1,499 matches
-
p. 128. 552 Ibidem, p. 129. 553 Mircea Eliade, "Mefistofel și Androginul", apud Ibidem, p. 130. 554 Ibidem, p. 129. 555 Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 131. 556 Ibidem, p. 154. 557 Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 325. 558 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 13. 559 Ibidem. 560 Ibidem, p. 14. 561 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
virtuții este compatibilă cu antropocentrismul. Mai mult decât atât, dacă ne reamintim de gândirea vechilor greci, o asemenea etică poate admite chiar și sclavia prin reconsiderări la nivel ontologic. Altfel spus, teoria etică a virtuților poate fi compatibilă cu o ontologie în care demnitatea ontică a ființelor umane este diferențiată în funcție de anumite situări teoretice externe. Din punct de vedere utilitarist, așa cum am precizat deja, putem să luăm în considerare cazul ființelor capabile să simtă durerea și putem chiar să ne comportăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
simplă critică a cartesianismului și la o resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Gare (eds.), Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. Thompson, Janna, 1990, "A Refutation of Environmental Ethics", în Environmental Ethics, 12, pp. 147-160, 1990. Tompkins, P., C. Bird, The Secret Life of Plants, Harper and Row, New York., 1973. Tonoiu, Vasile, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Toulmin, Stephen, Cosmopolis - The Hidden Agenda of Modernity, Free Press, New York, 1992. Van DeVeer, Donald, "Interspecific Justice", în Inquiry, 22, 1979, pp. 55-70. Varner, Gary E., In Nature Interest's? Interests
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înnoirile metodologice din câmpul disciplinelor socio - istorice, precum și rezultatele lor cele mai semnificative, în schema lor structurală și în expresia lor concret - istorică, metamorfozele care au jalonat o traiectorie singulară: de la religiosul primitiv la religia ieșirii din religie." (Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 377-378). 177 David Abram, "A More-Than-Human World", în Anthony Weaton (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, p. 22. 178 Printre lucrările reprezentative menționez literatura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate: Hermeneutica sensului (1994); Sensul și imaginea. Eseuri de hermeneutică a imaginarului (1997); Prezență și înțelegere. Reflecții asupra fenomenului religios (2000); Creație și interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Metafizică și credință (2005); Heliade necunoscutul. Ontologie și poetică (2007); Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații (2009); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
173 • Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii. Reducția revelatoare / 177. Locul posibil - zarea dintre lucruri / 191. Apariția din miezul dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208 • Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime". Treptele decreației / 215. Imaginea de sub imagine / 222. O artă a imprezentării / 234 • Poetica lui Ioan Alexandru sau drumul spre ființă. Dus- întors. Adorare și contemplare / 240. Imnele bucuriei, de la asceză la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
te sustrage atât stagnării, cât și întoarcerii la Același. Iar ceea ce e tras în sus, ridicat la nivelul absolut nevăzutului (care pe toate le vede), e - în adâncul său - transparent, vede și este ca imaginea inaparentului prin care trece. O ontologie a posibilului Trecerea de care e vorba se efectuează în ambele sensuri: pentru înțelegerea albă a cititorului, de la imaginea poetică dată în configurația structurii textuale la imaginea poetală a posibilului semnificabil; pentru intuiția poetului, în sens invers, pe chiar traseul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginal al unei necurmate restructurări, de la Același la Altul, al unei prefaceri în care lucrurile sunt văzute ca lucrări, în formare, prevăzute în posibila lor ființare. "Arta nu se poate socoti cu adevărat justificată decât tocmai printr-o astfel de ontologie a posibilului" (s. n.); Nici cea mai simplă metaforă n-ar fi posibilă fără a adăuga ființei însăși și modulația ființei eventuale, un "va fi fiind", sau a ființei posibile cu "ar fi să fie", fără trimiteri către real care nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lipsit de orice putere. El exprimă chiar lipsa de putere, într-un sens"20. Dar, în actul poetic, este o posibilitate orientată (nu de intenție, ci de intuiție), ca trimitere către realul care se autopro-pune ființării. Cum se reflectă această ontologie a posibilului în lumea poemului, în spațiul de cumpănă al trecerii prin densitatea realului? Mai întâi ca abolire a referinței directe la ființa lumii denotate, ca suspensie a oricăror determinații ce califică semantismul staticii și al împlinirii autosuficiente, așa cum întâlnim
