2,747 matches
-
adolescenței propriu-zise. Fără Îndoială există În aceste perioade o individualizare foarte mare ce incită la discuții. Mai presus de toate se pune o problemă mai deosebită, legată de această diversitate de integrare, dar mai ales o latură a diferenței de optică dintre diferiți autori cu privire la ce este În esentă baza de plecare a dezvoltării psihice În adolescentă și direcțiile spre care are loc dezvoltarea. Aceste dileme ne-au fost sugerate de faptul că J.J.Rousseau 91712-18780 În lucrarea sa Emil sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
bunavoință față de cei din jur și nepolitețe, conflictul dintre excese de ordine și dezordine (mai accentuateă și conflictul dintre afirmarea de sine și timiditate. Între timp, În Europa s-au ocupat de studiul adolescenților Kurt Lewin și S. Freud, deși optica acestuia din urmă a fost foarte mult discutată. Freud nu s-a ocupat În mod special de adolescenți, dar a dat o bază și un impuls studiilor legate de erotism, inclusiv de socializarea lui Încă din copilărie, În familie prin
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
trecere de la fazele copilăriei la cele ale stărilor adulte enumerăm pe I.Popescu-Teiușan (1943ă și pe G.Gerciade (1934ă, iar În a doua parte a secolului XX Al.Roșca și A.Chircev (univ.Cluj), Stela Teodorescu (univ Iașiă, Într-o optică mai modernă și de la Universitatea București U.Șchiopu (1963, 1978ă, apoi În trei ediții de Psihologia vârstelor Împreună cu E.Verza (1981, 1994, 1997ă, apoi În lucrarea Criza de originalitate la adolescenți (1974ă. La acestea se adaugă lucrări remarcabile ce au
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ar fi putut s-o săvârșească asupra unor teritorii străine, nu excludeau politica de forță și dictat a marilor puteri și nici revizuirea “pe cale pașnică”. În aceste condiții, o astfel de formulă nu întărea securitatea, ci o slăbea. În această optică au judecat majoritatea statelor, inclusiv România, rezoluția sovietică. Așa se explică respingerea rezoluției sovietice și în februarie 1928, când Litvinov a prezentat-o din nou, susținut de Gustav Stresemann. Împrejurările internaționale din anii crizei economice, care au scos la iveală
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Ptolomeu, de către Johannes Schnitzer (1482) Tratatul de astrologie, care prezintă horoscopul (considerat autoritate absolută de peste un mileniu), are pe alocuri considerente numerologice, avansate pentru acea vreme. Două din capitolele tratate de Ptolomeu merită o atenție deosebită și anume, muzica și optica. În muzică, Ptolomeu preia de la Pitagora ideea că notele muzicale pot fi traduse în ecuații matematice și invers, fenomen pe care-l numește "armonice". El dă prima definiție a tetracordului și octavei. Ptolomeu vorbește chiar de "muzica astrelor" pe care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
notele muzicale pot fi traduse în ecuații matematice și invers, fenomen pe care-l numește "armonice". El dă prima definiție a tetracordului și octavei. Ptolomeu vorbește chiar de "muzica astrelor" pe care o numește, ca și Pitagora, "muzica sferelor". În optică, Ptolomeu descrie proprietățile luminii, reflecția, refracția și culoarea. El descrie cum raza de lumină formează un con cu vârful spre ochi, baza sa determinând câmpul vizual, mărimea și forma fiind determinate de distanță și orientare. Pentru acel nivel de dezvoltare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
după obținerea diplomei de fizician, Colegiul Trinity din Cambridge se închide, fapt pentru care nu primește actele de absolvent. Deși în următorii doi ani dezvoltă, în cartea De analysi per aequationes numero terminorum infinitas, legea gravitației și teoria sa despre optică, absența diplomei de absolvire îi creează dificultăți la primirea prestigiosului Lucasian Chair, și este nevoie ca regele Charles al II-lea să-i dea o derogare. În iunie 1669, într-o scrisoare a matematicianului Issac Barrow 179 adresată lui John
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
prin exemplele selectate − sunt reprezentate de mentalități, comportamente colective, ceremonialul puterii și creații culturale din Țările Române, din secolele XIV-XVIII). Ce semnificație are însă cuvântul speculum din titulatura capitolelor acestui volum? Din definiția oglinzii, răzbate aici doar funcția de redare (optică), de preluare a unei informații exterioare și de reproducere a ei prin intermediul unei imagini (obținute fizic). "Teoria", în virtutea etimologiei sale grecești, desemnează contemplarea ideilor sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aici de "modernitatea" gândirii maestrului Eckhart). Ulterior, manierismul, construit pe principiul imitației diferențiale, abandonează aceste direcții în favoarea unei teorii închise, a "artei pentru artă". Accentul cade asupra modului de a imita: de aici recursul la tehnici, la legile fizice ale opticii (deformarea obținută prin modificarea unghiurilor, a legilor perspectivei, anamorfozele, efectele de trompe l'oeil etc.). Prin această mărire nenaturală a caracteristicilor formale se pierd din vedere ansamblurile în favoarea detaliului; în consecință, dispare "regula de aur" a armoniei naturale renascentiste. Noua
