12,062 matches
-
care scop țarul dorea să atragă de partea sa „Sfânta Alianță” și să acționeze în numele ei. Țarul - cum bine a fost spus - socotea „chestiunea Principatelor exclusiv rusă, spre deosebire de cea a Greciei, pe care o privea ca europeană”, dar retragerea trupelor otomane din Principate, stabilirea domnitorilor și, în general, reglementarea situației lor potrivit tratatelor ruso-turce au devenit cereri „internaționale”, ele fiind discutate în congresele „Sfintei Alianțe” și formând obiectul unui protocol ruso-prusian și a unei înțelegeri ruso-austriece. Ce-i drept, țarul încercase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
le făcea ideea națională română, marile Puteri, conduse de „duhul Sfintei Alianțe”, n-au gândit la sensul național al problemei Principatelor, adică n-a fost pusă o „chestiune română” având caracter internațional. Ele au tratat situația unor „provincii” ale Porții Otomane, asupra cărora țarul își aroga drepturi particulare, încât nu considerau necesară inițial nici măcar numirea unor domnitori pământeni. Este însă de netăgăduit că prefacerile politice, prin care au trecut Principatele Romane în acei ani, au marcat un mare avans pe calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
separat relativ la Principatele Române, procedura repetată trei ani mai târziu prin tratatul de la Adrianopol. Este bine cunoscută însemnătatea celor două acte pentru evoluția ulterioară a societății românești. Vom sublinia doar că, prin ele, întărirea autonomiei și ruperea graduală de Poarta Otomană sunt dobândiri virtuale, care au accelerat definirea căilor menite să ducă la împlinirea țelurilor supreme naționale române. Răspândirea ideilor revoluției franceze și, îndeosebi, dezvoltarea mișcării de emancipare a popoarelor făceau caduce proiectele de anexiuni teritoriale. Planurile sau sugestiile lui Pastel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Recordon sau Laurençon, în 1821, de pildă, erau siguri de izbânda acesteia în Principatele Române. Referindu-se la țările noastre, „British Press” scria la 16 aprilie 1821 că, „aflate la nordul Dunării, aceste provincii pot să fie separate de Imperiul Otoman fără a pune în pericol existența acestuia”. Președintele Greciei, I. Capodistria, a trimis țarului, la 1 aprilie 1828, o propunere de creare a cinci state balcanice, între care Dacia, confederate, dar comitetul extraordinar alcătuit de Nicolae I a respins-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pericol existența acestuia”. Președintele Greciei, I. Capodistria, a trimis țarului, la 1 aprilie 1828, o propunere de creare a cinci state balcanice, între care Dacia, confederate, dar comitetul extraordinar alcătuit de Nicolae I a respins-o, preferând atunci menținerea Imperiului Otoman, ceea ce învederează o incertitudine a opțiunilor cauzată de alternanța influențelor diferitor cercuri politice. Interesant este că propunerea lui Capodistria era, în fapt, un răspuns la o cerere a țarului din 7/19 ianuarie 1827, cel dintâi nefăcând altceva decât să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Turcia și Europa”. Proiectele din acea vreme au fost supuse, la 4/16 septembrie 1829, dezbaterii Consiliului Imperial secret rus, căruia i s-a înaintat un memorandum lucrat de țar și Nesselrode, în care se recomanda însă menținerea Imperiului Otoman și prevenirea mișcărilor de eliberare națională, ceea ce înseamnă că cercurile conducătoare țariste înțelegeau independența prezumtivelor state într-o manieră proprie. Cât de mult dorită era independența reală în Principatele Române și cât de bine era cunoscută această dorință la Petersburg
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Tactic, partida aristocratică urmărea să repună la primul punct al agendei internaționale cauza polonă, s-o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri, care trebuiau s-o soluționeze fie pe cale diplomatică, fie printr-un război. Îndeosebi în acest din urmă caz, Imperiul Otoman și popoarele din sud-estul continentului dobândeau o mare însemnătate în planurile antițariste ale partidei aristocratice. Czartoryski vedea alcătuită în această parte a continentului o bază de atac antițaristă și tocmai de aceea el a sprijinit mișcările naționale de aici și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
planurile antițariste ale partidei aristocratice. Czartoryski vedea alcătuită în această parte a continentului o bază de atac antițaristă și tocmai de aceea el a sprijinit mișcările naționale de aici și s-a străduit să aplaneze contradicțiile dintre naționalități. În ceea ce privește Imperiul Otoman, cuvintele lui Dembinski spun totul: „bun polonez sau bun turc = două expresii... sinonime”. Pentru a fi bun polonez sau bun turc „trebuia să fii inamicul” țarismului. După cum se știe, străduințele lui Czartoryski de a înlesni închegarea unei alianțe a naționalităților
