6,770 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PRINTRE GÂNDURILE POETULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului boncăluiesc cerbii prin gândurile poetului el lasă arma albă jos ridică tâmpla în pumnul obosit privește soarele salutându-i viața și moartea deopotrivă sămânța crește neîngrădită sub căciula de pământ până când timidă nou născuta rostește prima culoare cerului soarele îi sărută fruntea crudă cu încă un răsărit în amurg toate așteaptă luna să crească Anne
PRINTRE GÂNDURILE POETULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385155_a_386484]
-
amiază, la paradă soarele își scutură pletele este atât de cald în mine, în timp și în jur rătăcesc aiurea simt parfumul crud al unui vis căzut sau frânt mult prea curând în treacăt ating clipa se topea în răsuflarea obosită a unui cuvânt nerostit niciodată găsit privesc norii cum zboară în cercuri sau haihui tăcerea se așează iar și iar peste clipele ce curg pe drum uneori animă ceva ce astăzi nu înțeleg mă retrag în propria tăcere las fruntea
VIS RĂTĂCIT de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385144_a_386473]
-
punctul ăsta Lili se opri, termină de băut Schweppes-ul și zâmbi strâmtorată, recunoscând sincer că memoria-i cam joacă feste, motiv pentru care ar cere permisiunea să-și scoată Carnețelul cu Bancuri fără de care nu pornește niciodată la drum. Ușor obosite și ele, prietenele nu insistară să mai asculte de-ale lui Gigel. Nici eu nu mai rezistam pe metereze, simțind șoricei activi în stomac și-ndreptandu-mi tot interesul emoțional spre ceva de îngurgitat. Se dovedi că și lapsusul propunătoarei
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
amiază, la paradă soarele își scutură pletele este atât de cald în mine, în timp și în jur rătăcesc aiurea simt parfumul crud al unui vis căzut sau frânt mult prea curând în treacăt ating clipa se topea în răsuflarea obosită a unui cuvânt nerostit niciodată găsit privesc norii cum zboară în cercuri sau haihui tăcerea se așează iar și iar peste clipele ce curg pe drum uneori animă ceva ce astăzi nu înțeleg mă retrag în propria tăcere las fruntea
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
lui străluceauprin timpuri eterne... XXI. UȘA, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. UȘA noaptea zugrăvim cuvinte pe pereții imaginari ai lumii privim cruciș linia orizontală a sufletului ne despărțim lăsând în urmă circumvoluțiuni obosite numărăm orele până la limita superioară orbitei fără a vedea lacrima din oglindă ne întoarcem desfăcând alte gânduri ne așezăm peste timp într-o zi terminată prea devreme lăsând în urmă o ușă deschisă către nicăieri ... Citește mai mult UȘAnoaptea zugrăvim
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
o masăo carte deschisăîntr-un pătuț micuțtare drăguțun copilaș ascultăvuietul măriidintr-o carte deschisăde viațăîntr-o casă... XXIII. PRUNCUL, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. PRUNCUL un nor o așchie pe cer plouă soarele a plecat obosit sau supărat noaptea s-a așternut peste noi într-o liniște deasă a mai rămas o lampă aprinsă într-un grajd părăsit de oameni hulit la margine de sat acolo s-a născut un copil ... Citește mai mult PRUNCULun noro
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
seamăîn seri târzii... XXVI. O VIAȚĂ BOLNAVĂ, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. O VIAȚĂ BOLNAVĂ am agățat sufletul de un gând nu știam că sunt eu trupul un schelet ruginit în timp obosit... mă dor oasele am răcit sau rătăcit într-o viață... pe masă zace o sticlă goală,de timp pe jos cioburi din anii ce au venit și au plecat nu am văzut cum au trecut... în tălpi am răni adânci
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
aicieu nu știu ce și cum... XXXII. LAS, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. LAS nu dorm mă doare neliniștea cuvântului nerostit ploaia plânge în bătaia crudă a timpului pierdut și niciodată regăsit pe străzi obosite multe plictisite curg gânduri se scurg în amurg în vechiul târg plec departe de lume prea departe de tine departe de tot las în urmă lumina ochilor să lumineze pașii în cenușa timpului las cuvântul pe țărm să zidească alte
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
