1,587 matches
-
raport de costuri între ofensivă și apărare în calculele nucleare sau de numărul de obiective pe care un sistem îl poate proteja pentru un anumit cost. Un scut de apărare antirachetă de nivel strategic ar putea influența balanța de putere, operaționalizarea acestuia ar presupune o abordare de tip apărare și ieșirea din logica Războiului Rece, a descurajării, care împiedică două părți aflate în conflict să acționeze, dată fiind teama de consecințe. Potrivit liberalismului, o dată cu sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
au pierdut monopolul nuclear, fiind necesar să se ia în considerare posibilele acțiuni ale puterilor nucleare emergente, unele dintre ele considerate a fi capabile de gesturi impredictibile, precum și preluarea controlului asupra unor mijloace nucleare de către entități nonstatale. Este posibil ca operaționalizarea unui scut antirachetă de nivel strategic să genereze contramăsuri, de la conservarea arsenalului nuclear, la opțiuni pentru dezvoltarea unui sistem defensiv similar, ceea ce poate genera noi curse ale înarmării, de tip defensiv contra defensiv sau ofensiv contra defensiv. Cooperarea SUA cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
zbor sunt planificate să înceapă în 2011, MEADS urmând să devină operațional în 2014. Nivelul de cooperare cu statul nipon în domeniul apărării antirachetă este printre cele mai ridicate, SUA permițând transferul de tehnologie și armament care să conducă la operaționalizarea unui pachet complet de măsuri antirachetă pe segmentul terminal: nave echipate cu sisteme Aegis și rachete interceptoare SM-3, sisteme PAC-3, radare în bandă X, urmând ca pe viitor să se ia în calcul și dislocarea de sisteme THAAD 399. Această
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
o prioritate a politicii de apărare. Astfel, președintele român, a apreciat că securitatea poate fi asigurată ... și prin implementarea de proiecte cu potențial descurajator, cum ar fi scutul aliat antirachetă 451. De asemenea, șeful statului consideră că această decizie și operaționalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României, fiind cel mai mare câștig pe care îl avem, dat fiind că România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice 452. Aceeași idee a fost acreditată și de către
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
din componenta sudică a scutului. ● consecințele adoptării deciziei: proiectul bilateral cu SUA va contribui substanțial la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, va reprezenta, așa cum este conceput, o contribuție consistentă la viitorul program NATO de apărare antirachetă. Operaționalizarea cât mai rapidă a scutului antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu, cât și indirect, pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, care să poată îndepărta un risc. MAE consideră
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
un nivel crescut de securitate are și oportunități de dezvoltare economică sporite. În plus, un alt beneficiu de natură economică va decurge din dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA. ● intervalul temporal prevăzut pentru materializarea deciziei. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaționalizarea facilităților de pe teritoriul României începând cu anul 2015, în cadrul fazei a doua (2015-2018) a sistemului american. Se va redacta mandatul de negociere și proiectele de acorduri/aranjamente ale părții române, care vor fi aprobate în CSAT, conform prevederilor legislației române
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
realizat în contextul în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea a României. Oficialitățile de la București consideră că operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului de apărare antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu național, dar și indirect pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, de natură să îndepărteze un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
talentului in telectual și intenționează să facă un pas către o evaluare globală a excelenței individuale, de orice nivel ar fi ea, pe registrul supra mediei. Succesul global este caracterizat ca fiind multideterminat, multidimensional, multinivelar, individualizat și multifuncțional. Pe baza operaționalizării acestor caracteristici se poate construi baza teoretică pentru o grilă de evaluare holistă a dotării aptitudi nale înalte și a talentului. Proiectarea și realizarea succesului școlar trebuie să reflecte o imagine corectă asupra succesului școlar global, apreciat nu ca medie
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
insuccesele legate de eforturile de schimbare și de consecințele schimbării 8. Norme de grup și prescrieri de rol care nu implică participare 8. Rigiditatea structurală 9. Atașamentul față de relațiile sociale existente 10. Conflicte între obiectivele personale și cele organizaționale O operaționalizare a studiului rezistenței la schimbare poate fi următoarea (Kotter, Schlesinger, 1979, 102-121) (Tabelul 2): Tabelul 4. Dimensiunile analizei rezistenței la schimbare Dimensiuni Acțiuni 1. Instrucție și comunicare A furniza fapte și informația printr-o comunicare bogată privind schimbarea. Aceasta poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unei realități. Bell, Daniel. (2000). Innovation and Creativity. Transforming Europe. Innovation and Technology Transfer, iunie, 10. Bell, Daniel. op. cit., 21. Bernal, J. D. (1964). Știința în istoria societății. București: Editura Politică. „Principiul axial” (D. Bell) reprezintă modalitatea de „divizare” („decupare”, operaționalizare) a conceptelor (realităților) complexe pe diferite criterii particulare de analiză. Bell împarte economia bazată pe cunoaștere în cinci sectoare: sectorul I (cel clasic, al exploatării directe a resurselor naturale: agricultura, silvicultura, pescuitul, mineritul etc.); sectorul II (industria) este împărțit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
