122,933 matches
-
dur de un român din Franța pentru reconcilierea cu Patriarhia Română, Gheorghe Calciu-Dumitreasa nu numai că nu s-a supărat și n-a luat atitudine, dar a îndurat, ca un adevărat creștin, această critică, a pus în dezbatere publică aceste opinii, inclusiv lipsa de intransigență a bisericilor ortodoxe în raport cu Vaticanul; avea aceeași seninătate pe care i-am cunoscut-o în anii studenției. „Sunt și eu un biet păcătos, poate că au dreptate”, mi-a replicat el. În calitatea mea de membru
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Daniel Cristea-Enache Cum evoluează, cum se maturizează un tânăr cronicar? La început, opiniile îi sunt ferme, tăioase, peremptorii, iar stilul - naiv, emfatic, cu prețiozități de seminar universitar. Vrea să arate cât știe și introduce în spațiul unei recenzii considerații savante, interpretând în exces și trecând dintr-o subtilitate în alta. Cititorul avizat surâde
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
utilizate de acești scriitori. Dar nu pleda el pentru rețetă, pentru varierea de registre, pentru modelul Umberto Eco? Aparent inflexibil în convingeri și tăios în exprimarea lor, C. Rogozanu este de fapt un comentator cameleonic, care-și schimbă cu nonșalanță opiniile. În unele cazuri, trece un timp pentru ca autorul să se răscucească la 180 de grade. În "cronica" la Ultima cruciadă de Alina Mungiu, laudă cartea (,O poveste cu toate ingredientele - suspans, mister, acțiune - este construită cu simț de răspundere, cu
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
ingredientele - suspans, mister, acțiune - este construită cu simț de răspundere, cu uneltele literaturii fine"), pentru ca, în digresiunea ulterioară, să spună că "romanul e unul mediocru", "oricât s-au străduit revistele prietene să-l protejeze". Dar există și situații când bascularea opiniei se petrece în același text. Astfel, Ușa interzisă a lui Gabriel Liiceanu, acel jurnal "cu multe pasaje plicticoase" (la p. 55), devine "o carte de memorialistică bine scrisă" (la p. 56). Tânărul autor are probleme cu construcția propriilor texte, cu
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
petrece în același text. Astfel, Ușa interzisă a lui Gabriel Liiceanu, acel jurnal "cu multe pasaje plicticoase" (la p. 55), devine "o carte de memorialistică bine scrisă" (la p. 56). Tânărul autor are probleme cu construcția propriilor texte, cu argumentarea opiniilor, dar nici un fel de reținere în legătură cu formularea acestora. Exprimarea (tranzitivă, "vioaie", "haioasă", de tabloid citit în metrou) o ia înaintea reflecției, dacă nu o suplinește. Între cele două etape este de multe ori un decalaj vizibil. Avantajul acestei modalități de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Dar, din nou, mi-e greu să înțeleg vehemența lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de influență". Nu justifica el subîmpărțirea culturii în asemenea câmpuri și nu era încântat de pragmatismul autorilor și criticilor ce reușesc să formeze curentul de opinie literară? Ratarea lui C. Rogozanu mi se pare simptomatică, și cu atât mai tristă cu cât un text ca Adolescență cu Derrida dovedește calități rămase neexploatate. Preocupat până la obsesie de dinamica succesului, acest tânăr deloc lipsit de inteligență a ajuns
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
a întrerupt tragic și abuziv o operă în curs de desfășurare și în amplu proces de reconstrucție formală. Prezență copleșitoare în viața noastă publică din ultimile decenii, o vreme doar ca artist, iar, după 1990, și ca un creator de opinie și de instituții, Horia Bernea a fost în măsură, prin atitudinea civică și prin anvergura sa culturală, să-și dobîndească un loc de neclintit în atît de versatila și de capricioasa noastră contemporaneitate. Personalitatea lui de o mare complexitate, așezată
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
obiectul polemicilor mele mai insitente nu se bucură de-o foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu sens aprobativ pentru opiniile mele. în consecință, n-am nici un indiciu că majoritatea confraților m-ar contesta, ci, dimpotrivă, suficiente elemente pentru a susține, cu toată modestia, contrariul.
