5,269 matches
-
seamă către spații lingvistice și perioade istorice puțin sau deloc cunoscute, creând punți spirituale între acestea și cultura românească. Au fost considerate adevărate evenimente echivalențele sale la eruditele studii ale lui Johan Huizinga (Amurgul Evului Mediu, Erasm, Homo ludens, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea) sau versiunea la Cartea pictorilor, text de la 1604 aparținând lui Carel van Mander, ca și transpunerea tragediei clasice în versuri a lui Joost van den Vondel, Gijsbreght van Aemstel, ori a Sonetelor lui Camões. A
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
în colaborare cu Sergiu Dan); Friedrich Dürrenmatt, Vizita bătrânei doamne, în Romulus cel Mare, pref. Romul Munteanu, București, 1965; José Lins do Rêgo, Negrul Ricardo, pref. Mihai Murgu, București, 1966 (în colaborare cu A. Lambrino); Multatuli, Max Havelaar în Indiile Olandeze, pref. Alexandru Sever, București, 1967; André Gide, Fructele pământului. Noile fructe, pref. Toma Pavel, București, 1968 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu), Isabela. Simfonia pastorală, București, 1973 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu); Hildebrand [Nicolaas Beets
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
București, 1970; Erich Kästner, Școala dictatorilor, în Fabian. Școala dictatorilor. Versuri, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, pref. Edgar Papu, București, 1970, Erasm, pref. Cornelia Comorovski, București, 1974, Homo ludens, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1977, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la plajă, pref. Petre Solomon, București, 1970; Robert Merle, Un animal înzestrat cu rațiune, București, 1970; Jan Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
au precedat în investigarea Orientului Îndepărtat, din însemnările lui Jurii Krijanici, un călugăr sârb ce lucrase la Departamentul Solilor și își consuma acum exilul în Răsărit și pe care ambasadorul țarului l-a întâlnit la Tobolsk, din cartea unei solii olandeze în China din anii 1656-1657, publicată de J. Nieuhoff în 1665 la Leyda, despre care se știe cu siguranță că solul o avea cu sine, ca și din lucrarea lui Martinius Martini De Bello Tartarico Historia, pe care M. a
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația iconică este transmisă elegiac, în interpretări diafane. De altfel, N. a asigurat și comentariul câtorva albume de artă plastică universală publicate în
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația iconică este transmisă elegiac, în interpretări diafane. De altfel, N. a asigurat și comentariul câtorva albume de artă plastică universală publicate în anii ’70-’80 ai secolului trecut (Turner, Monet
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
Secțiunea de aur, București, 1973; Message de Desnos, București, 1973; Poeme, București, 1974; Starea lirică, I-II, București, 1975-1984; Transfigurare - Remise en rêve, ed. bilingvă, tr. Sorina Bercescu, București, 1976; Lumea diafană, București, 1977; Întâlnire în oglindă, București, 1978; Salonul olandez, București, 1979; Corabia de sunete, București, 1981; O grădină pentru Orfeu, București, 1982; Semnătura fulgerului, București, 1983; Magnolii și fum, pref. Eugen Simion, București, 1986; Fugato, București, 1987. Ediții: Din lirica mării, pref. edit., București, 1964; G. Călinescu, Scriitori străini
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
Alina Duduciuc, Loredana Ivan și Andreea Moldoveanu au Întreprins studiul În trei țări, Italia, Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-se în 1969 în Berlinul de Vest. O sumedenie de cărți, conținând poezie, precum și traduceri din scrieri ale unor autori aparținând literaturii române, dar și celei ruse (Velimir Hlebnikov), italiene (parafrazări libere a treizeci și trei de sonete de Francesco Petrarca) și olandeze (Wiel Kusters), i-au adus consacrarea în lumea scrisului, lirica sa fiind premiată de diferite foruri literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1967), Premiul „Hugo Ball” (1990), Premiul „Ernst Meister” (1993), Premiul „Erich Fried” (2002) ș.a. Este membru al
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
sărbătorii „Fiii Satului”, când au fost invitate la deschidere o serie de personalități actuale originare din sat. De asemenea, a existat muncă voluntară pentru împrăștierea pietrei pe drumurile colaterale ale satului. Comuna Ațintiș a fost ajutată financiar de către o fundație olandeză. Au fost ajutate în principal satele cu locuitori de religie reformată: acolo s-au construit grupuri sanitare pentru școli, grajduri ecologice etc., s-au acordat împrumuturi pe termen lung fără dobândă pentru microferme. În satul Ațintiș, ajutorul a fost destinat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Comunitatea autonomă a Valenciei, limba catalană este limbă cooficială și tot la fel este considerată limba bască în Comunitatea autonomă bască, precum și în treimea nordică a Comunității Navara (alături de limba spaniolă); 3) în comunitățile flamandă și germană din Belgia, limba olandeză și, respectiv, limba germană sunt considerate de asemenea limbi cooficiale (alături de limba franceză); 4) în regiunea Val d’Aoste (Italia), în Elveția romandă, în Belgia și în Luxemburg, limba franceză este limbă cooficială (alături de limbile italiană, olandeză și germană). Cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
din Belgia, limba olandeză și, respectiv, limba germană sunt considerate de asemenea limbi cooficiale (alături de limba franceză); 4) în regiunea Val d’Aoste (Italia), în Elveția romandă, în Belgia și în Luxemburg, limba franceză este limbă cooficială (alături de limbile italiană, olandeză și germană). Cu toate acestea, se apreciază că limba franco-provençală nu este mai oficială în Elveția decât în Franța și nici limba picardă nu este mai oficială în Belgia decât în Franța! Politicile lingvistice pot fi considerate ca strategii proprii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
