2,457 matches
-
scop au fost construite diverse scări de diagnosticare a carismei. Printre acestea enumerăm: Scala de automonitorizare (Snyder, 1974); Test de comunicare afectivă (Friedman, Prince, Riggio, DiMatteo, 1980); Chestionar de orientare psihosocială (Romer, Gruder, Lizzadro, 1986) etc. Amintim în acest context operaționalizarea conceptului de charismă făcută de Stroe Marcus (2000) într‑un instrument cu 50 de întrebări, a cărui aplicare permite desprinderea a trei tipuri de comportamente charismatice (puternic charismatic, slab charismatic, neutru charismatic) (vezi Marcus, 2000, pp. 43‑51). Pe baza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
părților; 2) procesele negocierii; 3) factorii istorici și culturali fundamentali ce caracterizează relațiile dintre părți; 4) condițiile specifice ale negocierii; 5) rezultatele negocierii. Sawyer și Guetzkow nu se mulțumesc doar cu simpla înșiruire a factorilor/variabilelor negocierii, ci recurg la operaționalizarea și la relaționarea lor cauzală. Prezentăm mai jos schema-bloc a variabilelor operaționalizate ale negocierii și a relațiilor cauzale dintre acestea. Figura − Modelul factorilor negocierii Punctul nodal al modelului îl reprezintă procesele negocierii, analiza acestora oferind autorilor posibilitatea de a introduce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negociere la care ne-am referit înainte. Mai important însă decât această tendință inventarial-enumerativ-descriptivă ni se pare a fi tendința integrativ-sintetică, adică cea care își propune corelarea strategiilor, tacticilor și tehnicilor de negociere, determinarea relațiilor dintre ele și, în final, operaționalizarea și măsurarea lor. Ilustrăm această tendință prin două exemple. Unul dintre ele ne este prezentat de Fischer și Ury, care încă din 1981, deci înainte de studiul negocierii în cadrul proiectului Harvard, au propus strategia BATNA (Best Alternative To a Negotiated Agreement
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste vs. experimentaliste), abordând totodată și problema operaționalizării și măsurării celor trei concepte-cheie (stres, evaluare cognitivă, coping) (vezi Lazarus, Folkman, 1984, pp. 299-327). Problema critică de ordin metodologic sesizată chiar de autori este cea a subiectivității autoraportărilor, ca sursă primară a datelor despre stres, mecanisme evaluative, emoție și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
introduc în ciclurile stresului alte două momente importante: antecedentele organizaționale ale stresului (indicatorii stresului, caracteristicile organizației: mărime, aspectele muncii etc.) și consecințele stresului (sănătate sau boală, eficiență sau ineficiență organizațională, afectarea performanțelor în alte roluri). Modelul „ciclurilor stresului” a facilitat operaționalizarea conceptelor folosite și elaborarea unor instrumente de diagnoză a stresului. Din păcate, modelul recurge la o diagramă simplificată, secvențială a stresului care, deși intuiește corect natura variabilelor avute în vedere (obiective și subiective), precum și semnificația lor (independente, dependente, moderatoare), rămâne
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a creionat semnificația noului fenomen și a încercat să precizeze conținutul termenului care îl desemnează. Perioada anilor ’80 aduce cu sine mari restructurări conceptuale și mai ales contribuții remarcabile din punct de vedere metodologic. Un aport deosebit la conceptualizarea și operaționalizarea constructului de burnout l-au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresante nereușit gestionate. Distincțiile dintre burnout și stres nu au o valoare în sine. Ele sunt sau devin semnificative din perspectiva identificării mai riguroase a cauzelor, simptomelor și a modalităților preventiv-ameliorative ale celor două fenomene. De asemenea, ele ajută la operaționalizarea conceptelor și la elaborarea unor instrumente adecvate de diagnoză. Burnout și oboseală În 1980, Freudenberger și Richelson apreciau burnout-ul ca fiind o „stare de oboseală cronică”. Dacă lucrurile s-ar fi oprit, ar fi fost foarte bine. Din păcate, mulți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii de nonworkaholici, fapt care se repercutează asupra operaționalizării relativ ușoare a celor două concepte. Pe de altă parte, propun și ușoare diferențieri în interiorul fiecăreia dintre categoriile respective, deschizând în felul acesta posibilitatea stabilirii unei palete largi și variate de manifestări particulare ale workaholism-ului și nonworkaholism-ului. Tipologia lui Outer
