3,402 matches
-
a adus doi saci cu grâu și porumb. Am lăsat la Echendorf gospodăria cu de toate și noi muream acum de foame pentru că tata nu mai avea nici salar și nici pensie. În timpul secetei din 1946 1947 culegeam spicele de orz le puneam în râșniță și făceam din ele turte ca să nu murim de foame. Tăticul a primit pensie până la 70 de ani. A trecut prin mari necazuri și suferințe și a decedat în anul 1979 . Este înmormântat la Vișina. Mama
MEMORIU DESPRE REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ortansa I. Bălan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1673]
-
-56 Nu se poate un tabel mai concludent asupra miracolului produs de politica lui Roosevelt În acel timp de criză mondială. Dăm mai departe și prețurile plătite fermierilor În dolari. 1933 1934 În % Lână, pundul (453g) Ovăz, bușelul Cartofii, bușelul Orzul, bușelul Porumbul (un bushel) 36,35 litri Orezul, un bushel Bumbacul, un bushel Inul sământă, un bushel Fasolea, un bushel Cartofii dulci, un bushel Oile, 100 punzi Porcii, 100 punzi Mieii, punzi Merele Vaci, per cap Caii, per cap Untul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de locuitori. Majoritatea populației e norvegiană, urmată de populația rusă și germană. E străbătut de Missouri, pe care-l vom trece. La est de Missouri pământul e șes și fertil. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura. Se cultivă grâu, ovăz, orz, porumb, cartofi și in. În privința culturii grâului, Dakota de nord ocupă locul al doilea În SUA, după statul Kansas. Să nu uităm că SUA ocupă locul Întâi În lume În cultura grâului, cu o producție medie anuală de trei milioane
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
gradul de sărătură, consistență și ambalaj. După acestea se trece la expediere sau conservare. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 86 Numărul fermelor din Minnesota se ridică la 110.000. Producția principală o constituie porumbul, grâul, ovăzul, orzul și inul. Caracterul e pronunțat zootehnic, cu 800.000 cai, 1.750.000 vaci, 3 milioane alte bovine, 3,5 milioane porci și 900.000 oi. Are importanță și producția sa de pește. Majoritatea populației e de origine scandinavă și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu 575.000 locuitori, urmată de Madison cu 58.000 locuitori, capitala statului. Noi ne aflăm În La Crosse cu 37.000 locutori. Producția agricolă se baza odinioară pe grâu. Acum, primul loc Îl ocupă ovăzul, porumbul, urmat de cartofi, orz, fân, și la urmă grâu. Zootehnia e dezvoltată foarte bine. E și 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 87 firesc și din cauza climei, dar și din cauza populației germane, mare amatoare de creșterea vitelor. Bovinele ocupă primul loc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
6 milioane ha, cu o populație agricolă rară, dacă avem În vedere că din 9 milioane 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 91 locuitori, orașele de frunte, În primul rând Chicago, dețin majoritatea. Se cultivă porumb, ovăz, orz, cartofi, lucernă, soia și fructe. Zootehnia e la mare preț. Orașele vor carne, lapte, unt, brânzeturi. Aici În Urbana, merg direct la căminul facultății de agronomie, pentru a Întâlni pe prietenul și studentul Pătru Pană, fiul fermierului Aurelian Pană din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În afară de construcțiile strict necesare, ferma posedă: 15 tractoare, 15 pluguri necesare pentru tractoare, 5 pluguri Lister, 15 semănători, 15 combine, 2 autocamioane și 2 automobile. Totul se lucrează mecanic. Terenul e cultivat cu 2.500 ha grâu, 700 porumb, 300 orz, 1.300 ogor sterp și 400 ha necultivate folosite ca pășune. Pe această moșie e un singur om permanent, administratorul, plătit cu 100 dolari pe lună, casă, automobil și dreptul de a ține 25 de cornute. În campanii, oamenii inclusiv
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o zonă cu 500600 mm precipitații. La Fresno, spre sud, scad la 250 mm, iar mai departe spre sud est, o parte e pustiu, cu peisaj saharian, numit Death Valley, valea morții. În zona de aici culturile de cereale, grâu, orz, ceva porumb, apoi cartofi, sfeclă, lucernă, se prezintă frumos. California, ca mărime, ocupă locul doi, primul fiind Texas. Suprafața ei e de 40,8 milioane hectare, cu populația de 7 milioane locuitori. Terenul ocupat de agricultură se ridică la 12
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de agricultură, de analiză economică. În documentarul „Proprietatea pământului și problema agrară în Bucovina de Sud”, semnat N. Făgățeanu, era relatată, comparativ cu alte țări, producția medie în 1938 obținută în chintale la ha la unele culturi: Statul Grâu Porumb Orz Danemarca 34,2 Germania 27,4 25,3 Anglia 25,6 22,9 Franța 18,6 16,7 Ungaria 16,6 22,6 Bulgaria 15,4 Jugoslavia 14,2 17,3 România 12,5 10,4 6,6 Polonia 12
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scăzut la producția noastră cerealieră; adică un hectar însămânțat cu grâu în Anglia produce cât 2 ha în România, unul cu porumb în Ungaria produce mai mult decât 2 în România, iar în Danemarca se scoate de pe un ha de orz o recoltă mai bogată decât de pe 5 ha de la noi. „Explicația trebuie căutată în exploatarea irațională pe suprafețe extrem de fărâmițate și prelucrarea extensivă a pământlui.” Privind și judecând cifrele, comentariile au semnificații și în anul 2004. * Liviu Marian a decedat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că cea de-a douăzeci și șaptea zi a lunii nissan este ziua amintirii urgiei Shoah, data ofrandei de orz nou Templului și perioada de doliu în calendarul religios? Uneori, religia civilă cu care se dotează, la naștere, o țară emancipată este recuperată de cealaltă. Aici, mai degrabă Talmudul decât Biblia. Suntem surprinși să descoperim că poporul Vechiului Testament e
