34,057 matches
-
fost încadrat în perioadele respective; nu deținem nici un fel de informații despre firmele menționate. N.M. , Timișoara. Nu am priceput de ce ați preferat anonimatul - ca să puteți folosi un ton pe care altfel îl evitați sau pentru că v-a fost teamă că părerile dvs. sunt incorecte sau chiar caraghioase. 1) Asemenea altor cititori, dvs. ați citit articolul respectiv nu cu atenție, ci ați reținut din el numai ceea ce vă convine. Așa cum se arăta în primul și al doilea paragraf, este vorba de un
Agenda2004-49-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283120_a_284449]
-
proprietatea comună sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie să repare stricăciunile sau să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparații“. În cazul în care defecțiunea a fost la o instalație comună, fără că ea să-i fie imputată vreunei persoane, părerea noastră e că toți membrii asociației ar trebui să participe la repararea pagubelor produse în apartamentul dumneavoastră.
Agenda2004-49-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283120_a_284449]
-
pentru a-și regla conturile între ei." Între eclipsă și noul val de inundații, un ziarist a fost arestat pentru, se spune, luare de mită. Ziaristul se numește Tiberiu Patru, e redactor șef la un ziar din Craiova și, după părerea noastră, nu avea ce mită să ia, așa cum sună acuzația de "flagrant", cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind angajat al statului și, de asemenea, nu i se putea aduce o asemenea plîngere decît din partea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
poate fi ocolit, când este să-i definim rolul jucat în epoca postbelică, dar dacă numai reprobabilul ne preocupă, acest rol nu poate să ne apară decât cu preponderenta negativ. A fost astfel? N. Manolescu, de pildă, este de altă părere și a vorbit de curand despre ărolul excepțional" jucat de marele critic în ărelansarea literaturii române după colapsul proletcultist". (România literară, nr. 24/1999). La fel și în privința celorlalți importanți scriitori amintiți la început. Tot reprosându-li-se repetat, obsesiv, colaboraționismul din
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
spontaneitatea de adolesent. Nu s-a maturizat niciodată, cu toată inteligență, cultura și geniul sau poetic. Cînd te gîndești că adolescentinul poet refuză credință și știință, ca factori de progres moral, și recomandă poezia, singura capabilă să-l asigure, după părerea lui, nu se poate să nu te întrebi ce s-ar fi ales din omenire dacă ar fi urmat programul lui de asanare. Paul Johnson notează paradoxul că, incapabil de imaginație, respingînd tot ce se află în dezacord cu ideile
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de un număr limitat de exemplare de autor, scriitorul le împarte celor de la care așteaptă o reacție scrisă sau celor de la care nădăjduiește o părere pertinenta. Însă nici macar cei ce primesc volumele cu autografe calde, gratuit și "în mână" de la niște oameni cu care se cunosc și - de multe ori - se prețuiesc, nici macar aceștia nu mai citesc ultimele apariții astfel dobândite. Nu mai au timp
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
nici autorii cărților de sinteză nu mai citesc decât o câtime din producția contemporană? Cu riscul de a produce noi exclamații dezaprobatoare, voi repeta că exegezele se realizează, mai ales, la cârciuma, autorii prezentându-si opera pe cale orală și colportând păreri umorale despre confrați. Dacă, pe vremuri, unii critici se scuzau că n-au publicat capitolul despre un anume autor, dând vină pe cenzură, azi fie că se culpabilizează difuzarea defectuoasă (chiar dacă autorul a avut grijă să trimită personal volumul, fie
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
evreu, ca și el, un oarecare Susskind, încrucișare bizară între cerșetor și afacerist de stradă, ins mai degrabă slinos și nesuferit, care izbutește să îi facă viața imposibilă lui Fidelman. Episodul acesta de deschidere a cărții e absolut magistral, după părerea mea, și el m-a făcut să am o înțelegere a felului în care concepe Malamud identitatea evreiască. Susskind este, ca personaj, locul de întîlnire al celor mai oribile stereotipuri despre evrei: e șmecher, lipsit de scrupule, insistent, are un
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
inovația nu se întemeiază neapărat pe exmatriculări reciproce, ca în critică de azi (tocmai cea post-modernă!) multiplicitatea, pluralitatea sînt cele care domină. Pe scurt, dacă vorbim de retardare, apoi această constă tocmai în goană mult prea disperată după avangardă". O părere care ar merita discutată mai mult în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
de retardare, apoi această constă tocmai în goană mult prea disperată după avangardă". O părere care ar merita discutată mai mult în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
puțin rigid-apodictică, un ton mai puțin asertoric-polemic, deci să cadă toți solzii crispării inteligente". Sau o săgeată la adresa unei alienări chiar în sînul diasporei: "Am primit de la Gigi Stanomir o piesă de teatru. Bine că nu e curios să știe părerea mea, căci mi-ar fi neplăcut să i-o comunic. Totul de o rigiditate - imaginație că și limbaj - imposibilă. Iar tinerii ăștia plecați din țară mai uita și românește să vorbească - probabil că așa e firesc!". Sau o dezamăgire existențiala
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și să vă adresez salutul speranței noastre spirituale comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea volumul pentru că ele conțin, după părerea mea, cheia înțelegerii cărții, și totodată justificarea importanței ei. Cele două texte adăugate de Marius Ghica au o valoare documentara, înainte de orice. Aș merge mai departe afirmînd că întreg volumul are în primul rînd valoare documentara. E posibil ca retorica
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
