1,360 matches
-
ordinul „Sfântul Gheorghe”, clasa a III-a. Pentru conducerea cu măiestrie a trupelor Armatei de sub comanda sa în bătăliile din a doua jumătate a lunii august 1915, în mod particular, pentru victoria din luptele din 24-25 august și luptele de la Ostrov și Draganovka, din 11-15, 22-25 septembrie și 8 octombrie 1915. În perioada 17 august - 10 octombrie 1915, trupele sale au luat prizonieri 934 ofițeri și 52.895 trupă, capturând 36 de tunuri și 149 mitraliere." În octombrie 1915 a fost
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
de municipiu (dintre care 41 sunt reședințe de județ), 49 au rang de oraș (fostele comune urbane Carmen Sylva și Eforia formează în prezent un singur oraș - Eforie), iar șase au fost retrogradate la statutul de comună (Fălciu, Filipești-Târg, Mihăileni, Ostrov, Plenița și Vama). Marea majoritate a orașelor românești interbelice și-au păstrat numele până în prezent. Există câteva excepții, precum: Diciosânmartin (începând cu 1941 se numește Târnăveni), Tighina (astăzi cu denumirea oficială de Bender), Bazargic (care a devenit Dobrici), Carmen Sylva
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la aproximativ 70 de kilometri distanță în aval), pentru construcția din 1970 a hidrocentralei
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populație românească, doar circa 15 la sută dintre locuitori fiind sârbi. În anii ’70, sârbii din Moldova Veche creșteau cai pe insula Ostrov. Aveau un bac cu care duceau animalele pe insulă. După 1989 a dispărut bacul, iar caii care au rămas acolo au început să se înmulțească natural și au rămas cai sălbatici. În partea dreaptă, pe malul sârbesc, se află, construită
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția habitatului citadin râmnicean. Viața evului mediu vâlcean poate fi cunoscută prin intermediul descoperirilor făcute în parcul central al orașului, din cele de la schitul Inătești, schitul Ostrov și de la Budești, unde s-au găsit tezaure monetare din sec. al XVI-lea, ca și din unele exponate reprezentând în original și în facsimil documente din secolul al XVIII-lea. În expoziție se găsesc, de asemenea, obiecte de artă
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
În greacă, el a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de Presthlavitza (Πρεσθλαβίτζα). Poziția sa exactă este discutabilă din cauza lipsei unor surse de încredere. El a fost presupus a fi în regiunea Silistra (în satul Malăk Preslaveț) și pe un ostrov situat între Hârșova și Cernavodă. Săpăturile arheologice au identificat Pereiaslaveț-ul în apropierea satului Nufăru, România (cunoscut sub numele de până în 1968), pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, la doar 11 km est de Tulcea. Centru comercial înfloritor al Primului Țarat
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
postum și o poezie revoluționară. Deoarece intrările în oraș erau păzite de armată pentru a împiedica extinderea răscoalelor, Iliuță îl îndrumă pe Alecuț către munții Sucevei și-l trimite la uncheșul Haralambie, salvându-i astfel viața de jandarmii care controlau ostroavele. În ziua următoare, băiatul trebuia să susțină o teză la matematică, dar, necunoscând materia deoarece lipsise de la școală în ultima vreme, desenează pe foaia albă ostrovul de la Nada Florilor și figurile prietenilor săi pescari. Profesorul s-a simțit ofensat și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
și-l trimite la uncheșul Haralambie, salvându-i astfel viața de jandarmii care controlau ostroavele. În ziua următoare, băiatul trebuia să susțină o teză la matematică, dar, necunoscând materia deoarece lipsise de la școală în ultima vreme, desenează pe foaia albă ostrovul de la Nada Florilor și figurile prietenilor săi pescari. Profesorul s-a simțit ofensat și a înaintat un memoriu în care cerea exmatricularea tânărului. Ceilalți profesori și uncheșul Haralambie reușesc să-l îmbuneze pe inspector, iar băiatului i se permite susținerea
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase povestiri („Tovarăși de pescuit”, „Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau la experiențele sale timpurii de pescar pe plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ca un painjeniș. Curând sticli în mărgele oblice. Foltanele de stuf tresăriră, frământându-se. Balta scăpără de bulbuci. Și painjenișul de stropi ne învălui brusc, apoi se liniști asupra noastră o ploaie călduță și totuși răcoritoare. Stând cinchit la marginea ostrovului, am observat deodată foirea formidabilă a bălții. Toate lighioanele ei de la adâncuri suiau în zigzaguri spre acele de fulger ale ploii. Erau mii de crustacee neclasate încă de naturaliști, de toate dimensiunile mici, de colorile și desenurile cele mai surprinzătoare
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
fuzionează totdeauna bine cu tema existenței naturale”. Romanul "Nada Florilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Virágöböl", Ifjúsági Könyvkiadó, Budapesta, 1952; traducere de Ádám Réz; a fost inclusă apoi în vol. "Virágöböl", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1963), rusă ("Ostrov cvetov", Detgiz, Moscova-Leningrad, 1953; traducere de Ilie Konstantinovski; reeditată în 1955 de Detskoi Gosud din Moscova), slovacă ("Ostrov kvetov", Slovenské nakladatel'stvo detskej knihy, Bratislava, 1953; traducere de Alica Szabová și Milan Ferko), estoniană ("Lillede saar", Eesti Riiklik Kirjastus, Tallinn
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
