3,019 matches
-
prizonieratul în timp și spațiu, într-o ereditate întunecată, și e, paradoxal, plină de sevă vitală, are consistența unei realități și dimensiunea unei etici și a unei metafizici. Ceea ce pare construit nu este decât parodiere a practicilor poetice și a obișnuințelor de limbaj, o încercare de izolare a limbii comune, pentru a ieși din „fundătura vorbirii noastre.” Pentru că este nevoie de un alt limbaj, pentru o altă lume și o altă cunoaștere: „înaintez prin dosul ființei/ pe dedesubtul ei,/ unde nu
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
detectiv și pretențiile de moralitate ale englezilor. Cu o construcție insuficient supravegheată, cedând gustului pentru melodramatic, Rug este un mixaj de întâmplări menite să definească un personaj extraordinar, tipul răzvrătitului care, cu o inteligență diabolică, ia în răspăr fundamentele și obișnuințele sociale, nerecunoscând nici o altă valoare decât propria plăcere. Lăsându-se purtat numai de frenezia cuceririlor și a pasiunilor erotice, spiritual, cult, teribil, seducătorul provoacă drame și tragedii. Sfârșitul e paradoxal: eroul, om plin de calități, este „judecat” și ucis de
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în epocă: hoția, trândăvia, ignoranța, trufia celor puternici, necinstea ș. a. Solilor turci care nu se descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă, spre a le întări această obișnuință, le fixează fesurile pe cap cu câteva cuie. În lupta pe care o dă cu sultanul, înfuriat de tratamentul solilor, domnul român pedepsește cu tragerea în țeapă pe cei răniți la spate. Oferindu-se să intre în slujba sultanului, el
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
din cauza schimbării condițiilor, soluțiile recomandate încetează să mai fie adecvate. Chiar și în această situație, tradiția prezintă o mare inerție, continuând să persiste, fiind susținută mai mult de funcția sa de protecție împotriva incertitudinii. În plan individual, complementul tradiției este obișnuința: oamenii tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune cu care s-au obișnuit. Acest fapt este explicabil și prin aceea că, pe lângă o anumită garanție a succesului, obișnuința este asociată cu un nivel scăzut de incertitudine. Punerea în discuție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sa de protecție împotriva incertitudinii. În plan individual, complementul tradiției este obișnuința: oamenii tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune cu care s-au obișnuit. Acest fapt este explicabil și prin aceea că, pe lângă o anumită garanție a succesului, obișnuința este asociată cu un nivel scăzut de incertitudine. Punerea în discuție a obișnuinței generează un proces decizional, cu toate dificultățile sale. Tradiția și obișnuința reprezintă o reducere a procesului decizional la un model cvasicibernetic. Ele reprezintă, în ultimă instanță, programe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune cu care s-au obișnuit. Acest fapt este explicabil și prin aceea că, pe lângă o anumită garanție a succesului, obișnuința este asociată cu un nivel scăzut de incertitudine. Punerea în discuție a obișnuinței generează un proces decizional, cu toate dificultățile sale. Tradiția și obișnuința reprezintă o reducere a procesului decizional la un model cvasicibernetic. Ele reprezintă, în ultimă instanță, programe de acțiune selectate și întărite prin experiență. Charisma. În condițiile în care o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au obișnuit. Acest fapt este explicabil și prin aceea că, pe lângă o anumită garanție a succesului, obișnuința este asociată cu un nivel scăzut de incertitudine. Punerea în discuție a obișnuinței generează un proces decizional, cu toate dificultățile sale. Tradiția și obișnuința reprezintă o reducere a procesului decizional la un model cvasicibernetic. Ele reprezintă, în ultimă instanță, programe de acțiune selectate și întărite prin experiență. Charisma. În condițiile în care o colectivitate sau un grup social nu mai poate sau nu mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sine, psihoterapia acționează pe trei nivele: - ea permite însușirea de competențe sociale cu ajutorul modelului, al jocurilor de rol, al întăririi acțiunii și a rezultatului: aceste abilități constituie o cutie cu unelte aflată la dispoziția pacientului; - expunerea la emoții urmată de obișnuință permite o reducere a anxietății; - restructurarea cognitivă ajută la realizarea expunerii și a unui proces de învățare de o calitate mai bună. Care este locul afirmării de sine în cadrul terapiilor cognitive