păcătoasă notorie și și-a irosit viața de pomană deși în numele bisericii a condus o jumătate de secol poliția de moravuri a unui orășel impunând posturi, rugăciuni și comportament social exemplificate prin propria viață aproape ascetică. Domnișoara Cucu se simțea obosită. Durerile reumatice o deranjau sever. A speriat-o și culoarea feței văzută în oglindă. Probabil ficatul își face de cap deși a luat pastilele prescrise. Nici de mirare la cei peste 90 pe care îi ducea în spate. Era Duminică
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
atâta finețe și înțelegere Că mă compleșește până La ultima lacrimă de iubire... Găsesc în tine o dragoste tainică Ce vorbește tăcând... Ce dorește frumos și sfânt; Ce mă cuprinde de umeri Nevăzut și tandru... Mă ajută să zbor, Când aripile obosite mă dor Și greutatea luptei să n-o simt. Descătușat de timp și spațiu Sufletu-mi se afundă în brațele Unui întreg univers de iubire Ce mă fascinează și sunt fericită Fiindcă există și se manifestă Ca un miracol ce
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
ar putea să ți se-ntâmple ! Bucuria lui era atât de mare încât nu bănuia deloc,ce are să se-ntâmple ! * - Unde ai stat atât ? Îți trebuie o oră s-aduci o nenorocită de pâine ? Stă trântită pe fotoliu ,este vădit obosită ,dar gura îi e la fel de sănătoasă . - Văd că v-ați descurcat și fără mine . Asta e bine, fiindcă mâine o să plec ! Clipește din ochi și nu-nțelege absolut nimic. Nu-i place nici tonul pe care spune asta . E-un
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
domeniului psihologiei, filozofiei: „Mărimea timpului”, „Neliniște”, „Nostalgie”, „Viața și Moartea”, ” Iluzie”, „Păcatul Evei”, „Destin”. Această ultimă poezie este de o frumusețe care te impresionează : „Pășesc, privind tot înainte, Prin frunzele ce cad foșnind Crâmpei de vise ostenite, Tresar sub pasu-mi obosit, Zadarnic ochii mei mai cată, Prin vechiul Aladin ochean - O rază limpede, curată, Pe care-o vreau...dar n-o mai am ! Stingher tu treci pe lângă mine, Și ierni aduci și vânturi reci... Oh ! te cunosc atât de bine, Destin
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
a pus-o-n cel sătul; nimica pentru el nu e destul. Celui ce știe multe, de ce să îi mai dea și multă omenie; asta ar afecta iar noua armonie și nu i-ar mai plăcea. Și-ntr-un târziu obosit, Dumnezeu din jocul său s-a oprit privind mirat ființa nou creată, ce sta acum în fața sa plecată, pentru-a primi desigur, ca potaia, osul promis, lumina sau... văpaia. A cercetat ființa de sus și până jos și-a tras
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
altul caută un mort să-i vindece sufletul. (X zărește o bancă lângă o cruce și se apropie de ea. Se așează.) X: Și eu care credeam că în cimitir e liniște, credeam că îmi pot pansa sufletul rănit și obosit. O să citesc numele de pe fiecare cruce, poate o s-o găsesc. Pentru început să mai odihnesc puțin. (Babele se apropie de crucea de lângă bancă.) Baba 1: Aici e femeia aceea ce a murit cu nouă ani în urmă de dorul celui
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
porii mirosul pământului reavăn cum mai plesnesc mugurii fragezi pe ramuri și vinețiul norilor se diluează cu un clipocit în neliniștea apelor dar picioarele îți sunt încă afundate în glod așa că îți petreci cu mai multă grijă funia peste grumazul obosit și-naintezi prin clisa vâscoasă trăgându-ți cu încă un pas viața la edec. Referință Bibliografică: LA EDEC / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate
LA EDEC de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382501_a_383830]
-
asta, ce zi, ce an, ce anotimp?!" 43. Reperaj: galbenele buze de lună, vopsite cu lumina din soare s-au deschis! Oare vor să apună în verdele din albastrul de mare? 44. Reperaj: copacul orb, care cu spatele sprijină luna obosită, ce stă să cadă, își deschide scorbura să se aerisească și-ntr-una, obsesiv, strigă lumii că nu mai poartă albul baston ca să vadă. 45. Reperaj: cerul amprentă cutremurătoare și-a pus, prin fulgerul ce a prins gust de om, pe casa
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