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
complotează. în ciuda cererilor "revoluția" antineroniană n-a produs o Lege Ticu. Dar domnia lui Vespasian nu s-a mai sprijinit pe delatori. în schimb Domițian, scurtă vreme după înscăunare, a recurs la practicile neroniene, favorizând reapariția unei categorii care, în opinia lui Tacit, este dezastruoasă pentru stat. Cenzura imperială renaște: din ordinul împăratului sunt arse în forul roman biografia lui Paetus Thrasea și a ginerelui său Helvidius Priscus. A scrie despre delatori, constată istoricul roman, este o acțiune periculoasă chiar dacă te
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
nu s-a mai Întâmplat până acum, oricâte valori am avut. Toți securiștii și odraslele acestora care le perpetuează genetic nemernicia (nu generalizez, există excepții) au fost luați prin surprindere și nu au avut timp să saboteze și să manipuleze opinia publică prin mârșavele lor metode Învăța-te de pe vremea lui Ceaușescu. Prea le-a mers de multe ori până acum; Mircea Eliade, Vintilă Horia, Emil Cioran și cine știe câți alți scriitori, filosofi și poeți de certă valoare mondială au fost sabotați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un Consiliu Înspre penultimul cred din 2007 când pe ordinea de zi a fost și problema cu deconspirarea informatorilor securității și securiștilor ș.a.m.d. domnia-sa a ținut din nou un discurs lung sforăitor și ciudat cel puțin după opinia mea În care Îi deplângea doar pe informatorii Securității dovediți din cadrul Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
l-a pus pe gânduri pe domnul Manolescu, gândindu-se probabil și la o eventuală alianță a mea cu domnul Varujan Vosganian care i-ar primejdui poziția. Aceste două lucruri plus cunoscuta dacă vreți forță a mea de a influența opinia celor din jurul meu, nu altfel decât prin simplă discuție pentru că nu fac presă, nu scriu În presă, dar discut cu oamenii și discut cu o logică de fier și o convingere care Îi pune pe mulți pe gânduri, pe deasupra dezamăgirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990. Art. 5. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a Drepturilor Omului și Își interzice promovarea sau adeziunea la activități contrare demnității umane, libertății, democrației și statului de drept. Art. 7. Libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, inițiativa, eficiența și transparența sunt, de asemenea, principii de bază ale existenței și activității Uniunii. Art. 36. pct. 13. Președintele Uniunii are următoarele atribuții: asigură și răspunde de luarea măsurilor necesare pentru buna gospodărire a patrimoniului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
corectă și mai demnă de luat în considerare reacție de până acum față de regimul comunist. Plângerea poate fi privită totodată ca un îndreptar pentru toți cei care vor să se facă justiție în România și mai ales pentru liderii de opinie surescitați, angajați în prezent în linșarea verbală a foștilor informatori ai Securității. Nu există nici o îndoială că semnarea unui angajament de colaborare cu un serviciu secret aflat la discreția unui regim criminal, din dorința de a obține anumite avantaje sau
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
Tudorel Urian Într-o vreme în care, în talk-show-uri și în paginile de opinii ale ziarelor, prozatori, ingineri, gazetari (unii abia ieșiți din școală), foste glorii sportive, ofițeri, autodeclarați "analiști", sunt oricând dispuși să ofere răspunsuri la tot ce se întâmplă în societate și să facă predicții sigure (infirmate cu regularitate) în legătură cu viitorul politic
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
-ului pe bază de varză murată? Nici vorbă. Avea informatori printre junele reacționare? Greu de crezut. Și atunci? Cum nu fac parte din categoria acelor cititori, îi las pe cei mai perspicace decât mine să dea răspunsul potrivit. Important, în opinia mea, e că imediat după apariția în presă (nu știu cine mai e azi conștient de impactul articolelor dintr-un ziar precum Scânteia tineretului!) Vlăstarul familiei Cantacuzino e luată la ochi de profesori. Câteva luni mai târziu (avea doar șaisprezece ani!) e
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
