5,351 matches
-
mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Pe lângă Sfintele Taine (căci astfel avem legătura cu Mântuitorul Iisus Hristos), trebuie să se înțeleagă că acest trup al Bisericii este și organizat după concepția paulină, din Epistola către Efeseni. Ortodoxia și Biserica Romano-catolică au o înțelegere bisericească, eclesială, a credinței, deci obiectivă, ca realizare și plenitudine a Lui Hristos. Denominațiunile creștine, ereziile istorice înțeleg individualist credința. Se uită, sau nu se înțelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Biserica și, de fapt, Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o știu astăzi aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
istorică să ducă la concilierea între cele două biserici, încă în acest mileniu”; Gazeta Wybrcza, 8 mai 1999: „De zece ani Vaticanul dorește această vizită ... Vizita papală este interpretată deci ca un progres uriaș pe calea concilierii dintre catolicism și ortodoxie. <>, a spus Ioan Paul al II-lea adresându-se capului Bisericii Ortodoxe române”; Il Giornale, 10 mai 1999: „Latura ecumenică a vizitei pontificale a reprezentat un succes deplin, un eveniment de natură să modifice istoria, deschizându-i o perspectivă nouă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
pentru conlucrarea Bisericilor, mai ales a celor din România. Dialogul trebuie să fie calea de depășire a conflictelor, a neînțelegerilor și a suspiciunilor create în trecut; 3. Conlucrarea dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română, la fel ca cea dintre Ortodoxie și Catolicism, se poate baza pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
pe libertatea de gândire, pe toleranță și conviețuire, pe supremația individualității cetățenilor și a identităților culturale. În contextul evidențiat, viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității. Se respectă separarea puterilor în stat, responsabilitățile laice și religioase în societate. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și a spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
în raport cu religia și biserica este foarte puternică în Occident; în fostul spațiu de dominație sovietică, fenomenul religios a înregistrat o recrudeșcență după prăbușirea comunismului, cu toate că nu se poate vorbi de cristalizarea unui autentic fundamentalism religios în aria de predominare a Ortodoxiei. Pe de altă parte, religia și biserica se confruntă cu progresele revoluționare ale științei și tehnologiei, care pun la grea încercare explicațiile universale de natură spirituală și ridică întrebări de natură morală (accentuarea clonării, de exemplu). În spațiul civilizației euro-atlantice
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și religioase, cu percepții nejuste ale oportunităților și amenințărilor; degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
acțiuni ale sale fiind în mod necesar subordonate acesteia. Nu înseamnă o negare a valorilor naționale ci o revitalizare a lor. Dar, așa cum spunea apostolul: vindecarea completă și tonifierea rămân ca speranță de viitor (Coloseni 3:8-13): În planul reînnoirii ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română a „patronat” neoficial, la început de secol XX, „Oastea Domnului”, mișcare fondată în anul 1920, la Sibiu de către Iosif Trifa, preot ortodox transilvănean, ca o mișcare evanghelică reînnoitoare în interiorul Bisericii. Mișcare esențial laică, alcătuită din creștini ortodocși
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
estimează că aceștia ar atinge 500.000de membri. Oastea Domnului a fost reactivată după anul 1989. În anii comunismului, Biserica Ortodoxă Română devine o „anexă” a partidului-stat, cu toate că o anumită autonomie a continuat să subziste. O tendință de reînnoire a Ortodoxiei române se constată abia în anii din urmă, după Revoluția din anul 1989. La cumpăna secolelor XX-XXI, raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul politic au figurat ca temă prioritară în atenția înaltei ierarhii ortodoxe române. În mod tradițional, ortodocșii
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
responsabilitatea statului. În „The West: Unique, Not Universal”, S. Huntington dădea drept caracteristice pentru Occident: „Dumnezeu și Cezar, biserică și stat, autoritate spirituală și autoritate temporală”, concluzionând: „În Islam, Dumnezeu este Cezar, în China și Japonia, cezarul este Dumnezeu, în Ortodoxie Dumnezeu este „asociatul” Cezarului”. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale a fost relativ redusă înainte de 1945, dar s-au înregistrat și exemple notabile (azile de bătrâni, cantine populare, burse pentru studenții săraci etc. În anii regimului comunist, politicul și
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
emisiunea "Credo"a Postului național nr. 2 de Televiziune din 2 martie 1998, între 840.000-860.000 de credincioși și 800 de preoți. Dar aceste cifre sunt relative, fiind valabile numai pentru data în care au fost comunicate, revenirile de la Ortodoxie intensificându-se, mai ales, după evenimentele prilejuite de preluarea de către greco-catolici a Catedralei episcopale "Schimbarea la Față"din Cluj, la 13 martie 1998, în urma unei hotărâri judecătorești definitive. Marșul din 20 martie 1998 a celor 3000 de preoți ortodocși din Transilvania, chemați
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
îndure fărădelegile capitalismului” . Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut, statele est - europene, foste comuniste, au permis din nou, în mod oficial, exprimarea tradițiilor religioase în legătură cu care comunismul a eșuat în efortul său de a le elimina . Simultan cu renașterea ortodoxiei în republicile slave și în România, a avut loc și o renaștere islamică care a traversat Asia Centrală, urmărindu-se prin ea reafirmarea identităților pe care Moscova le suprimase vreme de decenii. De fapt, adevărata redeșteptare globală a religiei s-a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
