1,724 matches
-
lângă celălalt pe plajă. În timp ce stăteau la taclale, Sam Își plimba degetele pe brațul lui Ruby sau se juca cu suvițele de pe fruntea ei. Una-două se opreau din vorbă și se sărutau. La un moment dat, În toiul unui sărut pătimaș, sună telefonul lui Sam. — Îmi pare rău, Ruby. Trebuie să răspund. S-ar putea să fie de la spital. —Normal. Te rog chiar. Sam Își acoperi cealaltă, ca să se apere de zgomotele de pe plajă. Hei, cum merge?... Ce? Când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
-ți petreci viața autobiografiindu-te decât să ți-o petreci clevetind despre aproapele, așa cum și-o petrec oamenii retrași și demni care-și ascund cu migală intimitatea“ și cum fac și mai toți spaniolii, pradă acestui viciu național. S-a exprimat pătimaș, vehement și fără ezitare, filozofic și politic, până în preajma morții, direct sau, ca în rimanul acesta, antifrastic, prin mijlocirea unui personaj cu totul opus lui (introvertit, dezorientat, impotent în toate sensurile), dar supus aceluiași tribunal metafizic pe care Unamuno n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu sunt sigur că ar fi corespuns... ăă... standardelor tale riguroase, Du Maurier. Era extrem de atrăgătoare... plină de viață... naturală... cu o Înfățișare aproape băiețească, mai ales când și-a tuns părul scurt, din cauza bolii. Dar tocmai pentru firea ei pătimașă am iubit-o. — V-ați iubit? Clătină din cap. Nu ne-am declarat-o niciodată, de nici o parte. Eram amândoi foarte tineri - abia Împliniserăm douăzeci de ani - și ea avea mulți admiratori. Războiul Civil abia se terminase și În cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
neliniștit acum dacă existase În comportarea lui ceva care să fi Încurajat o astfel de bănuială legată de propria persoană. Desigur, Își trecea uneori brațul pe sub cel al rusului În timpul plimbărilor Îndelungate sau Îl prindea de umăr În vreme ce sublinia mai pătimaș vreun aspect al discuției, dar nu era nimic mai mult decât purtarea normală Între doi bărbați tineri, cu o puternică afinitate de interese și care se simțeau bine unul În tovărășia celuilalt. Nu-i trecuse nici o clipă prin minte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Don, de-acum bătrân, șchiopătând Înaintea lor. Ar trebui să-ți iei o secretară, să răspundă În numele tău, spuse Henry. — Da, Pem se ocupă de o parte din ele, chicoti Du Maurier. Cred că e cam dură cu admiratoarele mai pătimașe. Mi se pare extraordinar faptul că oamenii par să creadă că, dacă au cumpărat o carte, au dreptul să Îi scrie direct autorului, punându-i tot felul de Întrebări personale și dându-i tot felul de informații despre ei Înșiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fi nici datat cu precizie, nici nu a dus la acțiuni a căror desfășurare, până la momentul atingerii corporale ori chiar al penetrantei luări în posesie, să fie relatabilă, nu-mi rămân decât cuvinte a căror bâiguială contribuie la o exprimare pătimașă sau pompoasă și care, încă de la Werther-ul lui Goethe, a intrat în uz în scrisori ori în șoaptele rostite sub cearșaf. Sau am să fiu scurt. Pe fata asupra căreia era asmuțită pofta mea, asemenea unui câine dresat, am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
deschideam puțin gemulețul de aerisire de jos al marii fereastre, pentru ca duminică dimineață să am acces în atelier, după ce mă cățăram pe fațada cocoșată din piatră naturală. Asta sună temerar și ar putea să genereze o scenă de film: exaltarea pătimașă a cățărătorului pe fațade sau un alt Louis Trenker cucerește peretele de nord al masivului Eiger. Deoarece însă atelierele sculptorilor, ca și atelierul pentru lucrări în ghips și turnătoria de bronz, erau situate la parter, cățărarea mea de la sfârșit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bine, azi e ultima zi și știi, mîine vine întotdeauna prea repede. Și la urma urmei, nici ea, moartea, nu-i matură. E, probabil, copil sau poate, adolescentă că prea se joacă cu noi. Dragostea ei e șăgalnică și toanele, pătimașe. Păcat s-o lăsăm să aștepte!...“ Ce lumină ciudată care ascunde formele și-ntunecă parcă și mai tare!...Sînt așa de orb de lumină că vreau să trec prin lucruri. V. tînăr, e unul din momentele în care trebuie să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
