2,880 matches
-
după-amiaza liberă. Desigur, timpul acela În plus Însemna Încă o ocazie de a mă gândi la Sammy. În ultimele două săptămâni nu fusese o problemă, pentru că mă afundasem În pregătiri, dar mă cutremura gândul la cât de mult m-ar obseda, dacă aș avea puțin timp liber. Kelly achită nota de plată și toată lumea Își lua la revedere când Elisa mă luă deoparte. Pot să vorbesc ceva cu tine un minut? Întrebă ea. — Sigur, ce s-a Întâmplat? —Ascultă, știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ceasul de la mână: 4.45. Howard Hughes avea patruzeci și cinci de minute întârziere. Era o zi rece de ianuarie, iar cerul de un albastru deschis era punctat cu nori de ploaie deasupra colinelor din Hollywood. În timpul iernii Howard devenea obsedat de sex. Probabil că avea de gând să-l trimită să recruteze prospături pe la drogheria Schwab și la căsuțele figuranților din preajma studiourilor Fox și Universal - fotografii în sepia, cu fete bine dotate pulmonar, goale de la talie în sus. Ofertă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
șanse să-ți spună cine le era peștele și cine omul cu banii. Așa că, după patruzeci și opt de ore de colindat prin hârtii, simțea că prinsese pulsul Roșiilor din AUFT. Amăgiți. Trădători. Perverși. Urlători de clișee și sloganuri. Pseudo-idealiști obsedați de modă. Lăcuste ce abordau probleme sociale cu informații greșite și soluții eronate, singura lor cauză legitimă - cazul Sleepy Lagoon - fiind aproape compromisă din cauza vinovăției prin complicitate: solicitarea adresată unor membri ai partidului de a participa la demonstrații și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în hohotele lui de tenor. — Inteligența și naivitatea sunt o combinație de mare forță la un tânăr. Malcolm, prietenul nostru se ocupă de asasinarea unui homosexual din comitat, caz legat de două asasinări din perimetrul municipalității. Tipul pare să fie obsedat de caz, așa cum numai un polițist tânăr și idealist poate fi. Ce-ar fi să-i dăm o lecție flăcăului despre eticheta și prioritățile poliției? Mal zise: — Una scurtă. Apoi se întoarse spre Dietrich: — Căpitane, unde e acum Upshaw? — Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Mike Breuning îl sunase ca să-i spună că se chinuie să-i facă rost de patru polițiști care să-i fileze pe indivizii de pe lista lui de supraveghere. Se simțea obosit și iritat și știa că asta se vede. Era obsedat de cazul lui, nu de rahatul ăsta comunist, iar dacă De Haven insista să-i verifice trecutul, avea de gând să se dea lovit și să facă apel la artileria grea: renașterea convingerilor politice și câteva întrebări despre ce îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
când îl amenința pe un cunoscut codoș de homosexuali pe nume Felix Gordean, un tip despre care se știe că dă șpăgi grele celor de la Moravurile din LASD. Gordean i-a mărturisit omului meu că Upshaw e nebun, că e obsedat de un fel de conspirație homosexuală și că a încercat să-l șantajeze, amenințându-l că îl va turna la presă dacă nu-i oferea niște informații speciale, informații despre care Gordean susține că nu există. Mal medită asupra acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și, totodată, îl respingea. A mers cu ei la petrecerile organizate de un cineast belgian. Individul proiecta filme în care apăreau bărbați în pielea goală și câini dezlănțuiți, care îi aminteau de wolverinele lui - filme ce au ajuns să-l obsedeze. Reynolds era generos cu banii și nu-i păsa că fiul lui își petrecea zilele în curtea din spatele casei, unde exersa la saxofon. Coleman a început să frecventeze cluburile de jazz din Valley, unde a întâlnit un cântăreț la trombon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la luptă pe Ogodai. Apoi descoperiră chipul calm al lui Angelo, luminat de făcliile Apărătorilor. Bătrânul comandant Înclină ușor fruntea, În semn de aprobare. Oană Întoarse privirile spre războinicul mongol, căutând În sufletul lui răspunsul la aceeași Întrebare care Îl obsedase În ultimii șaptesprezece ani: trăia, oare, Ștefănel? Chipul mongolului era deschis, ochii Îi erau sinceri. Nu era primejdie În prezența lui, ci forță și căință. Iar dincolo de toate acestea, rănitul simțea vibrația unui răspuns pe care Încă nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îndelungați În Țara Soarelui Răsare. Căpitanul nu știuse ce să