cu năzuințele neamului pe care l-a slujit, luând parte, cu mijloacele ei specifice, la lupta de eliberare socială sau națională . Ea a contribuit la formarea și consolidarea conștiinței naționale, la progresul și fericirea popoarelor la care a fost trimisă . Ortodoxia reprezintă biserica una, care se manifestă în deplinătatea ei, într-o plenitudine de biserici locale. Biserica locală asimilează în identitatea ei elementele specifice națiunii, culturii și limbii poporului respectiv . Dumnezeiasca revelație și botezul creștin nu s-au dat cu scopul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
să conștientizeze importanța respectului identității și specificului cultural și spiritual al fiecărui popor sau națiune. Nordul predominant protestant și sudul catolic manifestă trăsături relevante și semnificative pentru Uniunea Europeană, în timp ce Biserica dispune la rândul ei de experiențe, resurse și posibilități noi. Ortodoxia, ca fiind moștenitoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Ministerul își desfășoară activitatea, în domeniul cultelor, pe baza principiului potrivit căruia toate cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome și egale în relația cu autoritățile. b. Principalele religii, biserici, culte și asociații religioase Religiile recunoscute de statul român sunt: - Ortodoxia, prin Biserica Ortodoxă Română (BOR) - care cuprinde și Vicariatul Ortodox Sârb, Vicariatul Ortodox Ucrainean - Catolicismul, prin Biserica Romano-Catolică și Biserica Greco-Catolică - Cultele protestante prin: Biserica Reformată (Calvină), Biserica Evanghelică C.A., Biserica Evanghelică Luterană S.P., Biserica Unitariană - Biserica Armeană - Cultul
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Numai în arta lui irumpe din străfunduri milenare seninătatea sa de geniu. Folclorul este sufletul acestui Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de interviuri; este un dialog legitim cu cei care, ajunși, într-un fel sau altul, în conjuncție cu Părintele Arsenie Boca, nu pot să nu dea seamă și celorlalți de ceea ce adesea se spunea; Sfântul din inimă de Ardeal: calea ortodoxiei nu e imposibilă. Ci tocmai acest imposibil e calea de a ajunge biruitor la Hristos !,, Autorul Romeo Petrasciuc, mulțumește tuturor sufletelor pline de credincioșie care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie, și fără de care dimensiunea sa hagiografică ar fi fost
SFÂNTUL ARDEALULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351863_a_353192]
-
de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică?!... - Este deplin corigentă din păcate, de la A la Z, de la Ortodoxie la Catolicism și de la Α la Ω!... 7. - Avem noi, astăzi, bine structurată și articulată o teologie a Sfintelor Taine și, în special, a Sfintei Liturghii?!... - Din nefericire lipsește evlavia cu privire la trăirea în Iisus Hristos, permanentă, și numai Bunul Dumnezeu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
în societatea contemporană, teologia trebuie să depășească separația dualista dintre spirit și materie, de proveniență filantropica, care stă la baza pietismului sau activismului social, pentru a da expresie responsabilității sociale creștine. Despre etos-ul misionar De-a lungul istoriei sale, Ortodoxia a dobândit un etos misionar specific, care nu poate fi înțeles fără a lua în considerare o serie de noțiuni teologice, instituții bisericești și realități sociale, cum ar fi: Biserică locală, simfonie politică, autocefalie, asceza, filantropie socială, etc. Acest spirit
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
fără a lua în considerare o serie de noțiuni teologice, instituții bisericești și realități sociale, cum ar fi: Biserică locală, simfonie politică, autocefalie, asceza, filantropie socială, etc. Acest spirit misionar a fost determinat de circumstanțe istorice, adesea nefavorabile, în care Ortodoxia a fost nevoită să se restrângă la pastoratie internă și cult, la protejarea membrilor săi, fără libertatea unei misiuni externe de anvergură. Viața de toate zilele, cotidiană, familia creștină, spiritualitatea parohiala, etică personală și socială, toate acestea joacă acum un
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
creștină, spiritualitatea parohiala, etică personală și socială, toate acestea joacă acum un rol vital pentru mărturia Bisericii. Biserică a căpătat astfel un profund caracter popular, comunitar, integrand în sfera ei toate aspectele și elementele vieții umane: folclor, arta, cultura, muzica. Ortodoxia devine o religie populară, transmiterea credinței fiind dependența într-un mod foarte direct de succesiunea fizică a generațiilor de familii creștine. Continuitatea Bisericii se identifică deci cu continuitatea etnică și de cultură. Caracterul personal, ascetic și existențial al credinței ortodoxe
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
a sfinților prin credință ei neclintita, încălzita de Duhul Sfânt, "Mângâietorul" și păzitorul Bisericii până la a doua venire a Domnului ei. Sfântă Tradiție este căldură pe care o iradiază credință sfinților și credincioșilor. Despre misiunea că zidire a "Trupului" - Biserică Ortodoxia a inteles noțiunea de misiune într-o perspectivă eclesiologica foarte bine determinată. Această perspectivă comportă câteva elemente esențiale: a. Biserică este parte integrantă din mesajul Evangheliei deoarece convertirea nu este altceva decât un act de incorporare în trupul lui Hristos
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]