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o mișcare" prin care realitatea devine în chemarea finalității, "un dinamism intern a cărui noțiune tradițională de natură, esență, adevăr inteligibil, traduce într-o formă statică prezența constantă și finalitatea eficace" (Maurice Blondel, L'Être et les êtres. Essai d'ontologie concrète et intégrale, PUF, Paris, 1963, p. 251). 96 " Aici prinde viață "mai multul" lui fascinans", în ceea ce depășește definiția onto-teologică a lui Dumnezeu drept Cel ce este, exces ce vine pe deasupra, revelându-se ca mysterium tremendum et fascinans (cf.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răsfrângerea luminii/ de aici, din jur" (Tot crezând că am mai putea începe - dar cum?, vol. Commentarius perpetuus 2, 2003, VH, p. 355). 9 "Specificul existenței este tocmai de a obliga ființa să se manifeste" (Louis Lavelle, Introduction à l'ontologie, PUF, Paris, 1947, p. 57). 10 "O clipă încremenită", adică "o clipă/ oprită - și se face o imagine" (Intrarea în clișeu, vol. Poeme vechi, nouă, 1989, VH, p. 345). În împrejurări ca acestea, întâlnite în câteva din poemele din vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
responsabilul comisiei de formare continuă; * responsabilul comisiei metodice de stiinte socio-umane; * membru în colegiul de redacție al revistei “Spiritul Critic”, Pașcani (2008). Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: Tema lucrării stiintifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I “Resurecția ontologiei în filosofia contemporană”; Stagii și cursuri de perfecționare: * „Abilitare curriculara”, CCD Iași, 2001; * „Managementul timpului”, CCD Iași, 2002; * „Tehnologia informației și comunicării”, ISJ, 2002; * „Modulul de orientare privind cariera”, organizator - ISJ Iași, 2004; * Cursul “Inițiere IT” și “Utilizare AEL”, CCD
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
toate direcțiile și înfometat de noi. − Că bine zici! aprobă Bart. Monstrul casnic al incintei nu apare ca atare pentru că nu există, dar la nevoie se ivește în locul lui câte un țap ispășitor încornorat de circumstanță. Domnilor, asta-i culmea ontologiei și misterul misterelor: ființei i se pun coarne și la propriu, și la figurat! E cel puțin victima, dacă nu chiar și autoarea, unei înșelătorii de proporții. Cât se poate de semnificativ, în Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cuvintele lexicului comun. Opoziția se face astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și descriptiv" (idem). Terminologia este o știință interdisciplinară, în concepția profesorului Angela Bidu-Vrănceanu, interesul concentrându-se asupra lingvisticii și a comunicării specializate. Stabilește relații cu logica, ontologia, informatica, teoria comunicării, teoria informației, traductologia etc. Caracterul interdisciplinar este dat și de o altă dimensiune, numită "internă" (A. Toma 2006). După modul în care se intersectează domeniile implicate în realizarea unui limbaj specializat, interdisciplinaritatea poate fi "intradomenială" (în interiorul unui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dependente și independente. Felber (H. Felber, 1987: 100) arăta faptul că, în ordine strict ierarhică, caracteristicile superioare ale conceptelor preced caracteristicile subordonate. Iată câteva exemple excerptatate din terminologia medicală: Figura nr. 2: Relații ierarhice Tipuri de relații Între terminologie și ontologie se stabilesc numeroase relații al căror numitor comun este cunoașterea naturii existenței înseși. M.T. Cabré realizează distincția dintre două tipuri de relații ontologice bazate pe contactul dintre concepte: relația parte-întreg și relația cauză-efect (M.T. Cabré, 1998: 179). Relațiile partitive indică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
organizate în jurul acestei similitudini de caracteristică: "celula" este "cămara" viului. Metafora s-a extins într-o măsură atât de mare în domeniul cunoașterii, încât nu credem că știința viitorului va putea utiliza vreodată un alt echivalent. De două mii de ani, ontologia, corpul omenesc, viul, în general, se dezvoltă pe metafora celei mai mici încăperi a casei romane, cella (ae). Dobândind statutul de metaforă interdisciplinară/ transdisciplinară, metafora "celulă" este deosebit de productivă. În limbajul medical panlatin și în limba engleză există peste 111
