1,369 matches
-
se tem de El când e mort. Și ar fi trebuit, dacă Hristos era un simplu om, să prindă curaj, acum când e mort. Dar ca să afle arhiereii și fariseii că cele ce a pătimit Hristos, pe când trăia, le-a pătimit de bună voie, iată că Domnul îngăduie să I se pună pecete, piatră și strajă; dar n-au putut să-L țină în mormânt. Un singur lucru reușesc să facă: să facă cunoscut mormântul și să fie crezută prin aceasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cunoaște astfel și a doua Lui slăvită și cu adevărat dumnezeiască arătare, când nu va mai veni întru micșorare, ci întru slava Sa; când nu va mai veni întru smerenie, ci întru mărirea Sa; când nu va mai veni ca să pătimească, ci ca să dăruiască tuturor rodul Crucii Sale, adică învierea și nestricăciunea; când nu va mai fi judecat, ci va judeca pe toți, potrivit cu cele ce le-a făcut fiecare prin trup, fie bune, fie rele; când celor buni li se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El Mirele, știe când și în ce ceas vine și când va zice: Deșteaptă-te cela ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos (Efes. 5, 14). Căci precum, făcându-Se om, flămânzește și însetează și pătimește cu oamenii, așa împreună cu oamenii, ca om, nu știe. Dar dumnezeiește, fiind Cuvântul și înțelepciunea întru Tatăl, știe și nu e nimic care să ignore. Așa și despre Lazăr întreabă omenește Cel ce, plecând spre el, îl scoală, știind de unde
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
urmează să tăgăduiești și pe cel născut în Duh, fiindcă este Același Cel născut în trup, Care mai înainte a fost născut în Duh. Necrezând deci în Cel născut în trup, trebuie să nu crezi nici în Cel ce a pătimit. Necrezând însă în patimile Lui, ce rămâne decât să tăgăduiești și învierea, fiindcă credința în Cel sculat din morți vine din credința în Cel Ce a murit și nu poate sta în picioare 92 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nerecunoscând lui Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care nu poate să nu fie rodnică și iubitoare, existând concret în Tatăl, în Fiul și în Sfântul Duh. (n. s. 1820, p. 969-970) 96 adevărul învierii, dacă nu i-a precedat faptul morții. Tăgăduind, așadar, pe Cel Ce a pătimit și a murit, tăgăduind și pe Cel ce a înviat din morți, însemnează că tăgăduiești și pe Cel ce S-a înălțat la cer, fiindcă înălțarea fără înviere nu putea să fie și cel ce nu crede în înviere, nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au dobândit faima de întâistătători printre vitejii și eroii jertfelnici ai credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco-romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al Dunării, în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Trinitas, Iași, 1994
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 529. footnote>. Pentru ei, „este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a zecea, capitolul al doilea, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în PSB
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred în El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”<footnote Ibidem, I, 38-41, p. 187. footnote>. Și alte minunate femei au înfruntat cu bărbăție pe prefect și pe toți cei care le-au trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
scrie despre Sfântul Apostol Petru care, pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să pătimească, a fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a învăța și a întări poporul. „Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor carel întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14, traducere și note de Prof. David Popescu, în PSB, vol.53, Editura IBMBOR, București, 1994, p. 118-119. footnote>. Mântuitorul nostru a insuflat în apărătorii Lui un
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care le-ai d isprețuit, fiindcă n-ai voit să jertfești zeilor?». Și ea a răspuns: «— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, însă, un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pe care le-ai d isprețuit, fiindcă n-ai voit să jertfești zeilor?». Și ea a răspuns: «— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, însă, un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote>. Putem conchide că aceia pe care tiranii
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
despre credința martirilor și supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște , Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
plângeau de această dureroasă stare, ci își exprimau convingerea că dacă omul ar ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea Și se îmbolnăvea. Și s-a întâmplat într-un an să nu se îmbolnăvească Și s-a întristat cumplit Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