în măsura în care te face să te întrebi cît de frumos ar fi putut fi puse laolată aceleași idei într-un poem, în vreme ce în varianta eseistica ele par mai curînd banale, dincolo de emfaza cu care sînt enunțate. Cazul cel mai elocvent, după părerea mea, este cel al textelor strict ocazionale incluse în volum, cum ar fi un cuvînt rostit de Valéry la decernarea solemnă a premiilor Liceului Janson-de-Sailly, la 14 iulie, 1932, în care pledează pentru ideea relativității judecății istorice. Firește că orice
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
ideea unei religii proprii, a scrisului, a singurătății, a izolării artistului de rest, ne reamintește același Bernard-Lévy. Și Mallarmé, răspunzând unor amici care-i reproșează că nu ăactionează: "Je ne connais pas d^autre bombe qu^un livre!" Dvs. ce părere aveți? În orice scriitor somnolează ideea singurătății? - "Ideea" (dar de ce ideea?!) "singurătății", cred că nu; a singularității, însă, da. - Singurătatea e tăcere, e angoasa, e (vorba lui Cioran) un "schisme du coeur". Cine, dacă nu-i singuratic din naștere (sau
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
ăIstorie universală a literaturii românea", criticul nouăzecist Dan-Silviu Boerescu răspunde: "... aș propune trei autori contemporani, cu care să-și spargă capetele exegeții, hermeneutii și tălmăcitorii mai ceva decît cu Priveghiul lui Finnegan: Luca Pitu, Șerban Foartă și Gheorghe Iova.". Ce părere aveți? Acești trei autori ar avea un efect imediat la un potențial cititor universal de azi? De ce? - Cum "imediat", cînd tălmăcirea este, ea însăși, o mediere?! Altminteri, dl Boerescu face propunerea această (de care aflu doar acum și pentru care
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
prebabelic, - dar care scrie, totuși, în engleză, multiplicându-si, astfel, sorții de acces la un public tot mai anglofon. (Cu corectivul că engleză joyciană nu e "le petit nègre" yankeu al epocii actuale!) - Că exeget al lui Ion Barbu, ce părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această exaltare a extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
mulți oameni de cultură bănățeni care se ocupă de "a treia Europa". Cum vedeti dvs. această "a treia Europa", ca bănățean prin adopție sau că "iscoada olteanească la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa (Polirom, Iași, 1997, pp. 15-17). Cât despre termenul "iscoada", adică "spion", nu mi-l asum, pentru motivul că Oltenia nu-i o putere etranjeră, în slujba căreia aș fi. - Oltean, de altfel, sunt pe sfert, mama
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
S-o luăm metodic, domnilor ziariști! 1. "Frâu Presse" este o sintagma ce-mi aparține, pe cât cred (cf. în Areal, Remember, v. 90). 2. A in-forma înseamnă "a da formă", ceea ce este contrariul însuși al sensului propus de dumneavoastră. - Ce părere aveți despre Mircea Cărtărescu, autor al Levantului, iar apoi al românului Orbitor? - Este un mare scriitor; nu, însă, doar prin harul propriu, ci și prin lunga-i respirație, pe care și-o reglează optim. Își spun cuvântul, într-aceasta, inteligență
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care datau din ^68, l-am recitit în prealabil, cu gîndul că antrenamentul acesta e o întremare. Și, pasămite, a și fost (cf., în Areal, Addenda corrige). Thank you! - Nu sînteți de părere că idiomul poetic marca Șerban Foartă are un precedent în limbajul argotic al lui François Villon? Recunoașteți o afinitate a poeziei dvs. cu cea a marelui brigand? - Intr-un poem de circumstanță al lui Gullaume Apollinaire, Villon rimează cu avion
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Puțini și-au pus atunci întrebarea dacă Mircea, scriitorul de succes, n-ar fi putut să aibă asemenea raporturi cu scriitorimea și că redactor la o editură sau la o revistă. Mulți colegi de breaslă erau, pe vremea aceea, de părerea că nu trebuie să-l plîngem pe Nedelciu. Circulau pe seama lui și tot soiul de zvonuri, colportate prostește sau cu rea intenție, pentru a-i diminua puterea de influențare. Pe atunci, n-avea cum să răspundă în scris acestor atacuri
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
mine, nu e cazul. Am făcut foarte mulți prieteni noi, multi mult mai tineri decît mine." Printre prietenii de o viață se numără și Emil Cioran, pe care il vizită în fiecare an la Paris. Întrebat de Iv Martinovici ce părere are despre om și opera, Wolfi (cum îl numeau apropiații) refuză indiscrețiile, referindu-se doar la a doua parte a întrebării: "Cred că Cioran nu va rămîne că filozof, după datele gîndirii sale, ci ca o figură unică și deosebită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
două ziare neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din postura de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
lui Don Carlos. Și e limpede că tocmai pentru asta sîntem condamnați în, de și la fel ca lumea în care trăim prin accident. Jeder stirbt fuer sich allein, adică pre limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul lumii, în care întreaga creație să se termine''. Teoria catastrofelor, cum știm, prevede resturi. În realitate, o parte a creației continuă, dar într-o cu totul altă lume. Și
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Ioan Holban Între cărțile de poezie ale lui Adrian Ălui Gheorghe, șapte la număr, Complicitate (Editură Libra, 1998) ocupă o poziție specială, este poate chiar placă turnanta a liricii sale pentru că, iată, el părăsește - fără păreri de rău, cum se vede - registrul "textualist", specific generației din care face parte, recuperînd - și aici, Laurențiu Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea de odinioară": de la citirea ironică a lumii, de la textuarea realului cu încercarea de a descoperi "poeticitatea" unei
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
de la care se poate scrie un poem, o nuvelă, un studiu psihologic, o exegeza... Fiindcă ne temem să nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi, părerea lui Ovidiu Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu, dinăuntru: înainte de a fi o grupare literară, era o grupare prieteneasca: "La Sibiu, noi nu eram un cerc literar cu statute: nu există președinte, nu există secretar, - eram un grup de prieteni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]