unde dau zilele trecute peste o Întrebare cu statură filozofică: „Ce poate fi mai frumos decît dragostea?” Pentru a ilustra cît e ea de frumoasă, deasupra Întrebării a fost lipită o fotografie cu doi tineri probabil Îndrăgostiți, căci se holbează pătimaș unul la celălalt ea băgîndu-i lui, nu se explică de ce, un deget În ureche. Urmează o minunată mostră de proză scurtă dar veselă, deasupra excepționalei semnături a lui Romeo Popescu: Noaptea de amor. Topica e foarte sănătoasă, Încă din start
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
blană. Și doamna-l biciuiește cu violență, căci are un chip dur. Îi dă cu papucul, Îi trage palme de față cu prințul rus, pe urmă-l pupă. Apoi Îl aruncă În pivnița umedă. Îi zice că l-a iubit pătimaș, dar acum inima ei este moartă. Ca atare se ivește un pictor neamț ce execută tabloul Venus Înveșmîntată-n blănuri. În timp ce pozează, Wanda Îi mai arde-un bici lui Gregor, pe urmă pictorul vrea și el. Apare Alexis Papadopolis (Apollo), care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
departe mă cuprinzi te rog șoptit să mă părăsești fie și pentru câteva clipe dar rămâi lângă mine ziua sau noaptea apariție neașteptată te lipești tot mai mult degeaba fug de îmbrățișarea ta căci mă strângi tot mai puternic mai pătimaș lângă tine mă cuprinzi cu tentacule nevăzute fierbinți și aproape că mă sugrumi dar nu-ți pasă culegi cu satisfacție fiecare geamăt strecurat printre buzele mele tu oaspete nedorit lacom și nesățios - durere -
Oaspete nedorit by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83275_a_84600]
-
dantelate de ceață, adoarme în paragină, uitată la timpul trecut. Au dispărut însetații după frumos sau tânjesc ascunși în neîmpliniri, căutând printre genele înrourate, înmiresmatele pajiști de odinioară... Nu se mai încumetă nimeni să tulbure liniștea apei, după ultima sărutare pătimașă, a soarelui grăbit spre apus.
Paragina by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83314_a_84639]
-
de pete, ci lui Kathleen Turner, îmbrăcată cu o buză de mătase subțire, aproape transparentă și o minijupă incredibil de scurtă și incredibil de strâmtă. Mi-am imaginat contururile ferme, ample ale pieptului și feselor ei, privirea, fără voia ei, pătimașă din ochii pe care și-i ferea de ai mei, pelvisul ei începând să se frece instinctiv de al meu - și dintr-odată, spre groaza mea, am intrat în erecție și tot corpul meu s-a crispat de panică în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din reviste și Îl uram și pe Alexander Graham Bell. Munca În slujba Mirandei Priestly produsese o mulțime de nefericite efecte secundare În viața mea de zi cu zi, dar cel mai nefiresc dintre acestea era aversiunea mea totală și pătimașă față de telefoane. Pentru majoritatea oamenilor, sunetul telefonului este binevenit. Cineva Încearcă să dea de ei, să le dea binețe, să-i Întrebe de sănătate sau să aranjeze să meargă undeva Împreună. Pentru mine el era generator de teamă, adâncă neliniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ori cum o cheamă („Nu avem voie să spunem cum ne cheamă, cucoană“ă, după ce am amenințat‑o că o spun șefului ei („Ce? Chiar Îți Închipui că‑i pasă? Ți‑l dau imediat“ă și după ce am jurat, cam pătimaș, că am de gând să mă prezint În persoană la sediul lor din Times Square să Încerc tot ce‑mi stă În puteri să fie concediată pe loc („Nu zău? Nu sunt prea Îngrijorată“ă, s‑a săturat de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să lovești țevile puțin, și să-l faci să se reaprindă. LÎngă baie era camera de tratament a domnului Leonard, iar Kay auzea, În afară de sunetul periei de dinți din propria gură și plescăitul apei din chiuvetă, glasul lui monoton și pătimaș În timp ce lucra cu bărbatul cîrn, cu braț schilod. CÎnd deschise ușa băii și trecu Încet