1,419 matches
-
prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună) prin tipificări ale modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui; a proiecta propriile înțelesuri și semni ficații asupra realității); obiectivare (transformarea acestor proiecții în realități sociale obiective; fapte sociale); internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nutrețurile combinate medicamentate, amestecurile furajere și nutrețurile concentrate pot fi comercializate în ambalaje care asigură menținerea calității acestora. ... (2) Pe etichetă ambalajului materiilor prime furajere, aditivilor furajeri, nutrețurilor combinate medicamentate, amestecurilor furajere și nutrețurilor concentrate trebuie să fie înscrise citeț, observabil, nedetasabil și în limba română: ... - numele său firma și adresa producătorului, conditionatorului, importatorului, vânzătorului sau distribuitorului; - denumirea furajului sau nutrețului combinat, componentele nutrețului combinat, parametrii analitici garantați ai nutrețului, denumirea medicamentului inclus în nutrețul combinat și cantitatea de substanță activă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
nutrețurile combinate medicamentate, amestecurile furajere și nutrețurile concentrate pot fi comercializate în ambalaje care asigură menținerea calității acestora. ... (2) Pe etichetă ambalajului materiilor prime furajere, aditivilor furajeri, nutrețurilor combinate medicamentate, amestecurilor furajere și nutrețurilor concentrate trebuie să fie înscrise citeț, observabil, nedetasabil și în limba română: ... - numele său firma și adresa producătorului, conditionatorului, importatorului, vânzătorului sau distribuitorului; - denumirea furajului sau nutrețului combinat, componentele nutrețului combinat, parametrii analitici garantați ai nutrețului, denumirea medicamentului inclus în nutrețul combinat și cantitatea de substanță activă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
75/2005 , aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 87/2006 . Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori. Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, în mod concret și observabil, cerințele minime pe care organizația furnizoare de educație trebuie să le îndeplinească, pentru fiecare indicator, în vederea obținerii autorizării de functionare provizorii. Domeniul: A. Capacitatea instituțională; criteriul: a) structurile instituționale, administrative și manageriale * 1.1. Existența, structura │ orice alt nume admis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184450_a_185779]
-
Guvernului nr. 75/2005 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006 . Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori. Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, în mod concret și observabil, cerințele minime pe care organizația furnizoare de educație trebuie să le îndeplinească, pentru fiecare indicator, în vederea acreditarii. Domeniul: A. Capacitatea instituțională; criteriul: a) structurile instituționale, administrative și manageriale * 1.1. Existența, structura 1.1.5. Formularea clară a viziunii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184450_a_185779]
-
ajutor, antidoturi și tratament medical, dacă se cunoaște 6.9.8. Prognosticul după otrăvire 6.10. Rezumat al toxicologiei la mamifere și concluzii, inclusiv nivelul de concentrație la care nu se evidențiază efecte adverse (NOAEL), nivelul de concentrație fără efecte observabile (NOEL), evaluare globală cu privire la toate datele de toxicologie și alte informații referitoare la substanțele active. Unde este posibil, trebuie să se includă măsuri de protecție a lucrătorilor, într-o formă scurtă. VII. Studii ecotoxicologice 7.1. Toxicitate acută la pești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
a acestuia în condițiile de expunere prevăzute. Efecte inacceptabile 48. Datele furnizate sunt evaluate pentru a se stabili dacă efectul produsului biocid nu provoacă suferință inutilă vertebratelor-țintă. Acestea includ o evaluare a mecanismului prin care este obținut efectul, precum și efectele observabile asupra comportamentului și sănătății vertebratelor-țintă; în cazul în care efectul dorit este uciderea vertebratului-țintă, trebuie evaluat timpul necesar pentru obținerea decesului vertebratului-țintă și condițiile în care survine moartea. 49. Acolo unde este cazul, se evaluează posibilitatea dezvoltării la organismul-țintă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
ajutor, antidoturi și tratament medical, dacă se cunoaște 6.9.8. Prognosticul după otrăvire 6.10. Rezumat al toxicologiei la mamifere și concluzii, inclusiv nivelul de concentrație la care nu se evidențiază efecte adverse (NOAEL), nivelul de concentrație fără efecte observabile (NOEL), evaluare globală cu privire la toate datele de toxicologie și alte informații referitoare la substanțele active. Unde este posibil, trebuie să se includă măsuri de protecție a lucrătorilor, într-o formă scurtă. VII. Studii ecotoxicologice 7.1. Toxicitate acută la pești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