maghiară ("Virágöböl", Ifjúsági Könyvkiadó, Budapesta, 1952; traducere de Ádám Réz; a fost inclusă apoi în vol. "Virágöböl", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1963), rusă ("Ostrov cvetov", Detgiz, Moscova-Leningrad, 1953; traducere de Ilie Konstantinovski; reeditată în 1955 de Detskoi Gosud din Moscova), slovacă ("Ostrov kvetov", Slovenské nakladatel'stvo detskej knihy, Bratislava, 1953; traducere de Alica Szabová și Milan Ferko), estoniană ("Lillede saar", Eesti Riiklik Kirjastus, Tallinn, 1955; traducere din rusă de Nadežda Roose), bulgară Островът на цветята", Narodna Mladej, Sofia, 1955; traducere de Iordan
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Eesti Riiklik Kirjastus, Tallinn, 1955; traducere din rusă de Nadežda Roose), bulgară Островът на цветята", Narodna Mladej, Sofia, 1955; traducere de Iordan Stratiev; reeditată în 1982 și 1989), poloneză ("Wyspa Kwiatów", Nasza Księgarnia, Varșovia, 1955; traducere de Rajmund Florans), cehă ("Ostrov květů", Mlada Fronta, Praga, 1956; traducere de Vlasta Balinková; reeditată în 1957), kirghiză ("Güldűű aral", Kirgizučpedggiz, Frunze, 1956; traducere de T. Kydyrov), armeană ("Ostrov cvetov", Ajpetrat, Erevan, 1956; traducere de A. Kovan), georgiană ("Ostrov Cvetov", Detjunizdat, Tbilisi, 1958; traducere de
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
în 1982 și 1989), poloneză ("Wyspa Kwiatów", Nasza Księgarnia, Varșovia, 1955; traducere de Rajmund Florans), cehă ("Ostrov květů", Mlada Fronta, Praga, 1956; traducere de Vlasta Balinková; reeditată în 1957), kirghiză ("Güldűű aral", Kirgizučpedggiz, Frunze, 1956; traducere de T. Kydyrov), armeană ("Ostrov cvetov", Ajpetrat, Erevan, 1956; traducere de A. Kovan), georgiană ("Ostrov Cvetov", Detjunizdat, Tbilisi, 1958; traducere de M. Ahaladze și N. Ahaladze), kazahă ("Güldi aral", Kazgostilizdat, Alma-Ata, 1959; traducere de Säfimbek Tölesev), germană ("Die Blumenbucht", Jugendverlag, București, 1968; traducere de Thea
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
1955; traducere de Rajmund Florans), cehă ("Ostrov květů", Mlada Fronta, Praga, 1956; traducere de Vlasta Balinková; reeditată în 1957), kirghiză ("Güldűű aral", Kirgizučpedggiz, Frunze, 1956; traducere de T. Kydyrov), armeană ("Ostrov cvetov", Ajpetrat, Erevan, 1956; traducere de A. Kovan), georgiană ("Ostrov Cvetov", Detjunizdat, Tbilisi, 1958; traducere de M. Ahaladze și N. Ahaladze), kazahă ("Güldi aral", Kazgostilizdat, Alma-Ata, 1959; traducere de Säfimbek Tölesev), germană ("Die Blumenbucht", Jugendverlag, București, 1968; traducere de Thea Constantinidis), ucraineană ("Ostriv kvitiv", Veselka, Kiev, 1980; traducere de Galîna
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict cu final tragic între luptătorii socialiști și forțele de poliție. Muncitorul tipograf Sandu, membru al Cercului muncitoresc din Iași, se ascunde pe Nada Florilor în timpul revoltei țărănești
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
H2SO4 . Producția de struguri este mijlocie, 15-16 t/ha, din care 85% reprezintă producția marfă. Calități și defecte: Soi timpuriu, cu boabe mari, dar cu o maturare eșalonată a strugurilor. Augusta se cultivă cu rezultate bune pe terasele Dunării (Greaca, Ostrov, Zimnicea, Cernavodă), precum și în unele podgorii subcarpatice cu climat mai blând (Dealul Mare, Drăgășani, Ștefănești - Argeș). http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=print&sid=95
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele țării, limitele județelor și a raialelor
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
pe care îl va întrerupe la vârsta de 16 ani, când rămâne orfană și de tată, în urma morții lui Luca Pleșoianu. Rămâne sub tutela a doi unchi cu concepții conservatoare - Iancu Capeleanu și Matei Vlădescu - care o trimit la mănăstirea Ostrov - Călimănești, în grija Maicii Maximilia, care era soră cu Ion Brătianu. În aceste circumstanțe cei doi se vor cunoaște și, în ciuda diferenței de vârstă de 20 de ani și a opoziției familiei Piei, se vor căsători la 6 iulie 1858
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
grija Maicii Maximilia, care era soră cu Ion Brătianu. În aceste circumstanțe cei doi se vor cunoaște și, în ciuda diferenței de vârstă de 20 de ani și a opoziției familiei Piei, se vor căsători la 6 iulie 1858, la Mănăstirea Ostrov, fiind cununați de fratele lui Ion, Teodor Brătianu și de bunica Piei, Sultana Capeleanu. Tânăra familie decide să se stabilească la Ștefănești, una dintre moșiile care îi reveniseră lui Ion C. Brătianu la moartea tatălui său (împreună cu cele de la Lerești
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
Sf. Dumitru cu biserica Sf. Dumitru - de pe locul actualei biserici de pe Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici, cu prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
torențială în pădurea Brăești, o vânătoare de lupi pe ninsoare în râpa Cucoara din Poiana cu Schit, vânători de rațe și gâște sălbatice în bălțile de la vărsarea Jijiei în Prut, o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau o vânătoare de ierunci în munții Stânișoarei. Unele povestiri sunt amuzante precum descrierea încercărilor nereușite ale
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
care a fost tipărit în 1926 de către Editura Cartea Românească din București. În cuvântul înainte dedicat poetului George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu îl dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]