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din motive lesne de înțeles, de mari piedici. Pe de o parte, alianță cu Turcia, iar pe de altă parte, sprijin popoarelor asuprite de Poartă, în lupta lor pentru emancipare națională, iată o contradicție evidentă. Starea de dezagregare a Imperiului Otoman avea să spulbere iluziile ce se bizuiau pe sprijinul efectiv al Porții sau pe rezultatele binefăcătoare pentru Polonia ale unui război turco-rus. Partida democratică reprezenta însă ceea ce s-ar putea numi radicalismul polonez. Ea concentra pe exponenții celor mai avansate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a primit din partea Hotelului Lambert o Notă asupra chestiunii orientale, redactată la 30 aprilie 1848, în care se revenea asupra necesității organizării antițariste a sârbilor, bulgarilor, caucazienilor etc. și i se recomanda formarea unui puternic partid național român, atașat Porții Otomane, să se folosească de faptul că românii, ca latini, au o mare afecțiune pentru Franța, aceasta trebuind să-și joace importantul rol și prin intermediul agenților polonezi. Unul dintre aceștia din urmă, P. Butkiewicz (Bleim, Bodmer), fusese deja trimis în Principatele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
risipit repede orice speranță lui Butkiewicz, care va primi ordinul de a pleca la București odată cu izbucnirea revoluției în Țara Românească. Într-un memoriu din iunie 1848 adresat Porții, misiunii franceze la Constantinopol și agentului lui Czartoryski în capitala Imperiului Otoman, Ion Ghica înfățișa „vederile politice ale oamenilor revoluției valahe”, între care figurează și ideea amânării declanșării revoluției române, în scopul izbucnirii ei concomitente cu insurecția în Polonia. După cum se știe, faptele nu s-au petrecut în acest fel, dar coordonarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în particular și cauza poporului român în general”, aceeași atitudine fiind așteptată de Adam Czartoryski pentru cauza polonă și de la români; toate mijloacele și toate resursele, garanția dezvoltării libere a națiunii române constând în raporturi bune și loiale cu Poarta otomană și sporirea forței militare. Intermediarul dintre români și polonezi, agentul principal la Constantinopol (M. Czajkowski), transmitea acest mesaj la București în aceeași zi. Evident, cum observa și Marceli Mandelsman, șeful partidei aristocratice plănuia strânsa legătura între provinciile românești din Imperiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat independent și se sublinia că țara trebuia apărată de invazii străine, conservând, totodată, bunele raporturi cu Poarta. Din nefericire, Budzynski părăsi Franța de-abia la 4 octombrie (din cauza morții tatălui său), când revoluția era deja înfrântă, primind în capitala otomană alte însărcinări. Colaborarea româno-polonă era însă complicată și, până la un punct, împiedicată de lipsa de decizie a guvernului provizoriu de la București, ca și de neconcordanța acțiunilor emigrației poloneze. La 20 iulie 1848, Comitetul central polonez (Lwow) a autorizat pe Henri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa de a stabili, prin intermediul lui Lenoir, o înțelegere între slavi și români și alcătuirea unei federații slavo-române, din partea românilor urmând să fie angajați în tratative Al. Golescu și I. Câmpineanu, de a impune o înțelegere între români și emisarul otoman (Emin Efendi) cu respectarea capitulațiilor, de a trata prin Lenoir înființarea unei legiuni polone, de a scoate din țară pe democrații polonezi, de a impune românilor să întrețină relații nu cu cine vroiau democrații polonezi, ci cu cine vroia Adam
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proiecte, impunând polonezilor o modificare de tactică în Moldova și Țara Românească. Veriga de legătură între români și polonezi o alcătuiau, la Constantinopol, Michal Czajkowski și Ion Ghica, care intraseră în raporturi intime, de deplină încredere. Venit în capitala Imperiului Otoman în iunie, Ion Ghica a găsit în Michal Czajkowski un conlocutor activ și prețios. „Hârtiile” și le ținea într-un dulap la d-na Snadeska, soția lui Michal Czajkowski, „o amică din copilărie a contesei Edling, născută Sturdza”, iar miniștrii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Constantinopol. În iunie 1848 Ion Ghica îl regăsea încă devotat lui Adam Czartoryski, deținând funcția de agent general, având sub ordinele sale 10-15 agenți (între care cei din București, Iași și Tulcea), funcționari, exercitând „o mare influență” asupra cabinetului otoman și chiar a celui francez, Aupick neîntreprinzând nimic fără să-l consulte. M. Czajkowski, continua I. Ghica, „mă ajută cu sfaturile sale și mă susține peste tot cu influența sa”; datorită lui obținuse audiența la Riza Pașa, iar dragomanul său