și comportamentale? Afirmarea de sine este o tehnică ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Emil Durkheim, între cei care pun accentul pe motivațiile raționale și cei care subliniază normele sociale. Pe de o parte, gânditorii reducționiști caută să descopere normele sociale din comportamentul individului rațional, tratându-le ca pe niște convenabile reguli impuse de obișnuință (rules of thumb) care sunt maximizante, dat fiind că există costuri de informare atunci când trebuie luate decizii în fiecare situație în care ne aflăm. Pe de altă parte, reducționiștii caută să descopere și raționalitatea din normele sociale colective, tratând calculele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
SF, scriitorul realizează un lapidar poem epic despre geneza națională, conotat însă cu un sens ironic, polemic în momentul apariției - 1976 - în raport cu naționalismul exagerat al ideologiei oficiale, care își va asocia protocronismul. Jocul intelectual al prozatorului sfidează tabuurile, clișeele plicticoase, obișnuințele de lectură și falsele distincții de gen. În Argonautica sunt vizate nu doar problematica și procedeele genului SF, ci și chestiuni general umane (de pildă, tema puterii), cristalizând un mod al ironiei în raport cu realitatea istorică, încât narațiunea se încarcă, într-
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
instabil, Sibiu, 1992; Limitele puterii sau Mituirea martorilor (în colaborare cu Mircea Ivănescu), Sibiu, 1994; Familia și echilibrul indiferent, Târgu Mureș, 1995; Banchetul. Echilibrul stabil, București, 1998; Manual de gânduri care liniștesc / Manual de gânduri care neliniștesc, București, 2000; Cealaltă obișnuință, îngr. Dumitru Chioaru, Cluj-Napoca, 2002; Obiecte mișcate, I-II, îngr. Nicolae Țone, cuvânt de însoțire Mircea Ivănescu, introd. Mircea Martin, București, 2003. Repere bibliografice: George Vulturescu, Omul și obiectele, PSS, 1992, 2-3; Alex. Ștefănescu, Nume noi: Iustin Panța, RL, 1992
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
ST, 2001, 9; Ruxandra Cesereanu, La moartea lui Iustin, ST, 2001, 9; Lucian Vasiliu, Iustiniana (In memoriam Iustin Panța), CL, 2001, 10; Pop, Viață, 250-255; Dan Bogdan Hanu, Despre lucrurile care (ne) supraviețuiesc, CL, 2002, 9; Marius Chivu, Uimirea ca obișnuință, RL, 2002, 30; Mircea Martin, Poezia lui Iustin Panța, RL, 2003, 41. R.D.
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
și de neimplicare. Primarul se confruntă cu critica dură a grupului de status din care nu face parte. Dacă în prima comunitate oamenii se întâlneau des în spațiul public, pentru cei din a doua comunitate, cea fragmentată relațional, nu există obișnuința de a participa la acțiuni comune. Ei preferă să își apere fiecare propria gospodărie. Unii se asociază în cadrul grupurilor de apartenență și realizează minidiguri sau șanțuri de apărare pentru grupuri de case. Autoritățile județene intervin și ele și consolidează o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
doar 31% în mediul rural. Motivele sunt diverse. Pe de o parte este cultura încă puternic tradițională, cu relații dezvoltate în principal în interiorul grupului de rudenie, cu o preocupare redusă pentru petrecerea timpului liber. Pe de altă parte, este lipsa obișnuinței de a te întâlni la care a contribuit încercarea regimului comunist de a controla viața privată. Așa cum arată Katherine Verdery (1996), există o serie întreagă de metode prin care oamenii pierdeau controlul asupra timpului lor, mai ales în ultima parte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
drumurile de acces. Apa din multe dintre fântânile satului nu este potabilă, analizele efectuate la cererea primăriei indicând depășirea concentrațiilor peste limita permisă la nitrați, nitriți și plumb. Oamenii, deși avertizați la cabinetul medical, continuă să consume apă infestată în virtutea obișnuinței, neconștientizând foarte bine pericolul. O vină o au și autoritățile locale care nu au dus o campanie activă, vizibilă de avertizare a populației. Casele țărănești din zonă mai păstrează elemente din arhitectura locuințelor vechi apărând sub forma caselor cu 2