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o parte, reușesc să caracterizeze mai bine mobbing-ul în expresia sa vie, de manifestare curentă; pe de altă parte, ar putea fi chiar convertite într-un instrument de măsurare a mobbing-ului (comportamentele descrise de Leymann constituie, practic, o foarte bună operaționalizare a conceptului de mobbing). De altfel, Leymann a și construit un asemenea instrument, nevalidat încă, numit LIPT (Leymann Inventory of Psychologycal Terrorization), care a stat la baza unor studii epidemiologice. Într-un plan mai extins, comportamentele agresive sugerează și gradul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de muncă. Astfel, multă vreme ambiția patronilor a fost de a fracționa maximal procesul de muncă, încât să se obțină operații simple care să nu necesite efort intelectual și calificări profesionale prea înalte. Apariția bandei rulante a condus la aceeași operaționalizare excesivă a muncii, la sărăcirea ei. Munca devine astfel sresantă prin monotonia și caracterul ei subsolicitant sub aspect intelectual. Ca atare, medicina muncii a descoperit și la acest nivel corelații semnificative între monotonie și anumite tulburări psihosomatice. În astfel de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ocupare - accelerarea adoptării standardelor ocupaționale și de evaluare; - armonizarea Codului ocupațiilor din România cu cele europene; - pregătirea condițiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite). 2.4. Atenuarea dezechilibrelor pieței forței de muncă - instituționalizarea dialogului și negocierilor între Patronate și Sindicate; operaționalizarea Consiliului Economic și Social; - instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forță de muncă caracterizate prin toate condițiile de angajare (inclusiv salariile și pachetele de beneficii), a ofertei de forță de muncă (inclusiv pretențiile salariale și condiții de angajare
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
reglementare a circulației forței de muncă; - crearea autorității pentru inspecția muncii, instituție menită să supravegheze respectarea legalității în relațiile de muncă; adoptarea legislației aferente și demararea restructurării instituționale; - crearea Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională; adoptarea legii aferente și operaționalizarea sistemului; - transferul atribuțiilor de reglare a pieței forței de muncă, împreună cu resursele financiare aferente, de la autoritățile centrale către autoritățile administrației publice locale; - stimularea apariției și dezvoltării operatorilor privați de intermediere, formare/calificare, pe piața forței de muncă. 2.5. Șomaj
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Naționale cu celelalte instituții, organizații similare, acordându-se prioritate punerii în practică a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.; - proiectarea în comun a principalelor acțiuni pentru rezolvarea stărilor de criză externe, combaterea crimei organizate, terorismului și traficului ilicit de arme; - fundamentarea și operaționalizarea unor propuneri de asistență tehnică și financiară în vederea pregătirii României pentru integrarea în NATO. * Îmbunătățirea statutului social și a condițiilor de viață ale personalului forțelor armate prin: - creșterea calității hranei, a echipamentului și a condițiilor de cazarmare pentru militari, prin
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
pregătirea documentelor menționate, care trebuie semnate de RAP (sau de directorul O.P.C.P.). O.P.C.P. trebuie să înainteze Comisiei Europene un Program de lucru pentru fiecare Program, indiferent de numărul Autorităților de implementare implicate în administrarea tehnică a Programului. Contabilitate: operaționalizarea și asigurarea funcționarii în continuare a sistemului contabil necesar; utilizarea unor registre contabile separate pentru fiecare program sectorial și înregistrarea contabilă adecvată a tuturor plăților la nivel de program, proiect, contract etc; operarea conturilor financiare, în condițiile efectuării tuturor verificărilor
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 16 iulie 1998 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126397_a_127726]
-
casier, un asistent, o secretară și un șofer. Guvernul României trebuie să suporte toate cheltuielile legate de personal. Personalul va fi angajat prin concurs, conform legii române. Asistență tehnică furnizată prin Programul PHARE va oferi sprijin pentru înființarea structurilor și operaționalizarea procedurilor necesare. Părțile implicate trebuie să asigure, din stadiul inițial, continuitatea prezenței unei asistențe tehnice adecvate, conform art. 4. Articolul 4 Sediul O.P.C.P., facilități și costuri de operare 1. Ministerul Finanțelor trebuie să pună la dispoziție un spațiu adecvat
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 16 iulie 1998 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126397_a_127726]
-
pentru pregătirea documentelor menționate, care trebuie semnate de către PAO (sau de către directorul OPCP). OPCP trebuie să înainteze Comisiei Europene un Program de lucru pentru fiecare program, indiferent de numărul Autorităților de implementare implicate în administrarea tehnică a programului. 4. Contabilitate: operaționalizarea și asigurarea funcționarii în continuare a sistemului contabil necesar; utilizarea unor registre contabile separate pentru fiecare program sectorial și înregistrarea contabilă adecvată a tuturor plăților la nivel de program, proiect, contract etc.; operarea conturilor financiare, în condițiile efectuării tuturor verificărilor
HOTĂRÂRE nr. 978 din 24 noiembrie 1999 privind unele măsuri pentru implementarea Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională (RICOP). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126079_a_127408]
-
