2,575 matches
-
Deși fiecare dintre acești scripeți își are rolul său, fundamentali pentru flexia digitală sunt considerați A2 și A4, fiind obligatorie prezervarea sau reconstrucția lor. La rândul său, canalul digital al policelui este întărit de trei scripeți, doi inelari și unul oblic, dintre care A1 și cel oblic sunt importanți funcțional. Vascularizația tendoanelor diferă în funcție de regiunea străbătută. La nivelul antebrațului, nutriția tendonului este asigurată de vasele longitudinale de la nivelul paratenonului. La nivelul tecilor sinoviale și în special în canalul digital, există două
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
are rolul său, fundamentali pentru flexia digitală sunt considerați A2 și A4, fiind obligatorie prezervarea sau reconstrucția lor. La rândul său, canalul digital al policelui este întărit de trei scripeți, doi inelari și unul oblic, dintre care A1 și cel oblic sunt importanți funcțional. Vascularizația tendoanelor diferă în funcție de regiunea străbătută. La nivelul antebrațului, nutriția tendonului este asigurată de vasele longitudinale de la nivelul paratenonului. La nivelul tecilor sinoviale și în special în canalul digital, există două surse de aport nutrițional: vasele vinculare
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
p. 179) * Prin bogăția flexiunii cazuale, pronumele personal se distinge atât de substantiv, cât și de celelalte pronume nepersonale. Pronumele personal se caracterizează prin paradigma completă a categoriei cazului, cu unele deosebiri de la o persoană la alta, iar la cazuri oblice prezintă mai multe forme și variante contextuale, depinzând de modul concret de realizare a diferitelor funcții sintactice sau de raportul sintagmatic în care intră. Formele aparțin la două serii: forme lungi, accentuate (mie, pe mine ș.a.m.d.) și forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am cumpărat ¬ flori ¬ pentru Doina.” În planul expresiei, complementul direct intră direct, prin acuzativ dezinențial, în relație cu regentul, în timp ce complementul indirect este introdus de o prepoziție (prin acuzativ prepozițional) sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit întâmplarea...”/„ Mi-am amintit de întâmplarea...” Când verbul se caracterizează prin tranzitivitate indirectă sau când regentul este un adjectiv, în plan semantic, distincția complement direct - complement indirect se suspendă în plan semantic, dar se menține în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planșei model și intuirea grafismului pe planșa demonstrativa („Bastonul bunicului”). → Executarea model a grafismului de către profesor; profesorul precizează că se scrie începând din partea de sus în jos. Grafismul se rotunjește în partea de sus, apoi se continuă printr-o linie oblica. → Reactualizarea poziției corecte de scris: distanță corp-bancă, poziția caietului și a instrumentului de scris. → Pregătirea mâinii pentru scris exerciții pentru antrenarea musculaturii fine a mâinii: mișcarea degetelor; mișcări de prehensiune; apăsarea degetelor, palmelor; închiderea și deschiderea pumnilor; rotirea mâinilor; morisca
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
contatul complet). Pentru a observa mai bine variația fluxului magnetic se trasează această modificare de-a lungul unor axe ce străbat modelul. Pentru aceasta am considerat trei categorii de axe, sugestive: una orizontală, una verticală, paralelă cu conductorul, și una oblică, ce pleacă din centru conductorului, din dreptul suprafeței de contact și ajunge într-unul din capetele axei verticale. Aceste axe, și coordonatele punctelor care le definesc, au fost reprezentate sugestiv în Fig.6.2. Observație axa oblică intersectează suprafața contactului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
conductorul, și una oblică, ce pleacă din centru conductorului, din dreptul suprafeței de contact și ajunge într-unul din capetele axei verticale. Aceste axe, și coordonatele punctelor care le definesc, au fost reprezentate sugestiv în Fig.6.2. Observație axa oblică intersectează suprafața contactului la distanța de 13,11 mm de punctul O. Mărimi dimensionale de referință folosite în explicarea analizelor efectuate sunt: r [mm] - raza suprafeței de contact, d [mm] - distanța considerată de-a lungul oricăreia dintre axele după care
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
d dintre axul contactului și al doilea punct de contact se modifică pentru fiecare din modelele considerate și ia valorile precizate în Fig.6.12, unde se prezintă distribuția inducției magnetice pentru cele trei modele analizate. Din variația pe axa oblică se pot face următoare observații: graficul inducției magnetice B poate fi împărțit în trei zone: prima, între (0÷3,7) mm se caracterizează printr-o creștere rapidă a lui B, urmată de o a doua zonă, cu o creștere ceva
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
poziția anterioară. În Fig.6.20 se prezintă distribuția inducției magnetice pentru cele trei modele analizate. Valorile inducției magnetice B se iau după axele corespunzătoare axei B'C', adică în planul corespunzător punctelor din poziția 1. Din variația pe axa oblică se pot face următoare observații: graficul inducției magnetice B poate fi împărțit în trei zone: prima, între (0÷3,4)mm se caracterizează printr-o creștere rapidă a lui B, urmată de o a doua zonă, între 3,4÷22
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
