2,206 matches
-
neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secta sau erezia husită”. Este greu de crezut că toți locuitorii orașului erau catolici, așa cum afirma el, dar e posibil ca în cele două sate de români din apropiere să fi trăit 12 familii catolice, numărând circa 70 de persoane. Ortodocșii și catolicii, deci, conviețuiau pașnic, fără să existe conflicte de natură religioasă, așa cum au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
religii în Moldova, dar sunt, din nefericire, incomplete. Dacă datele lui Bassetti erau corecte, orașul Huși pare să fi fost, la mijlocul secolului al XVII-lea, orașul cu cea mai numeroasă populație catolică din Moldova și în număr aproximativ egal cu ortodocșii. Căci nu avem cum dovedi contrariu în lipsa unor înregistrări oficiale a populației, lucru care la români s-a făcut foarte târziu, în zorii Epocii Moderne. Din aceeași sursă, aflăm numărul bisericilor ortodoxe, dar nu-l avem și pe acela al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
verde, sărbătoarea cea mai mare la catolici. În cele din urmă, Gh. Ghibănescu consideră îndreptățită opinia lui Engel, care afirma că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Huși, erau mai mulți unguri catolici (682) decât români ortodocși. Decăderea influenței bisericii catolice printre locuitorii Moldovei se datora, în viziunea episcopului Marco Bandini, degradării comportamentului preoților față de credincioși, iar opinia lui are numeroase argumente care susțin, implicit, năzuința spre curățenie spirituală a celor păstoriți. Nu puține cazuri vin să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Moldova s-au diminuat, altele au dispărut, asimilați fiind sub aspect lingvistic și religios. Analiza situației bisericii catolice din Moldova, sub forma scrisorilor lui Bandini, va determina în timp reorganizarea și consolidarea misiunii pastorale în Moldova. În relațiile cu ortodocșii, el va promova o toleranță confesională specifică mediului spiritual românesc. Misionarul Bonaventura de Campofranco (? - după 1653), în raportul său, intitulat Despre Moldova și Țara Românească (3 septembrie 1650, Târgoviște), confirmă existența unei biserici catolice în orașul Huși, în care slujea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Corni, ce datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pentru structura etnică a orașului Huși este sugestivă prezentarea principalelor trei religii, pe sexe, la 100 de locuitori: Tabelul de mai sus arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
credință, ci sacrul reflectat în fantezia plăsmuitoare". Și, mai departe:"Nedogmatic și nebisericos, crescut, ca și Blaga mai târziu, în zariștea "eresului" popular, iar în urmă format inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității lui, sensibil la cosmic și la organic, la taină și la tradiție, arzând ca o flacără vie pe altarul românismului creator, călăuzit de o înaltă conștiință morală și de un mare patos vizionar" (Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe care doar inzii Îl depășeau ca număr. Vechiul An Nou, actualul Crăciun, cădea astfel mereu la solstițiul de iarnă, ușor de aflat și fără greș. Viața creștină s’a sincronizat Însă după calendarul iulian, un calendar destul de aproximativ. Iar ortodocșii l’au păstrat multă vreme, În ciuda evidentei erori, chiar după ce el a fost corectat prin calendarul gregorian. Dacă românii au reparat În cele din urmă eroarea de vreo două săptămâni a calendarului, rușii au “uitat” s’o facă; cum de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cehov „a trecut pe lângă Hristos” , pe când S. Bulgakov considera că „s-a apropiat ferm de credința creștină” . în cele din urmă, s-a ajuns la concluzia că Cehov nu poate fi încadrat nici în categoria ateilor, nici în cea a ortodocșilor religioși, ci într-o poziție de mijloc. Cert este, însă, faptul că Cehov folosește des texte biblice, în special în opera de maturitate. Fragmentul cheie care l-a interesat în mod deosebit pe scriitor, a fost așa numita „săptămâna fierbinte
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ca și multe nume de botez, au fost anglicizate. Datarea prezintă și ea o serie de probleme, întrucît locuitorii Balcanilor au folosit trei calendare separate pînă după primul război mondial. Musulmanii datau evenimentele începînd de la Hegira, adică din 622 e.n. Ortodocșii foloseau calendarul iulian, sau stilul vechi, în vreme ce catolicii și protestanții au adoptat calendarul gregorian, sau stilul nou. În secolul al optsprezecelea, calendarul iulian era cu unsprezece zile înaintea celui gregorian; în secolul al nouăsprezecelea, această cifră a crescut la douăsprezece
