1,398 matches
-
este mai frecventă la populația nordică, la femei, incidența crește cu vârsta. Este descris și un portret robot al persoanelor cu anemie Biermer: pacient de rasă nordică, predominant de sex feminin, cu hipertelorism, păr blond și albit precoce, infiltrat, ușor obez, care asociază afecțiuni autoimune (tiroidită, vitiligo, diabet etc). Tablou clinic Se caracterizează prin triada: sindrom anemic + sindrom digestiv + sindrom neurologic. Sindromul anemic are următoarele paticularități: paloare cu tentă gălbuie din cauza subicterului sclero-tegumentar asociat, pacientul are aspect infiltrat, apar splenomegalie, zone
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tipului și frecvenței alimentelor și băuturilor consumate. Obiectivele dietoterapiei sunt următoarele: - să asigure principiile nutritive necesare menținerii stării de sănătate în condițiile menținerii unei balanțe energetice negative (aport energetic < consum energetic) - să fie variatăsă țină cont de preferințele culinare ale obezului, de statutul său financiar, religios, de modul său de viață - dieta hipocalorică pe termen lung și nu doar ceva temporar - pacientul să fie capabil să-și regleze și adapteze singur dieta. Principiile dietetice ce stau la baza oricărei prescripții sunt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
loturi de rude sănătoase ale pacienților cu T2DM, unele dintre acestea (dar nu toate) stabilind existența unei asociații între alela 972Arg și prezența insulinorezistenței [58]. Ulterior s-a arătat că polimorfismul Gly972Arg se asociează și cu obezitatea, iar la pacienții obezi, alela 972Arg este puternic asociată cu parametri metabolici caracteristici sindromului de insulinorezistență [10]. Mai recent s-a dovedit că la purtătorii alelei 972Arg, celulele beta au un conținut scăzut de insulină, un număr redus de granule secretorii mature și o
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
însoțit de insulinorezistență. Această creștere a fost înregistrată și la descendenții pacienților cu diabet zaharat de tip 2, demonstrând că tulburarea este o trăsătură moștenită. Evaluarea comparativă prin microscopie electronică a volumului depozitelor de trigliceride și glicogen intramiocitare la subiecți obezi cu și fără diabet zaharat tip 2 (27) a constatat o creștere a cantității de grăsimi și o scădere concomitentă a glicogenului la obezii diabetici (Fig.5). Mai mult, la ambele grupe studiate s-au găsit corelații între lipidele intramiocitare
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
moștenită. Evaluarea comparativă prin microscopie electronică a volumului depozitelor de trigliceride și glicogen intramiocitare la subiecți obezi cu și fără diabet zaharat tip 2 (27) a constatat o creștere a cantității de grăsimi și o scădere concomitentă a glicogenului la obezii diabetici (Fig.5). Mai mult, la ambele grupe studiate s-au găsit corelații între lipidele intramiocitare și cele circulante. Este interesant de remarcat faptul că lipidele intramiocitare pot fi crescute independent de prezența obezității. Furouhi și colaboratorii (11) găsește la
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
consumului semnificativ de alcool (bărbați - probabilitatea crește direct proporțional cu IMC sau cu alte componente ale sindromului metabolic. Când suspectăm prezența SHNA? 1. Obezitate 2. Diabet zaharat 3. Dislipidemie (în special hipertrigliceridemia) 4. Scădere ponderală severă (mai ales la persoanele obeze inițial, by pass jejunoileal și gastric) 5. Sindroame asociate cu insulinorezistență (sdr. X metabolic, sdr. Mauriac diabet lipoatrofic) 6. Nutriție parenterală totală 7. Iatrogen (amiodarona, diltiazem, tamoxifen, steroizi, terapie antivirală) 8. Expuneri la toxice 9. Valori ALT crescute fără identificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227114_a_228443]
-
studii, tendința actuală este a se lua în considerare ideea că diabetul este mai degrabă o consecință și nu o cauză a cancerului pancreatic. Obezitatea Multe studii au arătat o creștere a riscului de cancer pancreatic printre pacienții supraponderali și obezi, mai ales la cei cu adipozitate de tip central, asocierea fiind mai evidentă la pacienții femei (o creștere în medie de 2 ori a riscului) [132-135]. Într-o analiză a WCRF din 2012 (Word Cancer Research Foundation) s-a arătat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
absolută a IMC [134,138]. O mare parte din pacienții cu cancer pancreatic (25%) au în antecedente un IMC crescut (supragreutate/obezitate). Riscul crește direct proporțional cu cât supragreutatea/obezitatea s-a instalat mai devreme în decursul vieții. Astfel, pacienții obezi din primele trei decade ale vieții au de 2-3 ori mai multe șanse să facă cancer de pancreas decât cei cu la care problemele de greutate au apărut după vârsta de 50 de ani. Obezitatea apărută la o vârstă mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