având poziții întâmplătoare. În Fig.6.27 se poate urmări poziționarea punctelor de contact (într-un mod întâmplător) pe suprafața de contact. În Fig.6.28 se prezintă distribuția inducției magnetice pentru cele trei modele analizate. Din variația pe axa oblică se pot face următoare observații: graficul inducției magnetice B poate fi împărțit în două zone: prima, între 0 și 18 mm, prezintă o pantă crescătoare accentuată; iar a doua zonă, după d=18 mm, prezintă o pantă descrescătoare mai lină
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată cetate, poseda un sistem de fortificații care, deși prezenta unele asemănări structurale cu incinta grecească arhaică de la Istros, prin prezența zidurilor oblice cu rol de contrafor ți pare să reprezinte o tradiție locală de a construi, fără corespondent în lumea înconjurătoare. Iată urmele acestui sit, pe Dealul Cătălina, care pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
zonelor. 112. Prezentați punctuația folosită în ISBD R: După cum se observă din schema elementelor și a punctuației în descrierea individuală a fiecărui volum: . (punct spațiu linie spațiu) separă zonele între ele, cu excepția zonei notelor și a ISBN-ului / (spațiu bară oblică spațiu) precede noțiunea de responsabilitate = (spațiu egal spațiu) precede titlul paralel (lucrare sau serie) : (spațiu două puncte spațiu) precede o explicativă(informații la titlu) sau menționarea ilustrațiilor sau prețul (element facultativ ); (spațiu punct și virgulă) precede responsabilități intelectuale (traducător, prefațator
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
vena cavă superioară; * la stânga, de aorta ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior, de răsfrângerea seroasei pericardice de pe vena cavă superioară pe aorta ascendentă. * orificiul din stânga delimitat: * anterior, de trunchiul pulmonarei; * posterior, de auriculul stâng; * superior, de artera pulmonară stângă. Sinusul oblic Haller este situat posterior de atriul stâng, anterior de sacul pericardic. Porțiunea sa cea mai înaltă pătrunde între venele pulmonare drepte și stângi. Intrarea în acest sinus este limitată la dreapta de vena cavă inferioară. Foseta retrocavă Allison, utilizată la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a ventriculului drept, șanțul interventricular posterior, 2/3 stângi din ventriculul stâng, o porțiune din atriul drept aflată la intrarea venei cave inferioare. Raporturile feței diafragmatice pericardul; diafragma; lobul hepatic stâng; fornixul gastric. * margine superioară - rădăcina vaselor mari se orientează oblic de la al 3-lea cartilaj costal drept spre al 2-lea cartilaj costal stâng, formând marginea superioară. O linie dusă suprasternal prin spațiul 2 intercostal poate aproxima baza clinică a cordului indicând situsul de inserție cardiacă a vaselor mari; * margine
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
artera marginală dreaptă; marginea dreaptă este intersectată în apropierea vârfului inimii de șanțul interventricular anterior ce determină incizura vârfului inimii; porțiunea terminală a arterei interventriculare anterioare trece pe fața diafragmatică, fiind cunoscută sub numele de arteră apexiană posterioară; * margine stângă (oblică sau pulmonară), formată din convexitatea trunchiului pulmonar, vârful auriculului drept și ventriculul stâng; se întinde de la al 2-lea cartilaj costal stâng corespunzător la 1,3 cm de linia parasternală stângă, la apexul cardiac. De obicei marginea stângă este situată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe o linie verticală, în timp ce orificiile venelor pulmonare sunt așezate orizontal, formând o structură numită crucea venoasă a inimii (crux cordis). Între orificiile venelor pulmonare dreaptă și stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
decât în cazul AD, deoarece pereții sunt netezi, cu excepția auriculului stângi. Raporturile atriului stâng superior o bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru vene pulmonare drepte și stângi, superioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
incluse împreună cu vena cavă inferioară și superioară într-o teacă pericardică seroasă. În anumite situații la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stânga, prezintă anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior, îngust, participă la delimitarea sinusului transvers Theile; peretele inferior se prelungește pe fața diafragmatică, participând la delimitarea sinusului oblic al pericardului (Haller). Morfologia internă a atriului stâng Atriul stâng este mai îngust și prezintă pereți mult mai trabeculați decât atriul drept. Auriculul stâng nu prezintă crista terminalis, motiv pentru care interiorul atriului stâng este neted și relativ lipsit de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este marcată anterior prin ramul descendent anterior (artera descendentă anterioară stângă) al arterei coronare stângi și marea venă a lui Galen. Posterior, limita este indicată de artera descendentă posterioră (ram al arterei coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară și laterală ale sinusului oblic pericardic. Dintre cele 4 vene pulmonare cea mai vizibilă este vena pulmonară stângă inferioară și vena pulmonară dreaptă inferioară. În 25¿ din cazuri venele pulmonare stângi se unesc intrapericardic și formează vena pulmonară comună. Venă pulmonară comună dreaptă formată într-
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se distribuie regiunii aflate la bifurcarea fasciculului atrioventricular comun, ceea ce constituie un reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre șanțul atrioventricular nivel la care se inflectează spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre stânga împreună cu artera circumflexă coronară stângă. Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]