a acestuia în condițiile de expunere prevăzute. Efecte inacceptabile 48. Datele furnizate sunt evaluate pentru a se stabili dacă efectul produsului biocid nu provoacă suferință inutilă vertebratelor-țintă. Acestea includ o evaluare a mecanismului prin care este obținut efectul, precum și efectele observabile asupra comportamentului și sănătății vertebratelor-țintă; în cazul în care efectul dorit este uciderea vertebratului-țintă, trebuie evaluat timpul necesar pentru obținerea decesului vertebratului-țintă și condițiile în care survine moartea. 49. Acolo unde este cazul, se evaluează posibilitatea dezvoltării la organismul-țintă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
limbile acuzative: Bok-Bennema (1991)75, Coyos (2003). 7. EVOLUȚIA SISTEMELOR LINGVISTICE Nimeni nu se mai îndoiește de faptul că sistemele lingvistice sunt într-o continuă schimbare, care afectează niveluri diferite ale limbii. Dacă transformările mărunte din istoria unei limbi sunt observabile și deci studiate, transformările majore, care au nevoie de mai mult timp pentru a deveni vizibile, trec de multe ori neobservate. Se vorbește 76, mai mult la nivel teoretic, de existența unui ciclu (unidirecțional, dar repetabil) al schimbării în ceea ce privește tipologia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Part VP DP v written 2 John 2 V (DP) v (PartP) 7. ERGATIVITATEA ȘI NOMINALIZĂRILE Relația dintre nominalizare și ergativitate nu se limitează la relația diacronică − nominalizările reprezintă o sursă pentru ergativitate (vezi Capitolul 1, 7.1.) −, ci este observabilă și în sincronie: caracterul pasiv sau inacuzativ al nominalizărilor de tip proces le apropie de limbile ergative (Alexiadou 1999). Paralelismul dintre cele două tipuri de structuri este explicat de Alexiadou (1999). Există două tipuri de v: (a) v tranzitiv/Cauzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în dezvoltarea personalității moral-religioase a fiecărui membru, prin configurația și intensitatea relațiilor interpersonale, a fenomenelor ce apar pe baza lor: de comunicare, de influențare, de colaborare, de competiție. Rezultatele cercetării implică și o anumită marjă de eroare, deoarece comportamentele religios-morale observabile sunt greu de cuantificat. Credința nu poate fi reductibilă la un număr sau la o formulă, pentru că adevărații creștini nu sunt întotdeauna numai cei care se declară că sunt, care și exteriorizează credința. Dar, putem afirma cu toată convingerea că
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Problema empiricității cerințelor funcționale. Cerința funcțională reprezintă punctul cel mai fragil al schemei funcționale. Ea se referă la un fenomen cu caracteristici cu totul aparte în raport cu alte fenomene de care se ocupă sociologia. Cerința funcțională nu este o stare ușor observabilă cu ajutorul instrumentelor cunoașterii comune. Ea este o stare funcțională. Se referă la o „lipsă”, la ceva ce este necesar sau dezirabil pentru buna funcționare a unui sistem. În această calitate, cerința funcțională este o stare complexă, sintetică a unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
linie un pas mai înainte față de interacționismul simbolic. Teza ei fundamentală este că presupoziția unei „lumi realmente reale”, a unei societăți care există „acolo în afară” (out there) și așteaptă să fie studiată de către sociolog este nefundamentată. Singurul lucru direct observabil de către sociolog este efortul oamenilor de a crea un sens comun al realității sociale. În consecință, obiectivul de analiză al etnometodologilor este modul în care oamenii (nu în calitate de subiect colectiv, ci de subiecți individuali) ajung să fie de acord asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
experimentale arată că viteza de bioacumulare crește atunci când temperatura variază între 25-500C, iar pH-ul variază între 2,5 și 5 (distribuția maximă de echilibru fiind la valori de pH cuprinse între 3 și 4). Nu a existat nici un răspuns observabil la bioacumualrea uraniului cu P. aeruginosa, atât la creșterea temperaturii, cât și la modificarea pH-ului, probabil ca efect al vitezei mari de acumulare. Apele de spălare au fost ineficiente în înlocuirea uraniului acumulat la suprafața celulelor. Alți agenți de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple comportamente observabile; o subclasă de comportamente, precizează Wolpe. Cognitiviștii răspund afirmând că, prin respingerea metodei introspective, comportamentaliștii abandonează esențialul în ceea ce privește comportamentul, adică funcțiile gândirii, judecății logice, raționamentului, etc. Această dezbatere de idei se complică datorită faptului că, între timp, apar modele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
răspunsurilor sale de apropiere atunci când consecințele sunt pozitive; - negativă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de evadare sau de evitare atunci când consecințele sunt negative; - absentă: absența întăririi antrenează o stingere progresivă a comportamentului. Comportamentul Comportamentul poate fi definit ca o performanță observabilă și măsurabilă a unui organism. Primelor formulări în totalitate motrice ale răspunsului li s-au asociat rapid celelalte două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările fiziologice (emoțiile) care le însoțesc și limbajul (cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