pe lîngă ușa lui, vocea lui monotonă se auzi mai tare, de parcă era zvîcnetul unui motor de mașină. — Eric, auzi ea, trebuie să faci hm-hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-i invitat. Am luat atât de multe chestii ieftine, nici nu vă vine să credeți. Practic mi-au făcut cadou inimioarele astea. Lara împietrise. Făcuse o mutră acră de tot. Asta i se întâmplă zilnic. Vorbi cu o voce joasă, pătimașă: —Dar eu sunt clienta lor privată favorită! Gata, plec! spuse aruncând șervetul. Își înșfăcă mobilul și se precipită furioasă spre ușa restaurantului. Trebuie să fi fost très traumatizată, pentru că a uitat să-și ia poșeta Kelly cu monogramă, o poșetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui Eduard, fără a catadicsi să se desprindă din îmbrățișarea tânărului în trening insuportabil de foșnitor sau să se încheie la bluza de mătase portocalie și transparentă, și își întoarse fața spre boxer, cuprinzându-i bu zele într-un sărut pătimaș. Eduard se răsuci pe călcâie, fără nici un cuvânt. Intră înapoi în camera lui și se trânti înapoi în pat. Dădu drumul la casetofo nul de pe noptieră și glasurile de la Bee Gees umplură dintr-o dată camera, liniștitor. Era mult mai bine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
creaseră asemeni unor demiurgi. Cea reală, făcută din suferință și dezacorduri, dispare. Chiar dacă așteaptă undeva, acum sunt într-un loc unde nu îi poate ajunge. Ascultând mii de resorturi puse în mișcare, gurile se caută flămânde, plonjează într-un sărut pătimaș, se sorb, se răstoarnă una în alta într-un vârtej amețitor. Hainele cad, pe rând, sub îndemânarea degetelor ce-și regăsesc vechea obișnuință. Goi, se opresc unul în fața celuilalt, redescoperindu-se din creștet până în tălpi. Bucuros că nu tremură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aur, tip choker 33, accentuează frumusețea gâtului lung și subțire. Minunată! Cine? Eu sau toaleta mea? Face o piruetă cu o căutătură glumeață pe față. Amândouă, pentru că una pune în valoare pe cealaltă. Se apropie de ea și o sărută pătimaș, într-o explozie de pasionalitate febrilă, apoi o îndepărtează puțin ca să-i poată privi lung fața stăpânită de o emoție intensă, reținută sub un zâmbet tremurat. Ești cel mai frumos cadou pe care viața mi l-a făcut! Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sale, om de care sub regimul legilor vechi desigur că și-ar fi făcut vrun creștin pomană de a-l duce și interna la balamuc, e de o mulțime de ani conservator al pinacotecei din Iași, deși e recunoscut ca pătimaș de perpetuă alienațiune mentală. Dar în cazul de față nu ne interesează pe atâta nepotismul său pe cât uneltirile sale politice. Se știe că-n totdauna își punea candidatura între bulgarii din Basarabia, cărora, în schimb cu alegerea, le mijlocea concesiunile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la cărți, ca tine, ci probabil i se profilează mai degrabă în minte, prin telepatie cu bucătăreasa, imaginea unei supe fierbinți și a unui mușchi de porc împănat, care sânt gata. Poftiți la masă!" VII "Unii oameni, continuă Petrică deodată pătimaș, în timp ce servitoarea ne aducea sus-zisa supă, deși au cultură, sânt analfabeți prin concepția pe care o au despre cultură. Ei confundă civilizația, pasta de dinți, cu cultura și am întîlnit chiar creatori de cultură, pictori și scriitori, care nici ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin timbrul său oratoric, unui cult patriotic al morții, cu rădăcini reperabile și la Bărnuțiu și Melidon. Această pedagogie sacrificială secretă cu forță un naționalism thanatic, un patriotism funebru. Eros și Thanatos se întâlnesc pentru a da naștere unui naționalism pătimaș, a cărui expresie sublimă este tocmai jerfirea propriei existențe individuale întru ființarea națiunii. Țăranii români, naționalizați ideologic și înregimentați militar în Marele Război, aveau să întărească cu propriile oase pământul strămoșesc. Tranșeele în care s-a purtat Primul Război Mondial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]