pregătirea documentelor menționate, care trebuie semnate de RAP (sau de directorul O.P.C.P.). O.P.C.P. trebuie să înainteze Comisiei Europene un Program de lucru pentru fiecare Program, indiferent de numărul Autorităților de implementare implicate în administrarea tehnică a Programului. Contabilitate: operaționalizarea și asigurarea funcționarii în continuare a sistemului contabil necesar; utilizarea unor registre contabile separate pentru fiecare program sectorial și înregistrarea contabilă adecvată a tuturor plăților la nivel de program, proiect, contract etc; operarea conturilor financiare, în condițiile efectuării tuturor verificărilor
HOTĂRÂRE nr. 1.011 din 9 decembrie 1999 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.), semnat la Bucureşti la 16 iulie 1998, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126396_a_127725]
-
casier, un asistent, o secretară și un șofer. Guvernul României trebuie să suporte toate cheltuielile legate de personal. Personalul va fi angajat prin concurs, conform legii române. Asistență tehnică furnizată prin Programul PHARE va oferi sprijin pentru înființarea structurilor și operaționalizarea procedurilor necesare. Părțile implicate trebuie să asigure, din stadiul inițial, continuitatea prezenței unei asistențe tehnice adecvate, conform art. 4. Articolul 4 Sediul O.P.C.P., facilități și costuri de operare 1. Ministerul Finanțelor trebuie să pună la dispoziție un spațiu adecvat
HOTĂRÂRE nr. 1.011 din 9 decembrie 1999 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.), semnat la Bucureşti la 16 iulie 1998, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126396_a_127725]
-
fragedă copilărie asupra dinamicii personalității), pentru a le urmări exteriorizările diferite în culturi diferite. Metodologia acestor abordări impune cîteva opțiuni, pe care le rezumăm în cele ce urmează. În primul rînd, avem în vedere precauțiile ce se cuvine să însoțească operaționalizarea unor termeni care provin din aplicarea probelor specifice. De exemplu, este impropriu să aplicăm probe care măsoară agresivitatea, care sînt alcătuite din itemi ce pornesc de la situații concrete de viață construite exclusiv într-un context cultural occidental, în care forme
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
generale pe care oamenii le privesc ca importante (Leung, Bond, 2004, 2010; Bond, Leung, 2010). Axiomele sociale sau credințele oamenilor despre cum funcționează lumea aduc o nouă orientare generală care poate spori puterea predictivă a valorilor, axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conservăm modelul/standardul masculin de performanță? Cum percep autorii/autoarele ideea egalității pentru femei și bărbați, feminismul și studiile de gen? Corelația diferențe-egalitate de gen, intens dezbătută în zona științelor sociale și politice, oferă noi clarificări teoretice și posibilități de operaționalizare conceptuală. Felul în care abordăm și înțelegem problema diferențelor de gen ne poate conduce la sensuri și nuanțe distincte ale (in)egalității de gen. La nivelul gândirii obișnuite, diferențele și egalitatea de gen sunt privite în opoziție și, drept urmare, incompatibile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mult sau mai puțin generali pentru natura conținutului pe care îl exprimă, obiectivele de evaluare trebuie să conțină rezultate concrete, particulare ale învățării ce vor fi supuse evaluării și examinării. Obiectivele de evaluare trebuie să evidențieze cele trei elemente ale operaționalizării: comportamentul observabil, condițiile în care se produce comportamentul respectiv și nivelul de performanță sau criteriul de reușită. Prin intermediul lor, rezu ltatele învățării sunt exprimate în termeni d irect măsurabili. Tocmai de aceea, obiectivele de evaluare se exprimă în termeni de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Tocmai de aceea, obiectivele de evaluare se exprimă în termeni de comportament observabil, fiind astfel echivalente obiectivelor operaționale. Obiectivele de evaluare arată ceea ce trebuie elevul să facă. Cum se construiește un astfel de obiectiv de evaluare din perspectiva modelelor de operaționalizare cunoscute? Adoptând ca punct de reper modelu l de operaționalizare al lu i R.F. Magher, un obiectiv operațional se caracterizează prin trei elemente distincte: descrierea comportamentului observabil care demonstrează îndeplinirea obiectivului propus (ce?); precizarea condițiilor în care urmează să se
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de comportament observabil, fiind astfel echivalente obiectivelor operaționale. Obiectivele de evaluare arată ceea ce trebuie elevul să facă. Cum se construiește un astfel de obiectiv de evaluare din perspectiva modelelor de operaționalizare cunoscute? Adoptând ca punct de reper modelu l de operaționalizare al lu i R.F. Magher, un obiectiv operațional se caracterizează prin trei elemente distincte: descrierea comportamentului observabil care demonstrează îndeplinirea obiectivului propus (ce?); precizarea condițiilor în care urmează să se desfășoare activitatea, cunoștințele necesare, mijloacele folosite, instrumentele utilizate (cum?); definirea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]