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui T. Kelley, practică o “pedagogie de câmpie” fiind preocupat doar de șesurile intelectuale”. Numeroase studii sesizează o adevărată inapetență a majorității cadrelor didactice vis - a- vis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativiă agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți (dar
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sau tipărire. Fotografia reprezintă, astfel, prima artă ce folosește un dispozitiv și un proces mecanic în procesul creativ. Un dispozitiv ce se află între obiectul original de copiat sau de fotografiat și reproducția sa. Procesarea fotografiei necesită cunoștințe în chimie, optică sau în gestionarea jocului luminii, toate reprezentând elemente definitorii compoziției imaginii complete. Imaginea este un produs imediat, dar cu ajutorul procesului creativ al spiritualității omului. Fotografia este definită prin absența activă a omului. Imaginea din cadrul artei fotografice aduce un surplus de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sincerității - a fi tu însuți este mai important decât a avea dreptate. Educația se sprijină pe patru piloni importanți: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu alții și a învăța să fii. în funcție de această optică, dar și de implicațiile globalizării asupra indivizilor, ale problematicii lumii contemporane, educatorii din învățământ urmează să îndeplinească roluri noi. Așa de exemplu, prin metodologia de aplicare a noului curriculum național, li se cere educatorilor din învățământ să creeze activități Îsituații
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
a copilului școlar, integrarea în grup configurându-se ca un proces ce trece măcar prin viața afectivă a acestuia. PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU ȘCOALĂ De modul în care școala va colabora cu familia pe coordonatele pregătirii pentru școală a copilului, de optica în care mediul familial va privi eforturile școlii în educarea și instruirea copilului, de felul în care vor fi acceptate în mediul familial recomandările și sugestiile școlii, deci ale specialiștilor, privitoare la educarea copiilor în familie (și în acest caz
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
adenoide la copil; o prezența unor tumori; o secreții anormale la nivelul coanelor; o aspectul mucoasei porțiunii posterioare a foselor nazale și rinofaringelui (umedă sau uscată, congestionată, îngroșată). Endoscopia rino-sinuzală Inițiată de Hirschmann și Reichert în 1903 și perfecționată grație opticilor Hopkins, endoscopia rino-sinuzală a devenit parte integrantă a algoritmului diagnostic în patologia nasului și sinusurilor paranazale. Indicațiile acestei metode de explorare sunt: * sinuzitele cronice recidivante; * cefaleea rinogenă; * epistaxisul recidivant; * epifora; * hiposmia și anosmia; * rinolicvoreea; * tumori nazo-sinuzale(benigne sau maligne); * alergia
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
favorabil, chiar dacă economia stagnează sau regresează. Utilizarea factorilor este foarte importantă apropo de modul în care firma răspunde la solicitările mediului. Adesea ea va găsi în interior, sub forma serviciilor încă neutilizate, soluția la problemele puse de factorii exteriori. În optica lui E. Penrose, dezvoltarea întreprinderii poate fi privită ca o extindere a gamei activităților sale, utilizând resursele și serviciile disponibile în noi combinații sau achiziționând noi resurse. Rata de creștere a firmei, adică ritmul de extindere a activităților sale, trebuie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nivelul unei singure perioade, provenind de pe un eșantion de întreprinderi). Variabilele cauzale care intervin în modele sunt de regulă variabile controlabile, al căror nivel poate fi stabilit prin politica întreprinderii. Creșterea întreprinderii nu mai este privită în acest capitol în optica acționariatului, ci într-o optică managerială. Principalele neajunsuri cărora a trebuit să le facem față în procesul de modelare econometrică au fost: 1. durata de timp scurtă (8 ani) la care se referă datele care ni s-au pus la
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de pe un eșantion de întreprinderi). Variabilele cauzale care intervin în modele sunt de regulă variabile controlabile, al căror nivel poate fi stabilit prin politica întreprinderii. Creșterea întreprinderii nu mai este privită în acest capitol în optica acționariatului, ci într-o optică managerială. Principalele neajunsuri cărora a trebuit să le facem față în procesul de modelare econometrică au fost: 1. durata de timp scurtă (8 ani) la care se referă datele care ni s-au pus la dispoziție. Din acest motiv a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