Ceaușescu se trudea în colectiv, cu rude și prieteni care căutau formularea cea mai convingătoare pentru urechile unui tiran. Pentru oricine are un dram de minte, această pagină din ziarul condus de Răzvan Dumitrescu își ratează scopul. l Dovadă și opiniile cititorilor de pe forumul ziarului, care sînt reconfortante. Iată cîteva: "Sunteți penibili!", "Secu lucrează", "Domnu Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți pic de creier?" etc. l Ca să-i facă dlui Pleșu un cadou și mai frumos, Gardianul a recurs și la o josnicie. Tot pe prima pagină e "citată" opinia, pasămite, a lui Gabriel Liiceanu, cum că "Pleșu mi se pare un om slab, care n-ar fi rezistat presiunilor Securității!" Cînd te uiți în interior, vezi, ca-n bancul celebru cu "nu i s-a dat, i s-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
în șantier una ori alta din marile sale cărți, Călinescu a publicat cronici toată viața. între Cronicile optimistului, destule sînt cronici literare. Specia l-a preocupat de la început sub raport teoretic. Primele articole din Viața literară conțin deja în germene opinia din Principiile de estetică de peste un deceniu. Acolo sînt și primele portrete ale unor critici, din care se vede destul de clar ce credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
jocuri politice nepotrivite cu funcția sa, nu mai conduce instituția. E drept că doi dintre cei care i se împotriveau dlui Onișoru, Andrei Pleșu și H.R. Patapievici au demisionat, iar absența lor se simte dramatic în orbecăiala morală și de opinie din clădirea dosarelor. O clădire vopsită într-un căcăniu care începe să miroasă. Nu știu cum se face că dezvăluirile care ajung, acum, la presă îi privesc numai pe ziariști și pe politicienii aflați pînă nu demult în opoziție. În PSD și
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul Euxin, scăldată-n copioase onorarii, n-a sesizat atîta amar de vreme acest tragic fapt mai mult decît evident. Ce-a determinat-o, Doamne, să-și schimbe opiniile cu atîta scandaloasă întîrziere? Iar - circumstanță agravantă! - orbirea d-sale n-a fost pasivă, ci s-a conjugat cu slujirea devotată a regimului concentraționar, prin orientarea propagandistică a scrisului practicat, inclusiv în anii maximei sale terori. Cum am putea separa
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
menit să-și păstreze verosimilul indiferent de căile textuale alese. Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit fără dubii cel mai îndelung discutat aspect al colecției Ego.Proză (încă de) la lansarea acesteia. Scandalizând o parte a opiniei publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul dezinvolt - supralicitat în primul val al literaturii tinere de după 2000
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
li se aduc scriitorilor din noua generație". Caracterizarea alunecă în păcatul generalizării, după cum reiese dintr-o serie de contraexemple culese din aceeași înouă generație'. Mai mult, etichetarea citată împărtășește cu înșiși autorii vizați mania exagerării. Mai atent calibrată descriptiv pare opinia unui Marius Miheț, conform căreia "fiecare autor tânăr are o revoltă extinsă în scriituri, defulări sincere și nude. Fiecare dintre acești tineri prozatori simte nevoia să reconfigureze tabuuri. Dintre obsesiile constante, sexualitatea (și mitul ei) este, fără îndoială, cea mai
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
compun. Ion Bogdan Lefter, C. Rogozanu sunt exemple la îndemână. Nu acesta e cazul lui Bogdan Crețu, cronicar veritabil, cum spuneam, serios și meticulos, citind cu creionul în mână operele și oferind apoi bune radiografii. Atrage imediat atenția curajul propriilor opinii, "răspărul" în care tânărul autor se plasează în raport cu nume sonore ale scenei noastre culturale și cu teoriile vehiculate de acestea. O excelentă cronică, Iavașaua criticii, e dedicată tezei de doctorat a lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, "cel mai extins manifest
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
de prisos, întrucît Blaga mi-a relatat el însuși, de cîteva ori, scena petrecută la București, la o librărie: "Lui Arghezi i-a plăcut enorm această poezie a mea. I-a făcut plăcere să repete stihurile mele". Extrem de relevantă cu privire la opinia estetică a lui Blaga asupra "rivalului" său din Mărțișor ni se înfățișează una din scrisorile, datată 15 februarie 1947, pe care le-a adresat Melaniei Livadă, exegetă ce preconiza realizarea unei cărți închinate operei lui Blaga, publicată în întregime abia
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]