2,169 matches
-
grija lui Dumnezeu de a prevedea mijloacele materiale: hrana, îmbrăcămintea și locuința pentru cei care caută sfânta sa Împărăție pe pământ. Și apoi, pentru noi, în chip deosebit, e chiar mai mult, pentru că nici măcar nu se folosesc mijloacele licite, reclame, ofrandele de binefacere, sărbători etc. pentru a strânge fonduri. Și e un fapt cu adevărat surprinzător că timp de 20 de ani, Dumnezeu a intervenit în sprijinul multor și marilor nevoi ale Casei, unde multe persoane cer, dincolo de hrana spirituală pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
greu, ș-durut, ca ‘nă-aștiptari./ Nu-l agărșea. Aveagl’iu-l cu sivdaie, / Ma vrei s-nu-l afl’i astes, cinușă laie.” B. reușește să salveze nu numai versurile proprii, ci și unele compuse de alți deținuți, ce vor alcătui antologia Ofrandă. Poezii din închisori (1963). De reținut și excelentele transpuneri în grai aromânesc după Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și Emil Botta, ca și din poeți occidentali, între care Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Rimbaud, Paul Claudel, Apollinaire, precum și din autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
chinezi. SCRIERI: Aiud, Madrid, 1961; Pitești - Centru de reeducare studențească, Madrid, 1963; ed. Hamilton, 1989; ed. (The Anti-Humans. Student „Reeducation” in Romanian Prisons), Englewood, 1971; ed. București, 1991; Acolo șezum și plânsem, Madrid, 1964; Cântiți tră niagărșiri, București, 1996. Antologii: Ofrandă. Poezii din închisori, Madrid, 1963. Repere bibliografice: Cândroveanu, Aromânii, 109-111; Hristu Cândroveanu, Dumitru Bacu, „Deșteptarea”, 1996, 7; Popa, Ist. lit., I, 961-962; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 125-128; Manolescu, Enciclopedia, 69-71. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
Pe lângă contribuția militară, participarea efectivă în luptele din Balcani, locuitorii orașului Huși, cei din satele și comunele învecinate și-au adus o substanțială contribuție materială la înfăptuirea independenței naționale. Populația țării s-a angajat în sprijinirea și întărirea armatei prin ofrande cât se poate de variate (făină, pâine, brânză, haine și lenjerie, flanele și cojoace etc.), subscripții bănești pentru cumpărarea de arme și muniții, toate în numele libertății și independenței. Semnarea Convenției româno-ruse (4 aprilie 1877) la București, la 17 aprilie, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ei, cei rămași în căminul lor nu s-ar putea ocupa în liniște pentru lucrările agricole, care sunt, cel puțin pentru săteni, unicul izvor de viață”. Populația României a susținut Războiul pentru Independență și prin masive donații în bani și ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.). Valoarea ofrandelor reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. S-au format comitete și societăți, având drept scop colectarea de fonduri și ofrande, care apoi erau trimise guvernului, pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor nu s-ar putea ocupa în liniște pentru lucrările agricole, care sunt, cel puțin pentru săteni, unicul izvor de viață”. Populația României a susținut Războiul pentru Independență și prin masive donații în bani și ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.). Valoarea ofrandelor reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. S-au format comitete și societăți, având drept scop colectarea de fonduri și ofrande, care apoi erau trimise guvernului, pentru echiparea și aprovizionarea armatei române
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin masive donații în bani și ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.). Valoarea ofrandelor reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. S-au format comitete și societăți, având drept scop colectarea de fonduri și ofrande, care apoi erau trimise guvernului, pentru echiparea și aprovizionarea armatei române. Manifestări de generozitate și patriotism au avut loc chiar înainte de a se declara starea de război între România și Poartă. Astfel, în luna aprilie 1877, locuitorii dintr-o serie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
furnituri făcute de armata rusă, cu destinație frontul din Balcani. Căile ferate, de pildă, au încasat pentru transporturile oștirii rusești, în mai puțin de două luni, aproape 7.000.000 de lei. Datorită acestor transporturi, cât și a rechizițiilor, a ofrandelor și a contribuțiilor benevole ale populației, tezaurul statului a crescut în decursul anului 1877, ajungând ca bugetul să se soldeze cu un excedent considerabil, deși țara era în război. Persoane particulare, comune rurale și urbane au subscris suma de 1
