1,898 matches
-
lui osteneli și cu a sa vreadnică de laudă pildă, vă face totdeauna iscusiți la fiește care faptă și învățătură Beserecească, și vă bucurați în Domnul. Amin". O nouă virtute a prototipului uman al epocii se decelează: alături de credință și osteneala pentru mântuirea de sine și de obște, iscusenia. Capacitatea de a se forma, cu ingeniozitate și imaginație, dar și, mai ales, de a înmulți talantul prin împărțirea lui cu aproapele. De altfel, aceasta și este una dintre calitățile esențiale ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a progresului social; ameliorarea căilor și mijloacelor de transport, spre a înlesni astfel libera circulație a mărfurilor, implicit a ideilor; încurajarea industriei, agriculturii și apiculturii, domenii pe care le-a slujit și îmbogățit mereu atât prin profilul și ofertarea propriilor osteneli, cât și prin efectele generate în direcția asigurării bazelor organizatorice și instituționale adecvate cerințelor vremii. Același Mihalic de Hodocin (spre a utiliza numele cel mai des întâlnit în documente), al cărui univers formativ n-a rămas cantonat în spațiul predilect
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai, an curgător (1839), gios iscălitul, de la 1 iunie și până la sfârșitul lunii octombrie, nu numai că au făcut geognostică cercetare șirului munților aflători în Moldova, de la Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face și descoperiri foarte însemnătoare care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia să pot socoti și despre care iscălitul, în curând, va înfățoșa un proiect lămurit, doveditor"20. Fără a intra, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
principii n-a fost lipsită de impedimente, pentru că, așa cum avea să remarce câțiva ani mai târziu "Albina românească", în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mult întârziată față de data propusă), răstimp în care potrivit raportului său către Epitropie, din 4 noiembrie același an a efectuat "geognostică cercetare" a șirului de munți de la Dorna până în valea Tazlăului. El declara, cu același prilej, că, prin propria-i osteneală, a fost "norocit a face descoperiri foarte însemnătoare, care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia se pot socoti"9, asupra cărora își rezerva dreptul de a reveni printr-un "prospect lămurit doveditor". Și n-a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu proprietarii fabricii din Ruskberg, la 4 martie 1846, scriind Epitropiei despre "noua dovadă de a<le> mele drepte slujbe", își exprima speranța că aceasta "va lua în bună și aproape privire a<le> mele merite, cu adevărat însemnate, și ostenelile mele de mai mulți ani în unele privințe numai nemulțumitoare pentru mine și va aduce însămnata slujbă de acum la cunoștința Înălțimii sale, Domnului stăpânitor". Obiectivul urmărit era devoalat în încheierea scrisorii: ruga instituția-destinatar, Epitropia, "a mijloci o recunoștință vrednică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul săpării este greșit [...], într-un loc strâmt sunt grămădiți pre mulți lucrători, care, fără rânduială științălnică și privighere, lucrează fără plan și se încurcă și împiedică între dânșii. Toate lucrările se fac fără întrebuințarea mijloacelor tehnice și numai cu osteneala și opintirea puterilor omenești"10. O oarecare ordine în cadrul procesului de producție ar fi fost posibilă, după aprecierea sa, prin unificarea gropilor aflate atunci în lucrare. Înainte de toate, erau însă imperios necesare lucrări de consolidare la toate ocnele și, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu altele de metal, concomitent cu sporirea numerică a haznalelor sau havuzurilor existente cu încă zece, asigurând astfel nu doar trăinicia instalației, ci și suplimentarea debitului de apă potabilă pentru locuitorii orașului. Nu uita să adauge acestui reper propria-i osteneală în negocierea și achiziționarea materialelor de la fabrica de fier, misiune care ar fi asigurat guvernului moldav o economie de peste 3.000 de galbeni, fără ca mediatorul să fi pretins ori primit "cât de puțin pentru asămine serviciu însemnat". La același capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ocnă" și înființarea în Moldova a unei "fabrici de fier, atât de mult trebuitoare". Aceste din urmă îndeletniciri sau proiecte se presupune că vor fi fost binecunoscute autorităților, încât nu considera necesar a le mai invoca drept dovezi peremtorii ale ostenelilor sale, "zelului neobosit" și "jertfelor bănești" ce-i marcaseră anii de muncă în folosul țării. Or, în locul așteptatelor de el și cuvenitelor mulțumiri, asociate, eventual cu niscaiva recompense materiale, din partea autorităților beneficiare, s-a trezit, intempestiv, îndepărtat din "postul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