răspundă. Simțise din nou acea durere ascuțită În stomac, ca Întotdeauna când cineva Îi amintea de Ștefănel. Dar refuzase, din nou, să se lase În voia speranțelor deșarte care Îl obsedaseră vreme de optsprezece ani. - Unde? Întrebase, cu gâtlejul uscat, ca și cum ar fi traversat un deșert de Întrebări fără răspunsuri. - În adâncul munților, mai sus de Valea Albă, pe malul râului Moldova. - Când? - În primele zile ale lui august, când luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trecută îi cuprinde din nou pieptul. Merge în urma ei și a lui Gittens, simțind tablourile lăsându-se asupra lui, o paradă nesfârșită de regi și eroi imortalizați în atitudini de măreție senină, calmă, stăpânită. Începe să înțealeagă ce l-a obsedat de cum a pus piciorul în Franța. Este străin aici. Chiar ca Jonathan este străin aici. Și dincolo de țara asta este o alta, și o altă capitală cu galerii și biblioteci și bulevarde, cu clădiri și încăperi mari. Este vertiginos, terifiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
previziunea. Îmi spun că el nu poate dovedi ceea ce mi-a spus. Spre deosebire de Nuharoo, care e o budistă ferventă, eu nu sunt o persoană, religioasă și niciodată nu am luat în serios superstițiile. Toată lumea în Orașul Interzis pare a fi obsedată de ideea vieții de după moarte, punându-și toate speranțele în viața următoare. Eunucii vorbesc despre revenirea ca „bărbați întregi“, în vreme ce concubinele abia așteaptă să aibă propriii lor soți și copii. Viața de apoi face parte din studiile budiste ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
putut întâmpla și a ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor mă sperie mai mult decât orice coșmar. Trăiesc într-o lume a haosului, unde tortura era un exercițiu de rutină. Începeam să înțeleg de ce atât de multe concubine devin obsedate de religie. Pentru că altfel ar înnebuni fără doar și poate. Îndur cea mai grea iarnă din viața mea. E mijlocul lunii februarie a anului 1856, și pântecul meu e de-acum cât un pepene. Împotriva sfatului lui An-te-hai, am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
este pusă în dezechilibru de expansiunea eului nostru, care folosește, cu viclenie, când instinctele, când rațiunea. Opera de artă e seducție, și când conține în ea, elemente prea vizibile ale unei morale oricât de fascinante, această seducție se micșorează. Scriitorii obsedați de mari aspirații morale sacrifică o parte din seducția naturală a artei, pândind însă tot timpul să nu ucidă în ei pe artist, fără de care nici moralistul n-ar mai avea nici o putere de convingere. De obicei vârsta ne împinge
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Am ajuns chiar să cred că faptul a devenit imposibil, cum imposibilă e pentru unii împăcarea, trecerea peste ura care ni se injectează la un moment dat în inimă. Șansa e să fim în acel moment greu al ciocnirii umane obsedați de ceva care să ne acapareze întreaga ființă. Injecția de ură se varsă atunci pe undeva pe lângă noi. COMPROMISUL CU IDEILE Ideile sânt viața noastră! Ne facem despre noi înșine și despre lume o idee, sau un sistem de idei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
că așa a fost, absolvindu-l, ce se-ntîmplă cu mulți dintre noi, iubitori de spectacole ale naturii sau ale cuvântului, pe care nimeni nu ne absolvă când copiii și noi înșine trăim prost din vina noastră? Acest gând m-a obsedat totdeauna și niciodată n-am avut sentimentul că am timp (deși am avut berechet) să mă uit pe cer și să observ mersul constelațiilor. Ce-am făcut cu acel timp, când l-am avut, de n-am descoperit până acum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
am avut berechet) să mă uit pe cer și să observ mersul constelațiilor. Ce-am făcut cu acel timp, când l-am avut, de n-am descoperit până acum unde se află cutare stea? Nimic n-am făcut. Am fost obsedat. Atât. CIUDATELE OBICEIURI ALE BUCUREȘTENILOR Până acum câteva zile am crezut că obiceiul de a mânca mămăligă la masă îl au doar țăranii și nu mi-ași fi putut închipui că bucureștenii ar putea să stea într-o zi în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în epoca noastră literatura care se face nu-ți mai vorbește despre nimic frumos"... Atît! Asta a fost tot ce mi-a spus. Și degeaba am încercat eu să aflu pe urmă ce înțelege el prin cuvântul frumos. Nu-l obsedau aceste probleme, ci cele ale profesiunii lui, și deci nu putea să-mi spună mai mult decât atât, și nici să răspundă obiecțiilor mele: nu e adevărat că vechile valori nu mai corespund epocii noastre și nu e adevărat că
