90,777 matches
-
departe de a fi o manifestare bovarică". Se află mascat aici gestul de înlăturare a unei posibile învinuiri, prevenind astfel o înțelegere greșită. Edificiul psihologic lovinescian și sistemul teoretic derivat erau refractare incoerenței, sciziunii interioare. După cum s-a putut ușor observa, chiar structura sa psihologică, oricum mai complexă decât era dispus să o arate, Lovinescu avea tendința să o simplifice, printr-un gest care trădează, la un singur termen. În orice caz, nu concepe temperamentul și bovarismul ca o antinomie generatoare
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Pe o asemenea cale nu realul naște fabulosul, ci fabulosul naște realul, propriul său real paradoxal, un real fictiv, dar respectînd un set de convenții ale concretului. Spre a fi mai convingător întru "realism", poetul recurge la contondențe, la, după cum observa N. Steinhardt, "vorbe slute", "miștocării", "gagicăreli", neocolind "luările în balon" și "tiribombele iarmarocului". Se bălăcărește cu voluptate în derizoriu. Odată pus în funcțiune, mecanismul unui asemenea real secund elaborează și o mitologie ambiguă. Mai cu seamă la începuturile d-sale
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
în România, cu tată subdirector de editură de partid, cred, și o mamă excepțională care citea La condition humaine, în premieră, încă netradusă românește, dar care făcea vâlvă în Europa; oameni de litere deștepți, intelectuali văzuți de mine, cum îl observasem eu de la distanță pe teribilul Leonte Răutu, ori pe seraficul Chișinevschi (scuipând mereu în sertar)... Lui Vladimir, așadar, care-mi este simpatic, mereu pe fază, slăbiciunea sa, la urma urmei, trebuie să-i readuc aminte, în fine, că, după eliberare
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tranșă când aud astfel de orori. Gusturile nu se discută, daca nu frizează calitatea, morală, la auzul unor versuri triviale. țoapa totdeauna trebuie să iasă în evidență cu ceva. Când trebuie să vorbească în șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Niciun cuvânt Așteaptă-n genunchi La poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă o situatie identică se repetă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări și o demnitate care nu caută să se impună, evitând politică și controversele, vorbirea de sine. Sunt un mare admirator al poeziei și prozei lui. Socotesc că poezia lui Vasile Voiculescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prea târziu, pentru că poartă de deasupra capului i s-a închis și invizibilul nu i se mai arată. Dar el, ne arată prin existența lui, tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Septembrie, fata tătara, și-l trimite la Editură „Albatros”, unde trece concursul și apare, alături de poeziile altor 19 autori, în Caietul debutanților, în 1979. Câteva fulgurații, ca semne de identificare (greu de stabilit la atâtea autori), lasă Nicolae Manolescu (ce observa că autorul „forțează analogiile”), Eugen Barbu și Voicu Bugariu (ultimul, cu o intuiție de relevanță, îi încadrează demersul liric „în categoria poeziei de refuz intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o carte: Simbolistică poeziei lui Ion Barbu, Ed. Spirit Românesc, Craiova, 1997, si La Lilieci șase cărți în căutarea lui Marin Sorescu, Ed. Sitech, Craiova, 2009). Și dacă întârziem mai mult în acest edificiu, exprimându-ne în continuare ornant, se observă că formele din vitraliu filtrează mereu altfel lumină, în funcție de etapele și intensitatea ei. Poemele vin de pe un traseu de cel puțin patru decenii! O infuzie de substanță livresca se surprinde în fladurile lor, uneori bine ascunsă, alteori expusă la vedere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ceară e clipă / că un sarcofag de pământ” (Pentru semenii mei, p. 111). Dacă femeia este geneză existenței, pentru bărbat, pentru cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
arterială, icterul conjunctival și sindromul hemoragipar sunt caracteristice ale lotului A (pielonefrita acută cu Enterobacteriacee). Am calculat valoarea medie a pierderii ponderale săptămânale, la cele două loturi și am figurat grafic oscilațiile acesteia, ce reflectă evoluția sindrom edematos ascitic. Se observă o similitudine între evoluția acesteia la cele 2 loturi, cu observația că, în lotul B, scăderea ponderală este mai accentuată. În cazuistica cuprinsă în lotul A se mențin, după o lună de zile, atât sindromul de colestază cât și cel
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
lună de zile de la debutul tratamentului, numai 19% din lotul A și respectiv 11% din lotul B au AP <70%. 2. Am constatat că atât sindromul de citoliză, cel de colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de colestază, nu se mai regăsesc la lotul B. În lotul A, frecvența acestora scade: de la