felurite priviri. Deci, dacă aceste puține rânduri vor isprăvi ca minele să fie cunoscute ca un mare izvor a<l> înavuțirei naționale și să înflorească pe viitorime în această țară, atunce scoposul acestor rânduri se va împlini și descoperirile cu osteneală făcute vor fi, după vrednicie, răsplătite. Publicația acestor socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tăiere a bradului amenințază peste puțin a lipsi pe Moldova de acest product folositor negoțului. Aceste descoperiri și rezultaturile ce se pot câștiga, înfățoșând patriei neprețuite folosuri, Epitropia nu pregetă a le supune cunoștinței Înălțimii Voastre ca rodul științei și ostenelilor ce d<umnea>lui Mihailic au dizvălit la această împregiurare, rugându-vă totodată să binevoiți a încuviința, din capitalul shoalei, soma de 2.878 lei, ce-au mai cheltuit în deastimă de cinci luni a cercetării sale și una mie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre grăbirea acestor lucrări întârziete de împregiurări neatârnate de a me putere. Luând despre o parte în vedere că apăducul de mai înainte, făcut cu oale, au costisit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
devizul cheltuielilor apăducului de la Golia, pân la Curtea Veche și pân la răspintenele caselor Cantacuzino, după care plane, potrivit cu propunirea me, s-au comisionat la Rusberg țevile de fier, care peste puțin vor fi toate gata. Pe temeiul acestor, pentru ostenelile, cheltuielile și pierderea vremei, cu toată supunirea, rog pe cinst<ita> Epitropie a-mi rândui o dreaptă despăgubire. Iar o remunerație a slujbelor nădăjduiesc, cel puțin, că voi fi cinstit măcar cu un atestat mărturisitoriu. La 11 dechemvri trecut, am
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebui la întinderea ce Epitropia va găsi de cuviință a să faci într-un an, sînt datoriu totodată a da lămurită socoteală și de materialul ci va trebui la așazarea lor. Al 5<-lea>. De asămine, și Epitropia, spre răsplătirea ostenelilor mele, să îndatorește a-mi da o leafă de trii sute cincizăci # (galbeni n.ns. D.V.) pi an, în trii ciferturi, numărându-mi-se fiiștecare cifert înainte de începirea lui. Al 6<-lea>. Fiind că țăvile ci au a să așăza
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în țară, nu e putincioasă o răpede și însămnătoare dezvălire a industriei pământene, a economiei rurale și chiar nici a culturii. Pe temeiul acestor motivuri, subînsămnații (...)22 și (...)23 s-au învoit între sine a nu să feri de nici o osteneală, nici de o jărtfă și cu un cuvânt au hotărât a întrebuința toate chipuri<le> de a înființa în Moldova o baie de fer neapărată țării și anume prin mijlocirea unei asoțiații de acții, prin care să să poată produce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băi de fer nu sînt proprietate privată, ci să găsăsc pe moșiile <mănăstirilor> Bistrița, Bisericani și Pângărații. Deci, luând aminte că asemine baie nu să poate înființa decât prin întrebuințarea de capital mare, de știință spețială și, după trecire și osteneală de mulți ani, atârnând tăinicia unei asemine întreprinderi de împregiurări favorabile și, prin urmare, poate nici odinioare nu s-ar pute face de însăș mănăstirea, când folosul țării cere ca nu numai să se înființeze asemenea baie, ci pe totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acolo, trebuie să forțăm mîna utopiilor, să eliberăm viața, moartea, ființa de lanțurile social"libertare". Paradoxal, șocant și nespus de frumos. "Romanul francez moare, e criză!", se proclamă pentru a cîta oară? în mediile literare suspuse, ce deplîng absența suflului, osteneala prăfuită a condeielor. Din fericire, mai sunt și autori care nu-l vor lăsa niciodată să se stingă, din aceia care poftesc cu nesaț la sîngele cald al literelor, erudiți și necuviincioși precum Orsenna, sau din cei care se revendică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea la nodurile Iablanicioarei și-ar fi secat șuvoiul dintr-o sorbire, dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăsnită, copiii s-ar fi prăpădit și osteneala ei de până atunci ar fi fost de prisos". În condițiile unui stres care transcende frontierele rezistenței individuale, coardele sensibile ale rațiunii cedează, iar alienarea devine manifestă: "O perdea de sânge și de nebunie i se lăsa, încet, pe creieri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cotropitori cu ajutorul armelor străine, fie că va rămâne aservită, dezgustul pe care ea îl va resimți pentru sine, ca și cel inspirat celorlalți, i-ar otrăvi sufletul și viața timp de multe generații. Pentru ca efortul francezilor în război să merite osteneala, trebuie să reușim să repunem în război nu numai pe francezi, dar și însăși Franța. Aceasta înseamnă: reapariția armatelor noastre pe câmpul de luptă, reîntoarcerea teritoriilor noastre la starea de război; participarea țării însăși la efortul luptătorilor săi, recunoașterea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
poruncesc boalei să slăbească. După ce au făcut aceasta de trei ori În trei zile, lucru nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli care s-au luptat lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă În acest chip cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și În farmece.” Călușarii folosesc imagini și substanțe apotropaice, cum ar fi bățul ca substitut al calului, animal mitic sau plante medicinale, pentru a se feri de zâne și prin tehnicile lor caracteristice și terapeutice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
suspinând și tremurând ca câinii, urgia lui Dumnezeu peste capetele lor, munca și averile lor să fie în perzanie și pieire și Îngerul Dumnezeului să-i gonească. Blestemul lui Dumnezeu să fie în casele lor, iar anii lor puțini și ostenelele lor să le răpească străinii, Pământul să se deschidă și să-i înghită pe Ei, precum și blestemele celor purtători de Dumnezeu Părinți din Niceea și a toate sinoadele. Iar cei ce vor lucra, păstra și îndeplini poruncile noastre să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sale adevărate nu sunt cele trecătoare, date de reușitele administrativ gospodărești din anii de păstorire de la Galata ci, în mod special, cele spirituale. Cred că nu există durere mai mare pentru un păstor de suflete decât să vadă că toate ostenelile sale nu se bucură de rezultatul dorit. Părintele însă are bucuria misiunii împlinite (a format atâtea și atâtea generații... și nu credem că e nevoie să facem o demonstrație aparte despre forța exemplului în procesul de formare. Viața personală a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
chemare părintească, un îndemn de a pune început bun lucrării noastre, de a pune în practică teoria valorilor. Rcomandăm călduros această lucrare de referință în literatura noastră, o lucrare în care autorul a pus, după cuvintele Sfântului Isaac Sirul, măsură, osteneală și statornică petrecere. Îi dorim Părintelui Ion Cârciuleanu ani mulți și binecuvântați, pentru a-și continua minunata misiune pe care i-a dat o Dumnezeu într-o lume în care, parcă mai mult ca oricând, avem nevoie de modele și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
iubirea mamei nu este măsură. Mama se dăruiește cu totul copilului ei, fără să aștepte vreo răsplată. Când copilul se bucură și mama se bucură. Când copilul se întristează și mama se întristează și aleargă la el cu iubire. Toate ostenelile mamei pentru binele copilului său izvorăsc din iubirea lui Hristos și a Maicii Preacurate. Mama cea adevărată ostenește din zori și până în noapte. La masă, de obicei, se așază ultima. La muncă este cea dintâi. Nu e liberă niciodată. Economisește
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Maicii Preacurate. în iubirea sa nu este măsură, mama ne dăruiește totul, fără să aștepte vreo răsplată. Când copilul se bucură și mama se bucură, când copilul se întristează și mama se întristează și aleargă la el cu iubire. Toate ostenelile mamei pentru binele copilului său izvorăsc din iubirea lui Hristos. Ostenește din zori și până în noapte. La masă, de obicei, se așază ultima. La muncă este cea dintâi. Nu e niciodată liberă! Economisește din orice. Rareori își face cunoscută durerea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]