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
deși imaginația îmi era îndreptată asupra altor subiecte. Mă simțeam stăpânit de dorința imperioasă de a vorbi eu, și nu personajele mele țărănești, de a gândi cu mintea mea, și nu cu a lui Ilie Tăbîrgel (era unul care mă obseda), sau mai știu eu cu a cărui alt țăran care își scotea capul printre rândurile mele trudnice și vorbea tot el, dar fără să-mi dea sentimentul că spusele lui reprezintă sensul vieții lui pe acest pământ (și pe acele
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
că întreaga lor ființă era deja unită și că mobilizarea forțelor sufletești, mobilizare care produce de obicei în conștiință o anumită panică, era deja înfăptuită, într-un cuvânt am avut revelația unui anumit tip uman care a început să mă obsedeze și care în cele din urmă mi s-a schițat sub forma unui personaj literar feminin. Critica numește această preocupare a unui scriitor pentru dezvăluirea unei atitudini exemplare față de un anumit fenomen sufletesc preocupare etică. N-am avut această intenție
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pedepsit. Cumplit l-a pedepsit. - Sfinxul e o ecuație, îndrăznii eu. Pe trup de leu, un chip de femeie. Taină a tainelor, gînditoarea a fost adăogită forței cumplite. - Și Adam a fost un Oedip, căci omenirea s-a simțit întotdeauna obsedată de moarte. Mitul primului om înseamnă dezlegarea tainelor de către o ființă neînsemnată și veșnic curioasă. Păcatul lui Adam a provocat mînie. Dar atât Oedip, cît și Adam au învins moartea, dezlegînd omenirea de neștiința ei. De asta au trebuit să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
armata clanului Akechi, dar această problemă fusese lichidată de Hideyoshi. Prin urmare, în condițiile existente, care ar fi fost cea mai mare și mai urgentă necesitate? Și ce strategie avea să folosească în fața actualei superiorități a lui Hideyoshi? Katsuie era obsedat de Hideyoshi. Mai mult, gândurile îi erau dominate cu tărie de o antipatie ce friza ura curată. Convocându-și vasalii superiori, discută cu ei până după miezul nopții. A doua zi, de la cartierul general al statului major începură să pornească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
copii. Un alt motiv pentru care arăta așa e că, pe vremea când învățam în chilia rece a Templului Rinzai, citeam cărțile la un birou atât de scund, încât trebuia să stau aplecat peste ele ca un cocoșat. Ajunsesem aproape obsedat de gândul că, într-o bună zi, aveam să fiu eliberat din prizonieratul la clanul Imagawa și trupul meu avea să-mi aparțină din nou. Nu puteam să mă joc ca un copil. Ieyasu era incapabil să uite vremurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
încercând să mă prefac că nu-mi pasă. încercând să mă prefac că nu simțeam c-o să mor dacă Margaret nu zicea că-l mănâncă în următoarele cinci minute. A, nu știu, îmi răspundea ea cu nonșalanță, ca un monstru obsedat de control ce era. — Da? ziceam eu cu o nonșalanță întunecată. Era vital să nu lași niciodată pe nimeni să-și dea seama ce voiai cu-adevărat. Pentru că dacă aflau, atunci în mod deliberat nu-ți mai dădeau acel ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că te-ai născut abia ieri. Dentiștii și doctorii, în general, nici măcar nu stau de vorbă cu tine dacă nu te pun la plată cât să-ți iasă pe nas. —Eddie, am decis eu să risc, știi ceva? Ești cam obsedat de bani. 40tc "40" Apoi, am plecat către ședința de grup. Eram pe hol, când Eddie a strigat după mine: — Doar fiindcă știu care e valoarea banilor...! Dermot și peruca lui erau deja la fața locului. Acum că știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
poți controla, adică, asupra greutății tale. Dar modificând exteriorul nu-ți modifici și interiorul. înfometarea asta dusă la extrem, a continuat Josephine. Am încercat să obiectez, dar ea nu m-a luat în seamă. —Te-am urmărit, Rachel, știm. Ești obsedată de greutatea ta. Ceea ce nu te împiedică să înfuleci o grămadă de ciocolată și de chipsuri. Am plecat capul rușinată. —Trebuie să recunoști, mi-a spus ea parșiv, după tot tam-tamul pe care l-ai făcut că ești vegetariană, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]