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tipare cognitive cunosc numeroase dezvoltări care funcționează, la rândul lor în corelație cu alte tipuri de constructe metaforice. Capitolul V Tipare preconceptuale în metafora medicală Schlanger menționa faptul că metaforele specializate "au densitate culturală și istorie" (J. Schlanger, 1991: 97). Ontologia și terminologia sunt două domenii opuse: primul privește realitatea, modul de a "ființa" al acesteia, al doilea, "metafizica" lumii reale. Rolul ontologiei este înainte de toate, de a ajuta la modelarea și reprezentarea imaginii abstracte pe care termenii o desemnează. Este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în metafora medicală Schlanger menționa faptul că metaforele specializate "au densitate culturală și istorie" (J. Schlanger, 1991: 97). Ontologia și terminologia sunt două domenii opuse: primul privește realitatea, modul de a "ființa" al acesteia, al doilea, "metafizica" lumii reale. Rolul ontologiei este înainte de toate, de a ajuta la modelarea și reprezentarea imaginii abstracte pe care termenii o desemnează. Este o funcție mai mult metodologică decât practică. Terminologia este interesată apoi, de ontologie, din punctul de vedere al organizării elementelor lumii vii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ființa" al acesteia, al doilea, "metafizica" lumii reale. Rolul ontologiei este înainte de toate, de a ajuta la modelarea și reprezentarea imaginii abstracte pe care termenii o desemnează. Este o funcție mai mult metodologică decât practică. Terminologia este interesată apoi, de ontologie, din punctul de vedere al organizării elementelor lumii vii, structură reflectată la nivelul abstract al științei, prin ansambluri și subansambluri de concepte. Interesul comun al celor două domenii este, în al treilea rând, natura relațiilor care există între elementele lumii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
parte-întreg), relația cauză-efect etc. - pe care M. T. Cabré le numește "relații ontologice" - manifestate în hermeneutica formării metaforei specializate ca "relații logice"16. În al patrulea rând, raționamentele). În al patrulea rând, raționamentele, constructele cognitive sunt obiective comune terminologiei și ontologiei. Obiectele/ fenomenele au reprezentat dintotdeauna pentru gândirea umană, modele preconceptuale de reprezentare a lumii ideilor, de abstractizare prin raționamente, metafore conceptuale/ terminologice. În acest demers, extralingvisticul este eliminat de facto din lingvistică, imaginea abstractă rămânând să fie desemnată prin limbă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintotdeauna pentru gândirea umană, modele preconceptuale de reprezentare a lumii ideilor, de abstractizare prin raționamente, metafore conceptuale/ terminologice. În acest demers, extralingvisticul este eliminat de facto din lingvistică, imaginea abstractă rămânând să fie desemnată prin limbă. Dintr-o perspectivă aristotelică, ontologia - în calitate de parte a filozofiei are drept obiect de studiu existența ca atare, "existența ca existență" (Aristotel, 1965), pe care N. Hartmann o percepe ca pe o structură organizată "în straturi" (neorganic, organic, sufletesc, spiritual etc.). Perspectiva teoretică privind esențele/ ultimele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
percepe ca pe o structură organizată "în straturi" (neorganic, organic, sufletesc, spiritual etc.). Perspectiva teoretică privind esențele/ ultimele principii ale tuturor lucrurilor (substanța, spiritul, cauzalitatea, întinderea, fenomenul și esența, posibilitatea și realitatea etc.) este o altă direcție de dezvoltare a ontologiei, care însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită de interes observația că ontologia este o disciplină a substanței, terminologia, o disciplină prin excelență nominală (în desemnare). Modelele preconceptuale ale metaforei medicale se definesc printr-o mare varietate culturală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
privind esențele/ ultimele principii ale tuturor lucrurilor (substanța, spiritul, cauzalitatea, întinderea, fenomenul și esența, posibilitatea și realitatea etc.) este o altă direcție de dezvoltare a ontologiei, care însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită de interes observația că ontologia este o disciplină a substanței, terminologia, o disciplină prin excelență nominală (în desemnare). Modelele preconceptuale ale metaforei medicale se definesc printr-o mare varietate culturală, ontologică, antropologică etc. V.1. Modelul antropocentric Perspectiva antropocentrică (Tabel 2; Tabel 3; Tabel 4
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
implică necesara aprofundare în sincronie și în diacronie, sub aspect etimologic și comparativ. Terminologia este o problemă de cunoaștere științifică (prin concepte), de lingvistică (prin relațiile cu limbile istorice), de logică (prin metafora terminologică și tehnicile logice de conceptualizare), de ontologie (prin existența a două sau mai multe discipline necesare explicării unui anumit obiect de studiu), de epistemologie etc. VII.5. Criteriul structural de cercetare a metaforei/ terminologiei interdisciplinare Caracterul interdisciplinar al terminologiei se manifestă în diferite grade la nivelul unui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]