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
particulare, comune rurale și urbane au subscris suma de 1.639.728 lei, din care 1.212.661 lei au fost oferiți pentru cumpărarea de arme. În întreaga țară, s-au format comitete de cetățeni, care au adunat fonduri și ofrande pentru trupe ori pentru îngrijirea răniților; țăranii ofereau îmbrăcăminte groasă și alimente; muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Spitalul cu 20 de paturi („crevate”) și personalul acestuia. În timpul războiului s-au organizat circa 40 de asociații de binefacere. Din fondurile adunate, aceste asociații au înființat ambulanțe și spitale proprii în care erau îngrijiți răniții. Din cele relatate cu privire la ofrande, se impune o situație centralizatoare. Valoarea acestora - de aproximativ 10 milioane de lei - reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. Donațiile înregistrate de guvern, în afara celor făcute direct unor asociații și comitete
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 9.247.000 lei, sumă ce asigura alimentarea armatei pe timp de 300 de zile (de fapt, pe toată durata războiului). Datele prezentate exprimă efortul material deosebit făcut de poporul român, precum și caracterul foarte variat al bunurilor rechiziționate, al ofrandelor, donațiilor, subscripțiilor etc., pentru necesitățile armatei. Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuințele armatei române în anul 1877. Recapitulare generală pe județ e. Implicarea Bisericii în susținerea efortului național Biserica s-a identificat cu aspirațiile și idealurile drepte ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
armatei pe timp de 300 de zile (de fapt, pe toată durata războiului). Datele prezentate exprimă efortul material deosebit făcut de poporul român, precum și caracterul foarte variat al bunurilor rechiziționate, al ofrandelor, donațiilor, subscripțiilor etc., pentru necesitățile armatei. Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuințele armatei române în anul 1877. Recapitulare generală pe județ e. Implicarea Bisericii în susținerea efortului național Biserica s-a identificat cu aspirațiile și idealurile drepte ale poporului, sprijinindu-l în lupta pentru dreptate socială și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Deum-uri de victorii, prohodiri și pomeniri pentru jertfa vieții, instituirea Cultului Eroilor au fost metodele ei clasice ca să întrețină nestinsă flacăra iubirii de țară și avântul în orice formă de jertfă. Preoții și credincioșii au răspuns cu însuflețire apelurilor pentru ofrandă și donații în bani, unii din preoți donând salariul lor întreg sau o anumită sumă lunar, pe întreaga durată a campaniei. Donațiile unor preoți constau și din vite de tăiere, oi, miei sau grâu, porumb, fasole etc, ca și modeste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oferit suma de 262 lei în ziua de 30 mai 1877. Profesorii Seminarului din Huși au dat în folosul armatei suma de 342,90 lei, după cum probează recipisa Casieriei Centrale din București, nr. 2983. Ministerul a adresat mulțumirile sale pentru ofrandă. La 16 septembrie 1877, episcopul Melchisedec, titularul Episcopiei Dunării de Jos, publica o Carte pastorală către creștinii din eparhia sa, redactată în cele trei limbi ale popoarelor care luptau în război: română, rusă, bulgară. El arăta că numărul răniților sporea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rugăciunile și ajutoarele sale, le trimite îngeri păzitori la patul durerii”. În Războiul pentru Independență, episcopul Melchisedec, asemeni altor ierarhi din diferite eparhii, a donat din propriul salariu. Episcopul a trimis 1.000 de lei pentru soldații de pe front ca ofrandă pentru cumpărarea de arme. Din telegrama ministrului de Război (București, 21 septembrie 1877), rezultă „deosebita recunoștință a Ministrului pentru sentimentele atât de nobile și patriotice ce ați arătat prin ofranda Eminenței Voastre”. La 22 septembrie 1877, episcopul a donat suma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimis 1.000 de lei pentru soldații de pe front ca ofrandă pentru cumpărarea de arme. Din telegrama ministrului de Război (București, 21 septembrie 1877), rezultă „deosebita recunoștință a Ministrului pentru sentimentele atât de nobile și patriotice ce ați arătat prin ofranda Eminenței Voastre”. La 22 septembrie 1877, episcopul a donat suma de 200 de lei (franci) pentru Crucea Roșie. A doua zi (23 septembrie 1877), Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, i-a expediat o telegramă în care exprima episcopului „recunoștința în numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1877, episcopul a donat suma de 200 de lei (franci) pentru Crucea Roșie. A doua zi (23 septembrie 1877), Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, i-a expediat o telegramă în care exprima episcopului „recunoștința în numele Domnitorului și al Țării pentru ofranda de una mie franci ce ați făcut pentru cumpărarea de grîne”. La 26 septembrie, același ministru, Mihail Kogălniceanu, a trimis o telegramă episcopului, prin care i-a adresat „în numele Guvernului cele mai vii mulțumiri pentru patriota Eminenței Voastră ofrandă”. Aflat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru ofranda de una mie franci ce ați făcut pentru cumpărarea de grîne”. La 26 septembrie, același ministru, Mihail Kogălniceanu, a trimis o telegramă episcopului, prin care i-a adresat „în numele Guvernului cele mai vii mulțumiri pentru patriota Eminenței Voastră ofrandă”. Aflat la București, la 25 noiembrie 1877, episcopul a depus suma de 1.510,72 lei, adunată în eparhia Dunării de Jos, în urma apelului său din 16 septembrie 1877 și care „reprezintă sentimentele pioase și naționale ale fiilor săi spirituali
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe scena ieșeană. Articolul era intitulat Fiii Iașului și asiguram cititorii că nici unul nu face parte din categoria celor care uită repede de unde au plecat. Iată că zilele acestea ambii poposesc pe meleagurile natale, și nu oricum. Ei aduc drept ofrandă scenei lor de debut și celor mulți care îi iubesc pentru profesionalismul lor o excelentă interpretare a operei Trubadurul din seara în care sunt protagoniști. După cum se prefigurase din repetiția generală de joi, 4 decembrie 2003, din pasiune pentru muzica
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pentru Alfonso. Odată ce terminăm cu trebăluiala și ne privim unii pe alții în lumina pâlpâitoare a focului, Alfonso anunță că a venit timpul să luăm masa și ne întinde la fiecare câte o frunză mare de brusture. „Aici veți pune ofrandă către Urusona” ne comunică și începe să ne împartă din mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată frunzele cu ofrande pregătite
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pune ofrandă către Urusona” ne comunică și începe să ne împartă din mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată frunzele cu ofrande pregătite, invocă spiritele strămoșilor Tsachilla, apoi ne face semn să depunem ofranda în apă, mulțumindu-i Urusonei pentru că ne-a primit în compania ei și rugând-o să rămână cu noi de-a lungul ceremoniei. Miezul nopții. Ne costumăm în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mâncare la fiecare. „Puneți fiecare pe frunză câte șapte boabe de strugure, un măr și o bucată de cozonac”, adăugă, făcând și el același lucru. Odată frunzele cu ofrande pregătite, invocă spiritele strămoșilor Tsachilla, apoi ne face semn să depunem ofranda în apă, mulțumindu-i Urusonei pentru că ne-a primit în compania ei și rugând-o să rămână cu noi de-a lungul ceremoniei. Miezul nopții. Ne costumăm în fusta dungată specifică tribului Tsachilla apoi ne apropiem pe rând de Alfonso
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
s-a petrecut în patru etape, ultima în jurul anului 445 î. Hr. Regatul Hasmoneilor În 167 î. Hr., evreii s-au răsculat împotriva stăpânirii greco-siriene, care încerca să reprime religia evreiască și să-i oblige pe adepți să aducă în templul lor ofrande și pentru zeitățile grecilor. Revolta a fost inițiată și condusă de familia preotului evreu Matitiahu HaHașmonai. Fiii lui, luptători viteji porecliți macabei (Makabim), au condus evreii la victorie și independență, iar unul dintre ei, Șimon, a fondat noul regat evreiesc
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și ritualurile de înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete din lut ars etc.24 Neoliticul reprezintă o „revoluție” în modul de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se realizează o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]