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
concepția aceasta. Așa cum scria un istoric: Esența credinței ortodoxe era că odată cu confluența la Constantinopol a teoriilor romane și creștine asupra împărăției de pe pămînt și a celei din ceruri, lumea realizase ordinea ei finală, al cărei simbol era împăratul. Creștinii ortodocși nu numai că erau superiori restului omenirii, nu numai că orice îmbunătățire sau inovație viitoare erau imposibile, dar și eroarea era de neconceput 2. Ajuns la apogeul său, Bizanțul era cel mai puternic imperiu din lumea occidentală (vezi harta 4
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
scriptură bazată pe revelația divină. Membrii credințelor acceptate erau organizați în comunități, cunoscute sub numele de millet-uri. Prin secolul al optsprezecelea, existau un millet gregorian al armenilor, unul catolic și unul evreiesc, dar ele erau mult mai mici decît cel ortodox. Exista și un millet musulman. Pentru ortodocși, un pas deosebit de important a fost făcut în 1454, imediat după cucerirea Constantinopolului. După căderea orașului imperial, Mehmed Cuceritorul s-a considerat drept moștenitorul împăraților bizantini și primul conducător al lumii. Era personal
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acceptate erau organizați în comunități, cunoscute sub numele de millet-uri. Prin secolul al optsprezecelea, existau un millet gregorian al armenilor, unul catolic și unul evreiesc, dar ele erau mult mai mici decît cel ortodox. Exista și un millet musulman. Pentru ortodocși, un pas deosebit de important a fost făcut în 1454, imediat după cucerirea Constantinopolului. După căderea orașului imperial, Mehmed Cuceritorul s-a considerat drept moștenitorul împăraților bizantini și primul conducător al lumii. Era personal extrem de interesat de gîndirea și de doctrina
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dar, pe la jumătatea secolului, deveniseră atît de slabe, încît oficialitățile ecleziastice din capitală au reușit să obțină desființarea lor. Patriarhia avea așadar sub jurisdicția sa întreaga Peninsulă Balcanică și insulele din mările Egee și Ionică, fiind deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe să fie administrate de patriarh și de un Sfînt Sinod compus din mitropoliți, el menținea totuși într-o măsură foarte mare controlul asupra acestora. Teoretic, patriarhul era ales de sinod
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de organizare luxoasă a vieții lor. Fanarioții considerau Rusia, singurul stat ortodox independent, drept principalul lor sprijin. Astfel, în secolul al optsprezecelea, un grup național care dobîndise bogăție și poziții înalte a ajuns să joace un rol hotărîtor în cadrul milletului ortodox. Faptul acesta a fost deosebit de important, deoarece biserica asigura singurele mijloace de educare a majorității creștinilor din Balcani. Influența decisivă a grecilor asupra culturii ecleziastice nu era acceptată de cea mai mare parte a naționalităților negrecești. Printre primele măsuri luate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otomană putea fi mai ușor exercitată. În secolul al optsprezecelea, Albania prezenta deci un tablou religios complex. Catolicii, pe vremea aceea cel mai slab grup, erau concentrați într-o enclavă din nord, al cărei centru era orașul Shkodër (Skadar, Scutari). Ortodocșii puteau fi găsiți mai ales la sud de Shkumbî și în districtele Korçë (Koritsa) și Gjirokastër. Musulmanii locuiau pe tot cuprinsul țării, dar mai cu seamă în zona centrală și în Kosovo. Catolicii se așteptau la sprijin în primul rînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în districtele Korçë (Koritsa) și Gjirokastër. Musulmanii locuiau pe tot cuprinsul țării, dar mai cu seamă în zona centrală și în Kosovo. Catolicii se așteptau la sprijin în primul rînd din partea Imperiului Habsburgic, care reclama dreptul de protecție asupra acestora. Ortodocșii făceau parte din arhiepiscopia Ohridului înainte de desființarea acesteia; după aceea, ei s-au aflat sub o puternică influență culturală grecească. Educația accesibilă lor era cea grecească, iar liturghia era oficiată în limba greacă. Musulmanii albanezi beneficiau de un statut privilegiat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creșterea instabilității țării, care sărăcise din cauza războaielor secolului. Situația socială din ambele țări era și mai tensionată de faptul că, deși aveau poziția dominantă în cadrul clasei conducătoare, musulmanii constituiau doar 33% din populație. Atît în Bosnia cît și în Herțegovina, ortodocșii dețineau o majoritate de 43%, catolicii alcătuind o minoritate de 20%. Pe beilîkuri și agalîkuri, țărănimea ortodoxă slavă era deci în mare parte subordonată moșierilor musulmani de origine slavă. În ceea ce privește loialitatea, musulmanii erau desigur de partea dominației otomane, cu condiția