logica formală. Ne putem întreba de unde provine această admirație exagerată a terapeuților care practică terapiile comportamentale pentru abordările cognitive, oricare ar fi, de altfel, variantele la care se referă aceștia. Este sigur că primii comportamentaliști, atenți doar la conduitele motrice observabile la animalele de laborator, au redescoperit că se găseau în situația, fiind vorba despre un subiect real, de a fi confruntați cu un individ capabil să emită idei și să aibă sentimente. Răul astfel creat, în ceea ce privește acești terapeuți angajați într-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa. Acest demers acordă puțină importanță evaluării critice a convingerii intime, a evidențelor sau a teoriilor. 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală Abordarea medicală și boala Abordarea medicală se sprijină pe concepția fiziopatologică sau „pasteuriană” a bolii. Simptomul este un element observabil, care trimite la o problemă ascunsă al cărui martor este: boala. Aceasta înseamnă deficiența unui organ sau a unui sistem organic a cărui cauză constă în acțiunea unui factor biologic identificat sau nu. Modalitățile de anamneză sunt interogarea și observarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și evaluate într-o manieră cât mai precisă posibil pentru a se stabili „situația inițială” a acestora în vederea evaluării efectelor tratamentelor. „Comportamentele” Termenul de „comportament” este adesea sursă de ambiguitate. Intr-un sens restrâns, el se limitează la activitățile direct observabile ale organismului, ceea ce exclude stările de conștiință, gândurile, sentimentele, reprezentările și alte activități interioare. Intr-un sens larg, acesta se extinde asupra activităților interioare și desemnează orice activitate semnificativă, direct sau indirect observabilă. Reîntâlnind astfel noțiunea de „conduită” propusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
restrâns, el se limitează la activitățile direct observabile ale organismului, ceea ce exclude stările de conștiință, gândurile, sentimentele, reprezentările și alte activități interioare. Intr-un sens larg, acesta se extinde asupra activităților interioare și desemnează orice activitate semnificativă, direct sau indirect observabilă. Reîntâlnind astfel noțiunea de „conduită” propusă de Janet, acest al doilea sens a prevalat în psihologie și, în mod evident, în cadrul clinic. Din acel moment, el nu mai exprimă doar ceea ce face subiectul (comportament motor) dar și ceea ce gândește (cogniții
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stabilite de către Rogers, sunt valabile și în prezent. Empatia este capacitatea terapeutului de a înțelege realitatea trăită de pacient. Supervizările constată că există psihoterapeuți care sunt adesea mai centrați pe interpretarea lor în legătură cu ceea ce trăiește pacientul decât pe faptele reale observabile. Autenticitatea este aptitudinea terapeutului de a se simți „în voie” în situația terapeutică, inclusiv cu propriile sale emoții, sentimente, gânduri, chiar și cu proasta sa dispoziție: într-adevăr, foarte mulți pacienți prezintă unele situații susceptibile a induce o stare destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul poate recurge la două metode: simetrizarea: terapeutul adoptă un comportament în oglindă față de cel al pacientului; inversiunea complementarității: terapeutul utilizează faptul că, într-o complementaritate, două poziții - una înaltă, cealaltă joasă - sunt observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l privește și în legătură cu situația în care se găsește. Iată un exemplu: Pacientul - Ce trebuie să fac? Medicul - Vă sfătuiesc să vă gândiți. Deciziile luate în pripă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
grup terapeutic, dar prezentând teme obsesionale și ritualuri diferite, terapeuții s-au adaptat și au inventat exerciții-expunere țintite, realizabile în cadrul consultației și cu efecte măsurabile în timp real. Pentru cei patru pacienți, exercițiile au fost reușite în mod efectiv și observabil: la sfârșitul celor paisprezece ședințe de grup, Paul nu mai sărea peste bariera din metrou, Didier petrecea mai puțin timp controlând și reparând ascensoarele sale, Émilie ieșea din casă fără mănuși și și-a recăpătat senzațiile tactile pierdute de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la adolescență a acestei tulburări constituie o regulă, dar unii pacienți, care au o personalitate în general evitantă, descriu aprehensiuni sociale semnificative cu apariție mai precoce, chiar din copilărie. Un anumit număr de copii par să aibă predispoziții temperamentale precoce, observabile chiar din primul an, pentru care una dintre manifestările comportamentale o constituie tendința spre o inhibiție îngrijorătoare față de „non familiar” (adulți și situații necunoscute și/sau neobișnuite). Aproximativ o treime dintre copiii care au acest patern bio-comportamental (în cadrul căruia regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]