se întâmple doar copiilor sau bătrânilor decrepiți. Totuși, cele câteva luni de vară fierbinte și tumultoasă o vlăguiseră mai mult decât era dispusă să recunoască și în după-amiaza aceea, întinzându-se pe canapea cu intenția de a-și odihni picioarele obosite măcar o jumătate de oră, în timp ce butona la întâmplare telecomanda televizorului, lin, fără ca măcar să-și dea seama, adormise profund. N-a știut cât a dormit; poate o oră, poate două, fără ca măcar un sunet din tot ce se petrecea pe
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Aș vrea să simt, pe loc, roua-n picioare Și să-mi miroasă iar a fân cosit. Să pot umbla desculț doar prin răzoare Sau să adorm pe prispă obosit. Să îmi miroasă și a calda pâine Pufoasă și-aburindă pe o masă. Să uit că vine iar ziua de mâine Cu grijile și dorul de acasă. Mi-e așa de dor acum de satul meu ! În care am crescut
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-24 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XXVIII Furia Iernii și expediția sa în țara lui Soare-Împărat Împărăteasa, obosită, dar foarte furioasă în urma afrontului primit din partea lui Moș Vreme, era hotărâtă să lupte cu înverșunare pentru păstrarea domniei. Negru-Cioară intră cu sfială, cunoscând obiceiurile împărătesei. Evita cu multă abilitate loviturile de bici. De altfel, era singurul slujitor care nu
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Acasă > Poezie > Delectare > ÎN DÂNSUL AERULUI Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului În dânsul aerului Că două păsări obosite Ne-am rătăcit iubirea în labirint , În umbră clipelor oprite , Cu aripile întinse peste timp... M-aș ridică din ape Să zbor din visul meu inert , Cu aripile în zările albastre Să-ți scutur cerul violet... În dânsul aerului nedespărțiți
IN DANSUL AERULUI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383846_a_385175]
-
ar fi făcut arșice, își dorea să-l prindă pe nenorocit. Dintr-o dată i s-a făcut milă de femeie și regreta că nu a fost mai atent la detaliile pe care frumoasa necunoscută i le-a dat. Se simțea obosit, femeia pe care o avusese de dimineață, nu-l văzuse ca pe un Adonis, îl văzuse ca pe un refugiu al unui om încărcat de deznădejde. Pentru ea, el fusese un fel de duhovnic al sufletului ei prea încărcat de
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
apar de niciunde jucăm un joc absurd la finalul căruia fiecare stă singur într-o formă sau alta din care nu mai iese decât la ceasul amurgului să-și sperie visele fericiți cât trăiește un fulger aruncăm pe noi pielea obosită și întoarcem totul cu roțile în sus să găsim leac pentru singurătate stau și acum cu mâinile în jurul tălpilor măsor timpul parcurs nu privesc simt floarea soarelui cum îmi păzește gândurile de furtuni Anne Marie Bejliu, 17 august 2016 Referință
MI-AM RĂZBUNAT TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383877_a_385206]
-
universul operelor autorilor care au scris despre Bucovina. Erau multe nume cunoscute, dar nu și scrierile lor. Nu avusesem ocazia să le citesc. Majoritatea au circulat în zona aceea, nu au ajuns și prin Caracal ori la Slatina. Eram cu toții obosiți și discuțiile s-au înfiripat destul de greoi. Nici nu se putea altfel, atâta timp cât nu cunoșteam operele în cauză. În schimb, cei doi poeți au vorbit mult despre proza și poezia bucovineană. Au recitat ori au citit câte puțin din propriile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
gustat din farfurii Câte-un strop să nici nu știi Apoi frântă de picioare S-a-ndreptat și la culcare Într-un pat din cele șapte Adormind la ceas de noapte. Luna creștetul și-a lins Și-n pădure s-a prelins Obosiți și nemâncați Vin pitici din munții-nalți Șapte sunt și vin cântând Glasu-n codrii răsunând. Când intrară se-așezară Toți la masă , se-nfruptara, Unul însă -a observat Că din păhăruț e luat Și un altul a văzut Colț de
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
de frunte. Îi puse mâna pe frunte să-i simtă temperatura. Era bine, era doar căldura micuțului corp în somnul de îngeraș. Își luă paharul de apă, dar nu plecă în pat, se așeză tristă pe canapeaua din sufragerie. Cristi, obosit, dormea adânc și nu ar fi dorit să-l trezească cu toate că ar fi avut mare nevoie de o încurajare. . Dimineață, fiecare și-a văzut de treburi. Delia se pregătea de un nou proces, Cristi se urcă în mașină cu Cristina
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383994_a_385323]