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sistemice și se referă la lipsa veniturilor determinată de șomaj și scăderea nivelului de trai, la care se adaugă și cauze individuale precum alcoolismul, fumatul, mizeria și lipsă de igienă. Impresia generală este că oamenii de vârstă activă nu au obișnuința de a veni la medic pentru prevenție. Dotarea cu aparatură medicală este apreciată drept „mizerabilă”, minimă, datând de dinainte de revoluție. Nu există electrocardiograf, ecograf. Tot ceea ce s-a mai adus s-a achiziționat din venitul personalului medical. Încălzirea pe timpul iernii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cornul și laptele; sunt programe care nu încurajează inițiativa” (lider local, 35 ani). O altă soluție în familiile sărace pare a fi și prezența copiilor în gospodărie, ca surse de venit suplimentar. Se constată, la nivel general, că a dispărut obișnuința ca lumea să fie chemată la activități colective de interes obștesc. Și în satul Trifești voluntariatul și intenția de asociere pentru lucrări comunitare sunt valori care aproape au dispărut. Oamenii își aduc aminte și apreciază în mod pozitiv experiențele trecute
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vot, și-au pierdut încrederea în guvernanți” (lider formal, studii medii, 57 de ani). Principala plângere a oamenilor este costul mare al lucrărilor și prețul mic obținut prin vânzarea produselor. Totuși, pământul este cultivat an de an, așa cum spun tradițiile, obișnuințele. Este un păcat și o rușine în sat să lași pământul necultivat, adică pârloagă, spune țăranul din Ațintiș. În ciuda profitului foarte redus, mecanismul se învârte an de an în virtutea inerției, a tradiției, cu mari eforturi omenești și într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de orașul Luduș îi conferă o serie de avantaje. O parte a tinerilor ajung în Luduș tot mai des pentru a se informa, a cumpăra produse sau a se distra. Serbarea nunții la un restaurant din Luduș a devenit o obișnuință. Parțial izolat, din cauza lipsei unor mijloace curente de transport public cu Ludușul, Ațintișul este totuși unit prin nenumărate legături cu lumea exterioară: liceenii de la oraș, cei care lucrează în orașele din jur sau emigrează pentru a munci în străinătate, informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere este destul de clară în Zerind: majoritatea populației de etnie romă emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de grădinărie, ferme agricole, crescătorii de pui. Se întorc la fiecare lună de zile, trei zile vin acasă pe urmă se duc înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
amintește de cuviosul Zosima din Frații Karamazov - monahul care glumea cu mujicii, mânca alături de vameși, gusta din acadelele mirenești, iubea copiii și plângea alături de păcătoși. Fără a face din canoane o literă moartă de lege, nici din iconomie o iresponsabilă obișnuință, duhovnicul de la Sâmbăta are acel tip de prezență care impune fără să umilească. Figura sa molcomă ne cheamă întrucât nu iscodește, ne luminează pentru că nu răscolește. Părintele Teofil personifică harul bucuriei (nulla dies sine laetitia). Senin, spontan și uneori ironic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu; astfel încât, când ea a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau autorii; ea s-a umplut de expresii generale, de termeni abstracți, de cuvinte ambițioase, de construcții literare. Acest stil, ajutat de pasiunile politice care îl
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a practicii în care se trăia, toată națiunea, citindu-i, a sfârșit prin a căpăta instinctele, mentalitatea, gusturile și chiar defectele naturale ale celor ce scriu; astfel încât, când ea a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau autorii; ea s-a umplut de expresii generale, de termeni abstracți, de cuvinte ambițioase și de construcții literare. Acest stil, ajutat de pasiunile politice care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
țîșnească din clipă în clipă, dezlănțuind lațurile astea oribile, ca niște fulgere circulare: pus într-o asemenea situație, el nu poate să nu simtă un fior ce-i face să tremure ca o gelatină pînă și măduva oaselor. Și totuși obișnuința - ciudat lucru, obișnuința! - de cîte nu-i de în stare?... Nici deasupra mesei voastre de mahon nu veți auzi glume mai vesele, rîsete mai zgomotoase și replici mai spirituale decît acelea care răsună deasupra bordului subțire, din lemn alb, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în clipă, dezlănțuind lațurile astea oribile, ca niște fulgere circulare: pus într-o asemenea situație, el nu poate să nu simtă un fior ce-i face să tremure ca o gelatină pînă și măduva oaselor. Și totuși obișnuința - ciudat lucru, obișnuința! - de cîte nu-i de în stare?... Nici deasupra mesei voastre de mahon nu veți auzi glume mai vesele, rîsete mai zgomotoase și replici mai spirituale decît acelea care răsună deasupra bordului subțire, din lemn alb, de cedru, al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]