4,294 matches
-
din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și de colț la pălărie
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
de acest fel să fie voluntare, adică neretribuite, precum și ca indemnizațiile aflătorilor în treabă de la noi să fie fixate la un sfert din leafa primarului și să crească în directă și inseparabilă legătură cu ea. Asta da preocupare pentru binele obștei... Din nou întreb: Câți dintre catindați, vorba lui Caragiale, sunt dispuși să renunțe la indemnizație, astfel făcând dovada clară că nu urmăresc avantajele materiale ce cu necesitate vin dintr-o atare demnitate publică? Cred că nici unul, că doar nimeni nu
LEGALIZAREA NECINSTEI ÎN ROMÂNIA POSTDECEMBRISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375230_a_376559]
-
toți copiii, cu vârste între 8 și 12 ani, să urmeze la școală. Prin lege se interzicea angajarea în industrie sau la vreun meșteșug, a copiilor sub 12 ani. Se stabilea de asemenea, gratuitatea învățământului. Întreținerea școlii revenea drept sarcină obștei comunale. Mai erau prevăzute drept principii importante cel al egalității sexelor la învățătură, desprinderea treptată a școlii de sub tutela bisericii, unitatea școlii elementare de la oraș și sat, necesitatea pregătirii învățătorilor. Se mai prevedea ca școala să aibă o durată de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
era foarte asemănător cu cel din Rucărul nostru (cioareci și cămașă albă, ie și fotă) însă fără râuri, alt model, costume mai simple. Ocupația lor era munca la pădure, aici fiind regiune de munte ca și la Rucăr, composesorat, adică obște. Am trimis un copil după Galati Emerich. A venit imediat. Bănuiam că școlarii nu vor să-mi răspundă în românește dar, în urma discuției am înțeles că deși trecuseră într-a cincea și citeau binișor, nu înțelegeau nimic. Am încercat la
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
se clarifice întrucâtva, cartea roasă și îngălbenită de molii și vreme, lipită cu „făină și apă”(!?) dintre lespezile zidului unei colibe din bârne își „găsise” alt...proprietar! Cineva, tot vreun „fârtat” sau vecin mă urmărise în acea seară, fatidică pentru obște și cu un licăr de speranță pentru mine de a-mi pune la adăpost avutul care mă...lega de trecut, de o pasiune născută prin voia lui Dumnezeu și care părea că-mi va fi scop și reper în viață
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
erau preponderenți; mulți veniseră în capitala din provincie și locuiau în căminul studențesc al Asociației, care servea și de centru al activităților culturale și sociale al acesteia. Dădu a reușit să consolideze masă cea mai puțin definită a majorității din obște, pe cei care nu se identificau ideologic nici cu sionismul, nici cu stânga, și să cucerească în numele lor conducerea. Activitatea lui a decurs atât în concurență cât și în colaborare cu celelalte curente. Luptele au fost dure, așa cum se obișnuia
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
să activeze paturile populare, care, deși se bucuraseră în trecut de inițiativele și eforturile Dr. Filderman, nu se simțeau părtașe la luptele duse de el pentru promovarea acestora. Dădu organiza ședințe în cartierele evreiești, ședințe la care veneau conducători ai obștei, precum și români din cercurile democrate. Dădu era la înălțime că orator, el deschidea și conducea ședințele în mod elocvent, fără demagogie; știa să-și concentreze spusele și activitatea în problemele care interesau publicul, si astfel inspiră oamenilor sentimentul că se
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
dar el a transformat-o în scurt timp într-o secție extrem de importantă pentru strângerea și difuzarea dovezilor de discriminare a evreilor și de înrăutățire a situației lor. Era importantă de asemenea activitatea de explicare și îndrumare, care dădea unei obști terorizate sentimentul că se face ceva pentru ea, că se acționează pentru binele ei. Către sfârșitul anilor 30 ai secolului XX, România a devenit un regim dictatorial și a cedat din ce in ce mai mult în fața celor care promovau opinii naționalist - șovine și
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute și auzite în acest loc sfânt - în care trebuie să ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre!... Acolo am văzut încununarea întregii activități și osteneli purtată de către obștea acestui complex monastic de-a lungul anilor, de la înființarea lui în anul 1991 și până acum, osteneală ce a stat, îndeosebi pe umerii Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan - Duhovnicul și a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - două personalități care
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