a unui limbaj care se supun canonului constrângător și deformat al vremii. Un canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
-lea. Crezul, care ne este familiar, afirmă: Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, Creatorul cerului și al pământului și în Isus Cristos, Fiul său unic, Domnul nostru care s-a zămislit de la Duhul Sfânt, s-a născut din Maria Fecioara; a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat; s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morți; s-a suit la ceruri, șade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul; de unde are să vie să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
-i judece pe cei vii și pe cei morți. Cred în Duhul Sfânt; Sfânta Biserică Catolică; împărtășirea sfinților, iertarea păcatelor; învierea morților și viața veșnică. Amin Miezul Crezului se află în chiar centrul său unde se spune despre Isus: „a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat. A coborât în Iad; a treia zi a înviat din morți”. Această parte a Crezului utilizează și sintetizează afirmații mult mai vechi ale credinței creștine, dintre care multe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
printre păcatele de moarte. Dante i-a plasat pe acediosi în infern, unde se bălăcesc prin noroi, punîndu-i să zică (Infernul, VII, 121-124): "Răi am fost sub blînda, dulce-a soarelui lumină și-am huzurit la-al lenei adăpost de-aceea-acuma pătimim în tină"63. Vechii mistici și sfinți cunoșteau bine această stare și o priveau ca pe o lucrare a diavolului. De altfel, chiar și cînd își doreau suferințele ca să-și dovedească prin ele bravura și credința, genul acela de dureri
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu surle și steaguri, Edmund, apoi Lear și Cordelia, prizonieri; ofițeri, soldați etc.) EDMUND: Niște-ofițeri să-i ia de-aici; păziți-i Pînă înaltă voie se va ști Ce judecat-a. CORDELIA: Nu sîntem noi primii Ce, bine vrînd, au pătimit mult rău. De soarta-ți, lovit rege,-s doborîta; Eu aș putea mînia sorții s-o înfrunt. Nu vom vedea pe fiice, pe surori? LEAR: Nu, nu, nu, nu! Hai la-nchisoare; singuri Noi doi cînta-vom că în cușcă păsări
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
păcat! m-am dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar sperînd izbînda-aceasta, Să mă binecuvînte i-am cerut, și-ntreg I-am spus pelerinaju-mi; frînta, inima-i, Prea slabă, vai, conflictul să-l îndure--Ntre bucurie și durere, pătimind, S-a rupt zîmbind. EDMUND: Cuvîntu-ți m-a mișcat, Poate vă face bine; mai vorbește; Îmi pare că mai ai ceva de spus. ALBANY: De-o fi și mai de jale, s-o păstrezi, Că-aproape gata sînt să mă destram
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Căci n-avem slugi și slujitori. Dar iată și așa se poate. Mai bine chiar de mii de ori. (...) Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini, De câte-am pătimit prin veacuri. Vreo două mii de ani întregi Ca robi am robotit, ca robii Sub fel și chip de strâmbe legi Pe plaiurile noastre proprii. Dar rău să n-aibă capăt nu e. Era un anotimp fierbinte Și noi ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trântit paharul E ca să-l mai golim odată Zicând „să piară tot amarul Și răul tot din lumea toată”. Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini; De câte-am pătimit prin veacuri. Lirica lui M. Beniuc reprezintă, în totalitatea ei, una din cele mai înalte expresii artistice ale luptei ideologice pentru mai binele poporului din poezia noastră actuală, sortită unei virtuți prelungite prin chiar faptul de a fi fost văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră, Janice, intervine și mama. Acum au antrenori pentru naștere! — Antrenori! Ca tenismenii! Janice pare cît se poate de impresionată de idee. Apoi Îi piere brusc zîmbetul și mă apucă de braț. — Biata de Becky. Habar n-are ce-o să pătimească, draga de ea. — Aha, zic, ușor băgată În sperieți de vorbele ei. Păi... ăă... ce facem, intrăm? Cursul se ține Într-o Încăpere cu aer de sufragerie. Mai multe perne cu fasole sînt așezate Într-un cerc, iar cîteva gravide
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
în locuri publice restaurante, hoteluri, baruri. Câștigurile depind de concurență, de vârstă, de clientelă. Pentru câștiguri, cele mai multe derizorii, practicantele sexului contra cost își riscă viața, își ruinează sănătatea fizică și mentală și se expun disprețului, desconsiderării și excluderii sociale. Cele mai multe pătimesc din cauza disprețului, desconsiderării și excluderii sociale, unele se refugiază în consumul de alcool și stupefiante, sunt scârbite de viciile lor. Simt actele sexuale ca obligații și, nu de puține ori, ca violuri. Cu timpul, practicarea interesată a sexului s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]