IGF-1 (insulin-like growth factor) care determină hiperinsulinemie și rezistență la insulină, care pot să contribuie la dezvoltarea anumitor tumori. Scade adiponectina (efect antiproliferant și antiinflamator, scăzând secreția IL-6, TNFalfa) și crește nivelul leptinei, cu efect de stimulare a proliferării. Persoanele obeze au de multe ori o stare inflamatorie cronică care este asociată cu creșterea riscului de cancer. Alte posibile mecanisme sunt alterarea răspunsului imun și creșterea stresului oxidativ. Obezitatea, mai ales cea de tip central duce la modificări metabolice ce includ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
proporția fumătorilor este 30-35% și RR 2, riscul estimativ va fi aproximativ 25% [170]. În plus, fumătorii tind să aibă mult mai frecvent insulinorezistență decât nefumătorii și o insulinemie mai mare decât aceștia din urmă,indiferent dacă sunt sau nu obezi, acest lucru putând fi o altă verigă posibilă a lanțului patogenetic prin care fumatul determină cancer pancreatic [171]. Activitatea fizică și dieta Dieta Există date care sugerează că diferențele înregistrate în incidența cancerului pancreatic între diferite țări ale lumii se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
Simionescu), despre care notează că "atunci când se așează la masa de scris, face proză cum alții taie lemne"14, neezitând să susțină sentențios: Când va ști să taie din zece pagini nouă, va ajunge un mare scriitor"15. Împotriva textului obez, Caragiale se exprima mult mai subtil: Scrii și scrii până ostenești, și pe urmă te oprești să te odihnești, și pe urmă iar scrii, și tot așa până isprăvești. Acuma, ce scrii asta e treaba d-tale. După părerea noastră
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ar putea fi prea mare pentru un om scund. Dacă la adulții cu talie normală IMC se poate împărți ușor populația în subponderală (IMC < 19 kg/m2), normoponderală (IMC î 19-24 kg/m2), supraponderală (IMC î 24-30 kg/m2) sau obeză (IMC > 30 kg/m2), pătratul înălțimii copiilor e mult prea mare în comparație cu greutatea lor, astfel încât IMC subestimează starea trofică reală a copiilor. De aceea, s-a evaluat pe populații mari de copii curba distribuției normale a IMC pentru diverse vârste
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
a vieții. d. Sindroame genetice care asociază tulburări de comportament alimentar și talie mică Viața modernă (implicând sedentarism și alimentație hipercalorică) a determinat apariția unei adevărate epidemii de obezitate, care s-a extins la vârste mici, inclusiv la copii . Copiii obezi au tendința de a-și declanșa pubertatea mai rapid, un posibil factor favorizant fiind atingerea unei mase critice de țesut adipos. Au o viteză de creștere peste media generală și o vârstă osoasă mai avansată. Prin urmare, în decursul copilăriei
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
a-și declanșa pubertatea mai rapid, un posibil factor favorizant fiind atingerea unei mase critice de țesut adipos. Au o viteză de creștere peste media generală și o vârstă osoasă mai avansată. Prin urmare, în decursul copilăriei și pubertății, copiii obezi sunt mai curând înalți pentru vârsta lor . Copiii obezi cu talie mică sunt cu atât mai suspecți că deficitul lor statural s-ar datora unei afecțiuni organice, cu cât ne-am aștepta ca ei să fie, dimpotrivă, mai înalți. Asocierea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
favorizant fiind atingerea unei mase critice de țesut adipos. Au o viteză de creștere peste media generală și o vârstă osoasă mai avansată. Prin urmare, în decursul copilăriei și pubertății, copiii obezi sunt mai curând înalți pentru vârsta lor . Copiii obezi cu talie mică sunt cu atât mai suspecți că deficitul lor statural s-ar datora unei afecțiuni organice, cu cât ne-am aștepta ca ei să fie, dimpotrivă, mai înalți. Asocierea dintre talia mică și obezitate poate apărea în anumite
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
picioare mici) și întârziere de dezvoltare cu pubertate întârziată sau hipogonadism hipogonadotrop, care poate persista la vârsta adultă . Fetele au menarhă la vârste mari, iar băieții au micropenis și o incidență crescută a criptorhidismului. Trebuie remarcat că, în general, băieții obezi par a avea micropenis în perioada prepubertară (figura 31, stânga), deoarece o bună parte din penis este îngropată de țesutul adipos. De aceea, înainte de a pronunța diagnostice rare, alarmante pentru părinți, trebuie să se efectueze cu conștiinciozitate un examen local
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
situ cu fluorescență este utilizată pentru a pune diagnosticul genetic al sindromului Prader-Willi sau Angelman . în sindromul Prader-Willi există adesea un deficit al producției de GH de cauză hipotalamică, asociat deficitului gonadotrop, care contribuie, cu siguranță, la deficitul statural. Copiii obezi sănătoși au un nivel de GH scăzut și răspund mai slab la testele de stimulare, putând mima uneori tabloul hormonal al sindromului Prader-Willi. Totuși, în acest sindrom, nivelul proteinelor dependente de GH (IGF-I și IGFBP 3) este și el