se va proiecta extraordinara capacitate de a ierta a acestor năpăstuiți. Iar când cortina cade mai greu ca o tristețe peste această stranie “panoramă a deșertăciunilor”, iar tăcerea pare a fi mai mult ca un oftat, astupând gura aplauzelor de obște, îți țiuie în ureche doar șoapta meditativă a Arlechinului, părăsit și el, într-un colț al scenei întunecate: “- Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit!” (pag. 130) Ritmul însuși al acestui “jurnal” este, și el, ca un
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau între dânșii fie meșterița, fie Fata Pădurii, înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
până la vârsta de 62 de ani, timp în care a fost căsătorit și a avut un copil cu numele Mihail, care a fost preot la Catedrala din Râmnicu Vâlcea. Deși a rămas văduv de tânăr, Sfântul Antonie a intrat în obștea de la Iezeru în jurul anului 1690, la vârsta de 62 de ani. Dorind să ducă o viață ascetică, cu post și priveghere după modelul monahilor atoniți, Sfântul Antonie a cerut binecuvântarea Episcopului Ilarion al Râmnicului (1693-1705) pentru a merge la Sfântul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
fost altar de rugăciune, nevoind să se despartă de locul în care a viețuit 28 de ani. Astfel, pe 23 noiembrie 1719 (după unele păreri 1714, după altele 1720), Sfântul Antonie a trecut la cele veșnice, fiind plâns de toată obștea Schitului Iezer. Cinstirea Sfântului Antonie a continuat și după moartea sa, căci mulți credincioși veneau la mormântul său pentru a se ruga și pentru a aprinde lumânări. Sfântul s-a arătat de mai multe ori în vis ucenicilor săi, având
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul frontierelor României dar și pentru aceia aflați oriunde pe meridianele globului, încurajându-i să folosească asemenea acțiuni culturale pentru păstrarea identității - Omul muncește onest, în interesul obștii, unii observă și laudă acest lucru dar, mult mai mulți, invidioși, sunt nemulțumiți. De sine, în esență. Dar, astfel vine și ziua în care realizezi că, ai trăit mai mult pentru alții, în consecință ai uitat să trăiești pentru tine
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
mult mai apropiată sufletului său, cea din care își trage originile, lumea Săliștei, a Mărginimii Sibiului. Autoarea își așterne rândurile asemenea nonagenarului săliștean, Nicolae Stan Petruțiu, autorul unei o radiografii a sufletului românesc în care vorbește despre memoria colectivă a obștei: „Scriu cu reculegere, cu evlavie, cu respect pentru acest trecut pe care, dacă nu-l cinstim, nu vom avea nici viitor". Criză de identitate națională manifestată în țara noastră în ultimii ani a făcut ca patriotismul să fie evacuat din
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorul morții, strigam: Osana!" (Troparul praznicului). Starea noastră de înnoire adusă prin întruparea Fiului lui
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi“. Despre învierea Dreptului Lazăr și Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Ierusalim, precum și în ziua precedentă, în Sâmbăta lui Lazăr. Rostind sau cântând aceste cuvinte, ne adresăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorului morții, Care l-a înviat din morți pe Lazăr preînchipuind și prin aceasta învierea noastră a tuturor, învierea cea de obște și ne exprimăm bucuria de a-L întâmpina pe Domnul Iisus Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
a avut un scurt dialog. Deoarece Marta își exprima tristețea și regretul pentru pierderea fratelui ei în lipsa Mântuitorului, Domnul Iisus Hristos i-a spus ca acesta va învia. Pentru că ea credea că Mântuitorul nostru Iisus Hristos vorbește despre învierea de obște, El i s-a prezentat fiind drept „învierea și viața”, spunându-i că cel ce crede în El chiar dacă va muri, va trăi, că tot cel care trăiește și crede în El nu va muri ci va avea viață în
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
fără conștiința vinovăției proprii, tocmai prin oarba adeziune, și nătînga neputință în fața corupției generalizare, întreținută programat de formațiunea mafiotă la putere, care știe că oricum are asigurat scontatul sprijin electoral, și actuala mascaradă a "incompatibilităților" ca spectacol fumigen în ochii obștii docile, și... și... mai ales interminabilele mandate prezidențiale ale unui Iliescu, mai mult decît ambițiosul nomenklaturist, care nu vrea să lase în pace această țară menită totuși altui destin. Am și numit, astfel, ceea ce paranteza de la început amîna s-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu lumea europeană în epoca modernă, după modelul oferit cu mai bine de jumătate de secol înainte de savantul Nicolae Iorga: nu de „a rescrie istoria românilor înșiși, ci de a-i așeza într-un fel mai exact în cadrul vieții de obște a lumii și, mai cu seamă, de a arăta momentul și felul în care au înrîurit și ei acest întreg”. Înțelegând, poate ca nimeni altul, modelul și mesajul, Leonid Boicu le-a preluat creator, nu doar în această ultimă sinteză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]