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde cu glasu-i subțirel: "Păpădie! Rochița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmăm (preia) Schimbarea la față! de Mircea Eliade. 17 Iulie 1919 BASARABIA* Spre Bălți la Slobozia Cușalăucei. În Unghenii Basarabiei văd un ovrei din Soroca, cu tricolor la șapcă. Convorbire cu el. Mergând de la Ungheni înainte, printre săcară, grâie și oarze, careva spune că undeva, în dreapta, este un stâlp de piatră despre care țăranii spun că a fost făcut de o cucoană când s-a schimbat granița la Prut Venea cucoana aici și se suia în vârf ca să vadă Iașii. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
carte dascălul Pamfil care zice el cetește în gromovnic. fratele Gherasim e slujitorul lui Nicodim (Nicoară) Cristea Păr Negru ispravnic de hotăr... și Candachia pag. 99 Și din iarba rea se poate scoate fân bun. După Sângiorz Nu mai samana orz. Dacă plouă în Maiu mânânci malaiu. Albinele merg cu oile; ploaia multă și ....................... nu le fac bine. Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oprit repetat, în cetățuia lui de codru munte și pustie, pe marele vânător, El Tatâb și-ar fi putut lua timp ca să ajungă mai curând acolo unde numai moartea l-a împiedicat să ajungă. Calul său alb ar fi mâncat orz din pristolul dela Roma. Dumnezeu nu a îngăduit; și ca să nu se plinească amenințarea celui mai semeț și mai tare dintre Domnii Lumii, a pus ascuțime și tărie în mintea și brațul celui mai neînsemnat prințișor dela marginea Creștinătății. Turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt puse în pericol de intruziunea soarelui figurat în cerb, suprapusă peste răsărit: „Că el se mai paște/ Cerbul stretior/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și printre livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte.” (București), „Și după Cerbul s-a luat/ Zi de vară până-n sară/ Pe Cerbul l-a alungat./ Când soarele la apus,/ Atunci el pe Cerbul l-a ajuns” (Izvoare - Florești - Republica Moldova). În basmul Cerbul din colecția Ion Pop
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă și dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și prin livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte” (București). Cel mai adesea, „fiara câmpului” își laudă condiția de animal greu de surprins, asemenea unei epifanii care necesită o inițiere. De aceea, prin „fala” sa el neagă puterea de a reface traseul arhetipal și de a localiza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât timpul creației însăși, în grajdul de piatră tipic. Hrana calului nu este nici ea întâmplătoare, ci cuprinde elemente sacre: „De mâncare ce i-ș da?/ Da grâu roșu vânturat,/ Cu banița măsurat./ Și-i da fân din fânărie,/ Și orzul din orzărie./ Dar de bere ce mi-ș da?/ Da vin roșu strecurat/ Cu vechița măsurat./ De-așa mult nu-l va ținea/ O săptămână o lună plină”. Ca și somnul eroului din basme, pregătirea calului reprezintă o acumulare de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
infernale este dat de consubstanțialitatea calului cu lumea mitică, din care este extras printr-un tratament specific, indicat flăcăului, tot ca exemplificare a puterii sale asupra timpului actual: „pe mine să mă îngrijești cu însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Huși, Bârlad, Dorohoi, Burdujeni, Roman, iar la începutul secolului al XIX-lea Fălciu, Adjud, Tg. Frumos. Agricultura. Ocupațiile agricole ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nr. 13.900. În rezumat, iată cum arăta situația produselor rechiziționate și oferite gratis, conform telegramei Ministerului de Interne nr. 17327: În total s-au rechiziționat 116.199 hl de grâu, 18.162 hl de porumb, 195.388 hl de orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66.387 vite, 6.311 hl de fasole și alte legume; 9.527 hl de ovăz, 19.181.274 kg fân etc. Valoarea globală a rechizițiilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a zonei. Județul Fălciu ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 110.736 ha (porumbul, orzul, grâul, ovăzul, secara, meiul), legume (mazărea, fasolea, cartofii), plantele industriale ș.a. În județ mai erau fânețe, pășuni, păduri, livezi. Cultura viței-de-vie ocupa 4.470 ha, din care viile pe rod 4.061 ha cu o producție de 151.120 hl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se dădeau.](Ibidem, p. 206.) internații în germania Mai interesantă însă fu intervievarea vizitiului de la Herești, tânărul țăran Constantin Nicolae din contingentul 1911, Regimentul 36. Fusese făcut prizonier la Turtucaia, dus pe jos 10 zile până la Filipopoli, unde a secerat orz la un proprietar bulgar, bine hrănit și plătit 50 de bani pe zi. De acolo, trimis la Landsdorf, 12 zile pe drum. Viața lui alterna din lagăr la spital și din spital în lagăr. Crăciunul și Paștele le-a petrecut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]