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Apneea de somn obstructivă pentru copiii care, de obicei, suferă de obezitate este asociată cu o viteză de creștere redusă, din cauza hipoxiei cronice la care e supus copilul, cât și energiei crescute necesare pentru efortul respirator nocturn. Chiar dacă la copiii obezi viteza de creștere e mai crescută, acest spor de creștere este complet anihilat de apneea de somn. Atunci când apneea e rezolvată (presiune pozitivă, intervenție chirurgicală, slăbit), copilul își reia ritmul de creștere . Apneea de somn e întâlnită ca factor adjuvant
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
a trei familii având mutații inactivatoare ale receptorului pentru GH-relină, transmise într-o manieră autozomal dominantă. Mutațiile inhibă activitatea constituțională a receptorilor, dar aceștia își păstrează totuși capacitatea de a fi stimulați de către GH-relină. Copiii din aceste familii sunt invariabil obezi, uneori având un deficit statural marcat . c) Mutații ale genelor care codifică receptorii pentru somatostatină Până în prezent nu s-a demonstrat existența familiilor cu mutații activatoare ale receptorilor somatostatinergici care să determine un deficit secretor de GH prin inhibiție excesivă
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
între 35-64 ani (50). S-a raportat o prevalență a obezității de 10-20% pentru bărbați și 15-20% pentru femei. Pe de altă parte, supraponderalii au fost mai mult în rândul bărbaților. Datele au arătat un procent de peste 50% a persoanelor obeze și supraponderale în Europa. În majoritatea țărilor europene rata obezității variază invers proporțional cu nivelul socio-economic, în special în rândul femeilor. În țara noastră incidența obezității este de aproximativ 17% în mediul rural și cca. 20% în mediul urban, fiind
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
din lume a excesului ponderal se înregistrează în S.U.A., cu o creștere semnificativă în ultimele decade. Astfel, în perioada 1999-2000, conform criteriilor O.M.S., s-au înregistrat 67% obezi și 27,5% supraponderali printre bărbați, în timp ce femeile au fost 62% obeze și 34% supraponderale (60). Prevalența obezității a crescut în unele minorități, cea mai ridicată rată fiind la nativii americani, hispanici și afro-americani. Indienii Pima, care în trecut aveau o constituție slabă (sub- sau normoponderali), sunt obezi în proporție de 80
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
sunt obezi în proporție de 80%, iar prevalența diabetului zaharat tip 2 (T2DM) este de 40%, cea mai mare din lume. 4. Tipurile de obezitate și caracteristicile lor Se cunosc două modele de bază ale distribuției țesutului adipos la indivizii obezi: obezitatea abdominală (așa zis androidă, centrală) cu cele două componente, viscerală și subcutană, și obezitatea gluteofemurală (așa zis ginoidă). Stabilirea tipului de obezitate a pacienților are o importanță clinică majoră. Astfel, obezitatea centrală este un factor determinant puternic al insulinorezistenței
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul singur nu modifică direct relația obezității abdominale cu sensibilitatea la insulină (30). În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după 50 ani și o creștere la femeile de peste 60-70 ani (67). 4.1.2. Factorii de mediu S-a identificat statistic o asociere între creșterea adipozității centrale și unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut și stresul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
normoponderali, la nivelul depozitul adipos omental există o relație directă între intensitatea lipolizei catecolaminin-mediată și cantitatea de receptori β1/ β2, cu afinitate normală a acestora și răspuns lipolitic normal la agoniștii ce intervin în cascada lipolitică postreceptor (61). La subiecții obezi s-a înregistrat o lipoliză catecolamin-indusă crescută în regiunea abdominală comparativ cu cea gluteo-femurală. Caracteristicile specifice obezității viscerale, 1) acțiune lipolitică crescută a catecolaminelor și 2) răspuns antilipolitic scăzut la insulină, se păstrază în obezitate (61). Fluxul crescut în sistemul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
receptori specifici, MC3 și în special MC4. Studii farmacologice au arătat o reducere a apetitului la șoareci sub tratament cu agoniști selectivi ai MC4 (9). Mutații la nivelul genelor umane ce codifică MC4 și POMC s-au asociat cu fenotipul obez (9). Orexinele A și B (hipocretinele) sunt două polipeptide sintetizate dintr-un precursor comun la nivelul hipotalamusului lateral, și se leagă cu afinitate diferită de receptori specifici numiți OX1 și OX2 (9). Acționează central stimulând aportul alimentar. Grelina este un
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]