întrebări: (a) "Reflectă știrea o neînțelegere între indivizi/partide/instituții sau țări?"; (b) "Menționează știrea acuze/reproșuri făcute de anumite persoane, instituții sau organizații?"; (c) "Menționează știrea două sau mai multe aspecte ale unui anumit subiect?" (Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe reproșurile, neînțelegerile dintre două tabere concurente. Având ca punct de plecare această operaționalizare, am dezvoltat în cadrul unei cercetări anterioare o scală proprie, compusă din nouă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau mai multe aspecte ale unui anumit subiect?" (Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe reproșurile, neînțelegerile dintre două tabere concurente. Având ca punct de plecare această operaționalizare, am dezvoltat în cadrul unei cercetări anterioare o scală proprie, compusă din nouă itemi, în încercarea de a vedea care sunt caracteristicile conflictelor din știrile autohtone. Cercetarea a constat într-o analiză de conținut și a avut o abordare deductivă asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Toate știrile au fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi la Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Unitatea de analiză și de codare a fost știrea și au fost analizate în total 1744 de știri. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a investiga prezența cadrajelor am folosit scale cu itemi multipli. Scala conflictului a fost operaționalizată prin 9 întrebări 3, spre exemplu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O abordare mai ușor de tradus și de transpus în cercetare empirică îi aparține autorului Robert Entman (1993) și subliniază faptul că încadrarea înseamnă în mod esențial selectarea și evidențierea anumitor informații
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cinismul față de politică; d) activismul politic 11. La final au fost incluse variabilele socio-demografice, un set de întrebări legate de obiceiurile media și o întrebare legată de intențiile de vot. Scala pentru încrederea politică a fost construită pornind de la o operaționalizare a încrederii dintr-un studiu recent (Schuck și de Vreese, 2012) și a inclus șase enunțuri declarative: "Politicienii au intenții bune"; "Politicienii nu merită să fie respectați"; Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor spun adevărul"; Putem avea încredere în majoritatea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
martie 2012 și a inclus principalele ediții de știri ale canalului public, TVR 1, și a principalelor două canale private: Pro TV și Antena 1. Toate știrile au fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a le investiga prezența am folosit scale cu itemi multipli. Acestea se regăsesc în Anexa 5. 2 Un moderator este definit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
social a primit diverse definiții și a fost operaționalizat mai curând ad-hoc și nesistematic, ducând la confuzii și nesfârșite dispute între cercetători. Al doilea capitol deschide discuția despre democrație și democratizare, trece în revistă datele diverselor anchete despre democratizare, argumentează operaționalizarea aleasă pentru măsurarea democrației și prezintă rezultatele cercetării referitoare la participarea din România. Discuția continuă în capitolul trei, unde participarea politică este definită ca un element indispensabil democratizării societăților est-europene. Sarcina societății civile este cea de a se afirma drept
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
subiect de dispută. Vom începe prin a explica importanța acordată participării civice de către diverși autori, pentru a trece apoi la definirea și măsurarea capitalului social. În final, vom discuta principalele critici aduse conceptului și utilizării sale și vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
se consideră că datorită existenței unui mare număr de cetățeni democratici, sistemele politice sunt forțate să funcționeze mai eficient (Hooghe, 2003). Cum relațiile înregistrate la nivel individual sunt în general slabe, s-ar putea ca o problemă să fie chiar operaționalizarea participării. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede autorul, nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. În operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
putea ca o problemă să fie chiar operaționalizarea participării. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede autorul, nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. În operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse motive (schimbarea locului de rezidență, un nou loc de muncă, nevoia de a se ocupa de creșterea copiilor ș.a.m.d.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai mult timp la dispoziție decât cei tineri), ci demonstrează importanța operaționalizării participării voluntare. Și deși anumite variabile socio-demografice și de context contează (în special educația, așa cum era de așteptat), participarea extinsă se dovedește legată de acceptarea valorilor democratice. Deși cercetarea este transversală, includerea participării anterioare poate fi un argument pentru ipoteza
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
lui Hooghe și demonstrează că participarea are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este și tipul asociației, asociațiile cu efectele cele mai puternice asupra încrederii fiind asociațiile cu o mare diversitate a membrilor și cele culturale. 1.2.4 Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete Simpla descriere a diferitelor puncte de vedere indică faptul că acest fenomen capitalul social este unul cu multiple fațete, care are nevoie de indicatori multipli. Teoria capitalului social se bazează inevitabil pe un model
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
multipli. Teoria capitalului social se bazează inevitabil pe un model abstract și necesită o interpretare inerent subiectivă atunci când acest model este operaționalizat. De aici și numeroasele moduri de a măsura acest fenomen. Vom prezenta, selectiv, câteva dintre cele mai cunoscute operaționalizări realizate la nivel mondial. Indexul National Civic Health a fost dezvoltat în Statele Unite ale Americii ca urmare a temerii privind scăderea angajamentului civic. National Commision of Civic Renewal a decis să măsoare cinci dimensiuni: angajamentul politic (participarea la vot, alte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
siguranță, legăturile de vecinătate, legăturile de familie și de prietenie, toleranța față de diversitate, valoarea vieții, raporturile de muncă. Dimensiunile ce nu se dovedesc legate de capitalul social sunt cele referitoare la instituțiile și politicile guvernamentale. Așa cum am văzut deja, o operaționalizare larg discutată este cea realizată de Ronald Inglehart (1997) în cadrul World Values Surveys. Cele două variabile legate de capitalul social pe care Inglehart le include sunt încrederea și participarea în asociații voluntare. Cu toate acestea, ancheta WVS nu măsoară caracteristicile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]