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Riza Pașa). După o lună de ședere la Constantinopol Ion Ghica îi comunica lui N. Bălcescu că Michal Czajkowski „ne-a adus serviciile cele mai notabile”. Informații relative la misiunea lui Suleiman Pașa, dejucarea manevrelor lui Aristarchi, cereri către autoritățile otomane pentru a da ascultare dorințelor lui Ion Ghica etc. porneau frecvent și oportun de la Michal Czajkowski. De altfel, o bună parte din notele lui Ion Ghica au ajuns la Hotel Lambert prin intermediul lui Michal Czajkowski. Este vorba, neîndoielnic, de o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
va prelungi, după cum vom vedea, și datorită căreia Ion Ghica și-a sporit și mai mult așa-zisul său filoturcism, căci, să nu uităm, partida aristocratică în general, Michal Czajkowski în particular, își făcuseră o dogmă din loialitatea față de Poarta Otomană, ca pârghie a unui front antițarist. Pe această linie s-a mers până acolo, încât într-o notă ieșită din cancelaria Hotelului Lambert stă scris, printre alte obiective, și „protejarea suveranității [s-n.] Porții” asupra Principatelor Române. Menținerea raporturilor cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pârghie a unui front antițarist. Pe această linie s-a mers până acolo, încât într-o notă ieșită din cancelaria Hotelului Lambert stă scris, printre alte obiective, și „protejarea suveranității [s-n.] Porții” asupra Principatelor Române. Menținerea raporturilor cu Poarta Otomană, în forma în care se exercitau ele atunci, constituia un motiv de reticență pentru români în relațiile lor cu polonezii și dacă acea reticență nu s-a agravat este tocmai pentru că principala primejdie la adresa revoluției române venea atunci din partea țarismului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
misiunea agenților și emisarilor polonezi trimiși în Principate: Turcia să nu trimită armata sa în stânga Dunării, să ceară românilor să depună armele, să pretindă liniștit ameliorări; în felul acesta se va revolta întreaga Europă contra țarului, iar dacă, totuși, armata otomană va fi nevoită să treacă Dunărea, să evite orice ciocnire cu românii și să-i protejeze. La 12 august, M. Czajkowski a trimis o scrisoare lui Reșid Pașa, conjurându-l să nu repete greșelile predecesorului său, să dea românilor asigurări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de „boierii” cu care înnodaseră strânse legături. În buletinul din 5 septembrie 1848 al Agenției generale poloneze la Constantinopol se făcea observația că românii trimiseseră „ambasadori” peste tot, dar nu organizaseră un singur batalion, că ceruseră arme guvernelor francez și otoman, dar nu încercaseră să le obțină și pe alte căi, că, în general, românii nu făcuseră nimic, deși avuseseră timp, Poarta neputând fi blamată pentru cursul defavorabil al evenimentelor, căci în politică aperi numai pe cei ce se pot apăra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în general, românii nu făcuseră nimic, deși avuseseră timp, Poarta neputând fi blamată pentru cursul defavorabil al evenimentelor, căci în politică aperi numai pe cei ce se pot apăra. Aceste descurajante constatări contrazic nenumăratele intervenții ale agenției poloneze din capitala otomană, menite să împiedice alunecarea Turciei pe panta înțelegerii cu Rusia în scopul înăbușirii revoluției române. Dealtfel, la 24 septembrie 1848, Czajkowski nota cu tristețe mărturisirea lui Aali Pașa: „noi înțelegem și apreciem sfaturile lui Czajka (Michal Czajkowski), din nefericire noi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă nu făcuse o puternică impresie celor neavizați. Protestele adresate Porții contra măsurilor luate la București au fost împărtășite și lui Czartoryski, găsind sprijin deplin la fruntașii emigrației polone, în vreme ce Michal Czajkowski nu înceta să avertizeze, pe Aupick și guvernul otoman, asupra primejdiei alinierii acestuia din urmă la politica țaristă de înăbușire a revoluției române, fără să mai vorbim de deplina audiență pe care emigrații români zvârliți peste granițele țării au găsit-o la șeful agenției generale polone din Constantinopol. Același
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în această parte se punea aceeași problemă a atitudinii Porții, Bem a recurs la argumentele cele mai convingătoare pentru turci: l-a trimis pe Cezar Bolliac la Kossuth spre a lua daruri pentru Omer-Pașa, daruri menite să cumpere neutralitatea armatei otomane. Acele daruri, luate de Cezar Bolliac de la Kossuth, n-au mai ajuns la Omer-Pașa, ceea ce nu l-a împiedicat pe Bem să pătrundă în Moldova. Un bun studiu consacrat intrării lui Bem în Moldova ne scutește să intrăm în amănuntele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trupelor țariste în Moldova și Țara Românească. După cum am văzut, Bem încercase să cumpere neutralitatea lui Omer-Pașa, iar faptul că a intrat în Moldova se explică, printre altele, și prin aceea că acolo, spre deosebire de Țara Românească, nu se aflau trupe otomane. Turcii au negociat nu intrarea lui Bem în Moldova și Țara Românească, ci ieșirea ultimului său detașament din Moldova (comandat de Tuzson). De altfel, încrederea în turci a fost una din marile erori ale emigrației polone în genere, atunci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]