aceste încercări ale unor amatori, pentru a arunca o privire asupra acelor imagini ale balenei, care se pretind sobre și științifice, opere ale unor cunoscători. în străvechiul memorial de călătorie al lui Harris, există cîteva planșe extrase dintr-o carte olandeză publicată în 1671 sub titlul O expediție de vînătoare spre Spitzbergen cu corabia Iona în pîntecele balenei, comandată de căpitanul Peter Peterson din Frizia. într-una din aceste planșe, balenele sînt înfățișate ca niște mari plute de bușteni printre insule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Iar asta îmi amintește de niște englezi care, lăsați mai demult în Groenlanda din întîmplare, de către o balenieră, au trăit luni în șir din rămășițele putrezite ale unor balene abandonate pe țărm după extragerea grăsimii lor. Printre vînătorii de balene olandezi, aceste rămășițe sînt cunoscute sub denumirea de „clătite“, cu care și seamănă, de fapt, fiind rumene și pufoase și avînd cam aceeași aromă pe care-o au clătitele sau gogoșile proaspete, preparate de bătrînele gospodine din Amsterdam. în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deoarece capul cașalotului reprezintă aproape o treime din întreg trupul său, astfel încît, a ridica o asemenea greutate, chiar cu ajutorul uriașelor palancuri de pe o balenieră, e la fel de zadarnic ca a încerca să cîntărești cu o balanță de giuvaergiu un hambar olandez. După ce balena vasului Pequod decapitată, iar din trupul ei s-au extras toate substanțele utilizabile, capul fu ridicat lîngă bord, deși rămase pe jumătate în apă, așa fel încît să se scalde încă în elementul său natural. în vreme ce corabia stătea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest calapod sau în acest pantof ar putea să se lăfăie ca-ntr-un palat băbuța din poveste, împreună cu tot roiul ei de copii. Cînd te apropii ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe litoralul Groenlandei un sat olandez numit Schmerenburgh sau Smeerenberg îacest ultim nume fiind cel folosit de către învățatul Fogo Von Slack în marele său tratat despre mirosuri, care e un adevărat manual pe această temă). Așa cum o arată însuși numele său îSmeer înseamnă grăsime, iar herg
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
temă). Așa cum o arată însuși numele său îSmeer înseamnă grăsime, iar herg - a depozita) satul acesta a fost întemeiat cu scopul de a sluji drept antrepozit pentru grăsimea de balenă, fiartă acolo înainte de a fi transportată în patrie de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe balenierele din Mările
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și firesc, ci mai degrabă un lucru excepțional, care trebuie să aibe o cauză specială; o indicăm aici și vom căuta să o elucidăm ceva mai încolo. în cursul cercetărilor mele privind istoria leviatanică, am dat peste un străvechi tom olandez care, după izul său de mucegai, mi-a sugerat că tratează despre baleniere. Titlul său era Dan Coopman, de unde am dedus că e vorba de memoriile prețioase ale vreunui dogar din Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră, căci se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
despre comerțul Olandei și cuprindea, printre altele, un foarte interesant capitol despre vînătoarea de balene. în acest capitol, am găsit, sub titlul Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de baleniere olandeze, din care listă, ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bere, carne și pîine, zile în care mi-au venit numeroase gînduri profunde, susceptibile de aplicațiuni transcendente și platonice; mai mult încă, am alcătuit eu însumi tabele suplimentare, cuprinzînd cantitatea probabilă de batog și alte produse consumate de fiece harponist olandez din străvechea flotă de vînătoare trimisă în Groenlanda și Spitzbergen. în primul rînd, cantitatea de unt și cea de brînză de Texel și Leyda mi se par de-a dreptul uluitoare; dar o atribui faptului că harponiștii erau grași din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu untură de pește. Cantitatea de bere este, la rîndu-i, enormă: 10.800 de butoaie! Avînd în vedere că aceste vînători polare nu pot avea loc decît în scurta vară existentă pe acele meleaguri - încît.întreaga expediție a unei baleniere olandeze pe marea Spitzbergen, inclusiv voiajul dus și întors, nu dura mai mult de trei luni, să zicem - și socotind cîte treizeci de oameni pentru fiecare din cele o sută optzeci de vase, obținem astfe 5.400 de marinari olandezi, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
baleniere olandeze pe marea Spitzbergen, inclusiv voiajul dus și întors, nu dura mai mult de trei luni, să zicem - și socotind cîte treizeci de oameni pentru fiecare din cele o sută optzeci de vase, obținem astfe 5.400 de marinari olandezi, ceea ce face exact cîte două butoaie de bere de căciulă, bașca partea ce-i revine fiecăruia, din cele 550 de butoiașe de rachiu, pe o perioadă de douăsprezece săptămîni. Pare greu de crezut că acești harponiști umpluți cu bere și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe harponistul trimis în vîrful catargului sau să-l facă să se clatine în ambarcațiunea lui; ceea ce s-ar solda prin pierderi considerabile pentru Nantucket și New Bedford. Dar destul pe această temă; ceea ce am spus dovedește că bătrînii vînători olandezi de acum două sau trei secole erau niște petrecăreți și că vînătorii englezi n-au nesocotit exemplul lor admirabil; căci, afirmă ei, cînd navighezi pe-o corabie goală și n-ai nici o perspectivă s-o umpli cu ceva, măcar umple
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]