am folosit analiza matematică (cu precădere calculul integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței statistice. 4. Modelele de creștere sunt modele calitative, iar modelele econometrice sunt cantitative. 5. Modelele de creștere privesc procesul expansiunii în optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în majoritatea lor modele de optimizare: ele încearcă să definescă nivele optime fie pentru dimensiunea întreprinderii, fie pentru rata sa de creștere. Scopul demersului de modelare econometrică
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței statistice. 4. Modelele de creștere sunt modele calitative, iar modelele econometrice sunt cantitative. 5. Modelele de creștere privesc procesul expansiunii în optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în majoritatea lor modele de optimizare: ele încearcă să definescă nivele optime fie pentru dimensiunea întreprinderii, fie pentru rata sa de creștere. Scopul demersului de modelare econometrică nu este acela de a determina mărimi
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
investigațiile paraclinice și de laborator, atunci, pe lângă informațiile senzoriale, aduce în discuție diagnostică și informații extrasenzoriale, informații ce fac obiectul numai al unor simboluri aproximative de interpretare (radiografii, electrocardiograme etc.) utile, dar care nu aparțin unui domeniu obiectiv și nici unei optici unanime de interpretare. Situația cunoașterii clinice se complică și mai mult din punct de vedere terapeutic, dacă anamneza reprezintă 60% din diagnostic și terapeutic ar trebui să reprezinte un procentaj cel puțin egal. Pentru a evalua corect șansele de vindecare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Multă vreme după aceea, și chiar și astăzi, au apărut lucrări care conțin liste sintetice sau kilometrice de trăsături invocate ca esențiale pentru succesul activității de conducere. Este adevărat însă că am înregistrat de‑a lungul timpului două schimbări de optică. Mai întâi, a început să se vorbească nu despre conducător sau lider în general, ci despre liderul specializat în anumite domenii (liderul industrial, liderul militar etc.), fapt care a atras după sine o oarecare individualizare a listelor de trăsături. De
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care aceștia se găsesc la un moment dat, `ntr‑un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum și Schmidt a prefigurat încă din anul 1958 lărgirea opticii de conceptualizare și interpretare a conducerii. Clasificarea stilurilor de conducere propusă de Tannenbaum și Schmidt a avut un larg ecou în epocă, stând la baza altor numeroase clasificări. Înșiși creatorii ei au reluat‑o peste ani (1973) și au perfecționat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndelungat exercitării funcției de previziune decât managerii de nivel mediu sau de primă linie. Viziunea pragmatic‑procesuală asupra managementului transpare și din nenumărate alte definiții. Totodată, la o parcurgere mai atentă a acestora, se remarcă și o ușoară schimbare de optică, dacă nu chiar de paradigmă, în definirea managementului. În 1980, președintele Asociației Americane de Management (American Management Association - AMA) definea managementul în felul următor: „Managementul face să meargă lucrurile prin oameni”. În momentul de față managementul este definit astfel: # Managementul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a sa, fără de care managementul ca atare nici nu există. Unui asemenea punct de vedere i se raliază și autorii români. „Leadership‑ul este o componentă majoră a managementului” (Nicolescu, Verboncu, 1999, p. 513). Concluzia care se degajă din această optică este următoarea: managementul este în primul rând, leadership‑ul în al doilea rând. Punctul de vedere potrivit căruia managementul constituie o parte a leadership‑ului este și el prezent în literatura de specialitate, deși cu o mai redusă frecvență. Managementul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a lua decizii corecte. Așa stând lucrurile, este de înțeles de ce uneori distincția dintre conducere și decizie este greu de operat, cele două variabile fiind elemente-cheie care hotărăsc destinul și finalitatea organizațiilor. De-a lungul timpului s-a schimbat și optica de abordare a deciziei. Dacă prin anii ’50 se vorbea despre importanța deciziilor în general, astăzi se insistă mai mult pe specificul deciziilor în contextul lumii în care trăim. „Deciziile de astăzi pentru rezultatele de mâine” își intitula Drucker capitolul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]