a apelor provenite din precipitații. 4.1. Canalele de nivel Canalele de nivel se folosesc în plantațiile viti - pomicole, dar se amplasează mai ales amonte de obârșia unor formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime (ogașe și ravene), cu rol de a împiedica accesul scurgerilor la vârful acestora. Se recomandă a se amplasa pe terenuri cu pante între 15 - 25%. În plan, traseul canalelor trebuie să urmărească riguros
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și Dealul Săcrierului. De la nord la sud, acestă regiune se desfășoară pe o lungime de aproximativ 35 km. 2. CERCETĂRILE
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din zona cercetată sunt rezultatul acțiunii de eroziune și acumulare a rețelei hidrografice, a văii Bahluiului și a afluenților săi din amonte de Cotnari. Albia minoră--Se conturează chiar de la obârșia văii. Cursul râului este ușor meandrat străbătând o zonă puternic împădurită. De la izvoare și până la Pârcovaci (pe circa 20 km), valea este îngustă și adâncă, prezentând o pantă de 21,5 m/km, iar de la Pârcovaci până la Hârlău prezintă o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
435 m altitudine. Între izvor și vărsarea în Jijia, are o lungime de 110, 5 km. Pe teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră este bine conturată, puțin adâncită, chiar de la obârșia văii. Cursul este ușor meandrat, având o albie majoră neînsemnată. Valea este îngustă și adâncă, cu versanți înclinați, în jur de 10°, pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. În cadrul acestei văi se deschid ape subterane de stratificație
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în Bahlui la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica). Pe stânga, râul Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Turcului, când prietenul lui avea să se îmbolnăvească în vara anului 1913. Nu poate fi uitat nici Alexandru Obregia care îi aprecia în cel mai înalt grad știința, talentul medical și capacitatea organizatorică. Fără aceste însușiri de altfel, cu toată obârșia lor moldavă comună și cu toată prietenia ce i-o păstra, nu știm dacă Alexandru Obregia ar fi făcut eforturile de subvenționare a ridicării Socolei. Ca profesor, doctorul Brăescu a predat cursurile de igienă și medicină elementară elevilor din clasele
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la „capătul lumii“, la fel cum misteriosul personaj al lui Alceu, cu sabia sa de aur și de fildeș, se desprinde din alt spațiu decât cel al experienței curente, își are obârșia în ținuturi necunoscute, a căror depărtare e sugerată poetic prin referirea la „capetele pământului“. Dar și această utilizare a lui perata ges ne arată, deopotrivă, în ce măsură cuvântul peras se aplică primordial la o limită care nu poate fi experimentată nemijlocit
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Stancev, lucru atestat în certificatul de naștere. Născut la 1 august 1873, la Katel, regiunea Sliven, în acel moment în provincia Rumelia Orientală. După mamă, care se înrudea cu eroul Gheorghe Rakovski, luptător pentru libertatea bulgarilor de sub stăpânire otomană, avea obârșii importante. Tatăl său se numea Gheorghe Stancev și avea relații de rudenie cu Mamarcev și Gheorghe Sava Rakovski, considerați eroi ai poporului bulgar. Încă din adolescență, Cristian, si-a părăsit numele de familie - Stancev - și l-a luat pe cel
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]