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o minoritate de 20%. Pe beilîkuri și agalîkuri, țărănimea ortodoxă slavă era deci în mare parte subordonată moșierilor musulmani de origine slavă. În ceea ce privește loialitatea, musulmanii erau desigur de partea dominației otomane, cu condiția acordării unei puternice autoguvernări în provincii, în vreme ce ortodocșii se simțeau atrași de vecinii lor sîrbi și muntenegreni o situație care crea dificultăți atunci cînd popoarele acestea erau în conflict cu Poarta. Catolicii erau atrași de ținuturile habsburgice și de Croația catolică. Monarhia de la Viena pretindea dreptul de protecție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sub jurisdicția Patriarhiei de la Peć, o organizație autocefală patronată de Patriarhia de la Constantinopol. Biserica se autoguverna prin sinoduri și ținea legătura cu alte instituții ortodoxe, inclusiv cu Rusia. Jurisdicția patriarhiei se întindea asupra unui teritoriu întins, care îi includea pe ortodocșii din Buda, Komárom și Dalmația, ca și pe cei din Bosnia și Herțegovina și din ținuturile locuite majoritar de sîrbi. La apogeul puterii otomane, teritoriile acestea se aflaseră firește sub o jurisdicție politică unică. Victoriile habsburgice și venețiene au divizat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conflictele cu ulema despre care am vorbit deja. Biserica ortodoxă combina și ea îndatoririle spirituale cu cele pămîntești. Mai mult, instituțiile creștine și musulmane ajunseseră la o înțelegere; ele nu au declanșat un război religios deschis una împotriva celeilalte. Ura ortodocșilor avea în general drept țintă mai curînd interferența catolică din afară decît cea musulmană din interior. În schimb, în Imperiul Habsburgic, credința avea o influență dezbinatoare, deși catolicismul era religia oficială. Existau permanente tensiuni la vîrf între biserică și autoritățile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
habsburgi erau nevoiți să trateze cu o nobilime cu puternice drepturi tradiționale care, la rîndul ei, domina restul populației alcătuite în cea mare parte din iobagi. Aceasta își asuma deci sarcinile care reveneau în Imperiul Otoman aparatului birocratic imperial, milletului ortodox și comunităților rurale. Nobilii erau stăpîni pe administrația și instituțiile juridice locale și percepeau impozitele. Domeniul guvernului central era legat mai ales de politica externă, forțele armate și strîngerea unui anumit număr de taxe clar definite cuvenite statului. Scopul monarhilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ele jucau, desigur, un rol important în asigurarea educației și a serviciilor publice, ca finanțarea spitalelor, a orfelinatelor și a altor instituții de caritate similare. Bisericile constituiau totuși rareori o forță în sprijinul reformelor sociale. Două alte organizații religioase, a ortodocșilor și a uniaților, aveau să adopte atitudini diferite, deși nici ele nu au devenit niciodată cu adevărat revoluționare. Reprezentînd populațiile românească și sîrbă, care nu aveau o nobilime autohtonă și nici reprezentanți în diete, ele erau mai predispuse la schimbări
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
complet puterea bisericii catolice în domeniile în care aceasta intra în competiție cu statul. Cea mai îndrăzneață măsură luată de Joseph al II-lea în această privință a fost Edictul Toleranței din octombrie 1781, care le acorda luteranilor, calviniștilor și ortodocșilor dreptul de a practica religia lor și de a ridica biserici fără nici o opreliște pe tot cuprinsul imperiului. Multe dintre restricțiile impuse evreilor au fost de asemenea abolite. Toate inițiativele acestea, care nu includeau alte culte în afara celor menționate, erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
religia lor și de a ridica biserici fără nici o opreliște pe tot cuprinsul imperiului. Multe dintre restricțiile impuse evreilor au fost de asemenea abolite. Toate inițiativele acestea, care nu includeau alte culte în afara celor menționate, erau în favoarea protestanților și a ortodocșilor și în detrimentul intereselor catolicilor. Joseph a luat măsuri și împotriva unui mare număr de mînăstiri, considerînd că multe dintre ele nu-și îndeplineau funcția reală de a asigura servicii sociale. El a desființat între 1782 și 1786 aproximativ 700 de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]