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 238. footnote>, adică a lua aminte să rămână într-o trezvie duhovnicească. Astfel privegherea de noapte și alimentele uscate răcesc trupul și reduc producerea de sămânță<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 128. footnote>, aici observându-se necesitatea împletirii privegherii cu postul care este stingerea aprinderii trupești, nimicirea gândurilor celor viclene, scăparea de visurile necurate<footnote Sf. Ioan Scărarul, Table duhovnicești, transcriere din chirilică de diac. Gheorghe Băbuț, Colecția Ortodoxia Românească, Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1998
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
suferinței celorlalți semeni. Deoarece dacă nenorocirile altora sunt îndestul ca să ne învețe minte, cu atât mai mult vor fi mai instructive propriile noastre nenorociri<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 375. footnote>, prin iubire și compasiune vom observa că mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este Dumnezeu care a creat-o pe ea<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 81. footnote>. Căci dacă Dumnezeu nu ar fi făcut femeia, nici ea nu l-ar fi ispitit spre gustarea fructului oprit. De aici putem lesne observa că păcatul distruge atât relațiile dintre oameni cât și dintre aceștia și Creatorul lor. După ce a primit refuzul lui Adam de a-și recunoaște greșeala, Dumnezeu se întoarce și către Eva pentru a asculta și mărturisirea ei: și a zis
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens, Teodor al Edessei precizează: De aceea dreptul Judecător, judecându-l (pe Adam) nevrednic de Sine, l-a lipsit pe el
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată de ei, a fost simțul goliciunii, nu al vreunei dureri sufletești sau trupești, ci al goliciunii: Și li s-au deschis ochii amândurora, și au cunoscut că erau goi (Facere 3,7). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că au
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
făcut lui Adam și femeii lui îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat (Facere 3, 21). În încercarea de a explica starea omului de după cădere, Sfinții Părinți au acordat o mare importanță în lucrările lor învățăturii despre hainele de piele. Observăm din citatul biblic că, după căderea protopărinților, pentru ca ei să poată supraviețui, Dumnezeu i-a îmbrăcat, prin milostivirea Sa, în hainele de piele. Observăm că acestea reprezintă un element ce le-a fost adăugat și nu unul constitutiv, adaus pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cădere, Sfinții Părinți au acordat o mare importanță în lucrările lor învățăturii despre hainele de piele. Observăm din citatul biblic că, după căderea protopărinților, pentru ca ei să poată supraviețui, Dumnezeu i-a îmbrăcat, prin milostivirea Sa, în hainele de piele. Observăm că acestea reprezintă un element ce le-a fost adăugat și nu unul constitutiv, adaus pe care prin învierea spre viața veșnică îl lepădăm: Dezbrăcând haina moartă și murdară făcută din piele de animal, cu care am fost îmbrăcați înțeleg
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care nu are nici o vină pentru că există și care depinde în totalitate de alegerea ei? Mulți sociologi susțin că la baza decăderii vieții de familie ar sta criza socioeconomică, care are o pondere mai mare în țările sărace, deși se observă că nici în țările bogate situația nu este mai diferită.<footnote Pr. Prof. Dr. Semen, op. cit., p. 76. footnote> Referitor la aceasta, personal cred că adevăratul motiv care stă la baza decăderii vieții de familie este îndepărtarea de valorile autentice
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? (cap. 6,26). Se observă că Mântuitorul nu a dat ca pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza și ar putea argumenta că ei au fost drepți și de aceea i-a ascultat Dumnezeu. A dat ca pildă niște necuvântătoare
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
decât întreg universul, pentru că, așa cum spun Părinții, după Dumnezeu, omul este ca un dumnezeu. Unii dintre Sfinții Părinți menționează, referindu-se la primirea Sfintei Împărtășanii, că oamenii vor numai darurile lui Hristos, dar nu-L vor pe Hristos Însuși. Însă, observăm că pentru plăcerile acestei lumi, oamenii zilelor noastre nu numai că nu mai sunt acele ruguri aprinse și nu mai există acea sete și dorință înflăcărată de a se împărtăși cu Hristos, pe care au simțit-o creștinii în secolele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
etc.; comportamentale: dorință de a repara greșeala printr-o sarcină (încercându-se a se înlocui copilașul avortat), evitarea prietenelor însărcinate, incapacitate de comunicare, dezechilibre alimentare, abuz de medicamente, alcool sau droguri. Din punct de vedere spiritual, psihologii și terapeuții au observat că femeile, fie se distanțează de Dumnezeu, fie Îl caută în mod activ ca răspuns la avortul lor<footnote Luci Freed, P. Y. Salazar, op. cit., p. 47. footnote>. Consecințele psihice ale avortului provocat se răsfrâng și asupra familiei, după părerea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]