3,219 matches
-
Hachette, Paris. • Papalia, D., Wenkos Olds, S., 1986, Human Development, McGraw Hill, New York. • Pavelcu, V., 1962, Psihologie pedagogică. Studii, EDP, București. • Pavelcu, V., 1968, Principii de docimologie, EDP, București. • Pavelcu, V., 1982, Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității, EDP, București. • Păun, E., 1982, Sociopedagogie școlară, EDP, București. • Păunescu, C., 1976, Deficiența mintală și procesul învățării, EDP, București. • Peretti, de A., 1996, Educația în schimbare, (selecția textelor și prefața de Adrian Neculau). Spiru Haret, Iași. • Petit, Fr., 1979, Introduction à la psychosociologie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Într-adevăr, ce i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu-și poate Întemeia „succesul” decît pe strălucirea efemeră a vestimentației? * „Duminica este utopia săptămînii.” (Lucian Blaga) Ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Emil Cioran, Însă În inegalabilu-i stil metaforic: „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?”. „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Nu ești Învins În acea confruntare În care ai știut să-ți păstrezi demnitatea! * „Cine acceptă jignirile, le merită.” (P. Corneille) Le merită, pentru că acest fapt poate fi considerat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
D. Bolintineanu, mentorul spiritual recunoscut al lui Grandea, V. Alecsandri, Gh. Sion, G. Crețeanu, N. Nicoleanu, N. Skelitti. Dintre poeții mai tineri colaborau Miron Pompiliu, Th. Șerbănescu, I. Al. Lapedatu, D. Petrino, M. Gregoriady de Bonacchi, C. Cârlova, V. D. Păun (care debuta aici sub numele Basile Dimitrescu) și mai puțin cunoscuții G. Al. Zamphirolu, G. Ionescu-Munte, G. Mulțescu, P. Angelescu, N. Georgescu, L. Pușcariu. Poezii populare culese în Macedonia au tipărit I. Fotianu, I. Santo și junimistul I. D. Caragiani. Lui
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
tradus din Teocrit, Apollonios din Rhodos, Lucian, Seneca, Horațiu, Dante, Shakespeare, Herder, Bürger, Schiller, Goethe, Byron, Uhland, Lamartine, G.-M. Legouvé, Saint-Marc Girardin, George Sand. Alte tălmăciri au dat I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, B. V. Vermont, G. Baronzi, V. D. Păun, Miron Pompiliu ș.a. La A.P. au mai colaborat cu studii de istorie, pedagogie, lingvistică și medicină Al. Zanne, V. A. Urechia, N. Densușianu, I. Al. Lapedatu și I. C. Drăgescu. R.Z.
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun, Barbu Lăzăreanu, Const. Z. Buzdugan, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza, în bună măsură reprezentată tot de texte retipărite, este semnată J. Neagu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim, Alexandru Vlahuță, Pavel Marcu. Din
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
și de mireni, provin din opera unui dominican francez din veacul al XIII-lea, Vincent de Beauvais. • R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chișinău, I, în AAR, mem. secț. ist., t. XXXI, 1909, p. 14-15. • A se vedea articolul lui Radu Păun, Istorie și ortodoxie. Panegirice românești la curtea lui Scarlat-Vodă Callimachi al Moldovei (1812-1818), în vol. cit. Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
d-ra Elena Văcărescu), Aurel G. Stino (Un dușman al lui George Coșbuc: Gr. Lazu), T.T. Socolescu (Amintiri despre Octavian Goga). Pe lângă aceștia, în G.c. se manifestă un pluton compact de recenzenți, producția lirică interbelică fiind comentată de D. V. Păun, N. Chiriac-Dimancea, I. Constantinescu-Delabaia, Perpessicius, N. Crăciun, Al. T. Stamatiad. Literatura străină, cu precădere lirica, intră în preocupările revistei atât prin traduceri directe, cât și prin prezentarea generală a operei unora dintre marii poeți ai lumii. Cezar Titus Stoika scrie
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
sunt noi! / Ramura bătrână, prin altoi, / Poate fi total regenerată” (Rondelul formelor poetice). Tematica este atât de diversă, încât, ca o „oglindă cu multe fețe”, tinde să epuizeze și actualitatea și livrescul: oul lui Columb și Don Quijote, Păcală și acarul Păun sau, dând noi interpretări unor vechi atitudini umane, modestia, recunoștința, invidia, oportunismul, înțelepciunea etc. Fabulele, voit „inofensive”, se înseriază de la „testamentul lui Esop” la aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară, Sibiu, 1911; Anuar pedagogic, Sibiu, 1913; Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria, București, 1915; Din istoria literaturii didactice românești, I-III, București, 1916; ed. îngr. Octav Păun și Vasile Popeangă, introd. Vasile Popeangă, București, 1975; Catolicismul unguresc în Transilvania și politica religioasă a statului român, Cluj, 1924; Astra. Evoluția istorică a secțiunilor literare și științifice ale Astrei, Sibiu, 1925; Cu gândul la Basarabia, Arad, 1926; De la Basarabia
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
din mai 1933 până în martie 1940, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, sub îngrijirea unui comitet de redacție alcătuit din membri ai Ateneului Popular arădean: Barbu Pompiliu, Gh. Ciuhandu, Al. Constantinescu, Eduard Găvănescu, Octavian Lupaș, Marcel Olinescu, Al. Negură, Mihail Păun, Isaia Tolan, Tiberiu Vuia. Din 1936 comitetul de redacție îi mai include pe P. Bogdan, Al. Filipaș, Gh. Moțiu, Petre Pascu, Șt. Popovici, I. Pogana, Ascaniu Crișan, Radu Cornel; secretar de redacție este Marcel Olinescu. Revista devine organul de presă
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
I, 323-348; Breazu, Studii, I, 357-366; Traian Chelariu, Gheorghe Lazăr, DIPR, I, 101-142; Piru, Ist. lit., II, 244-248; Ist. lit., II, 160-164; Cornea, Originile, 70-73; George Macovescu, Gheorghe Lazăr, București, 1973; Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice românești, îngr. Octav Păun și Vasile Popeangă, introd. Vasile Popeangă, București, 1975, 88-99, 254-255; Dicț. lit. 1900, 488-491; Gheorghe Lazăr. 1779-1823. Bibliografie, București, 1979; Emilia Șt. Milicescu, Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, 1982. A.Sm.
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București, 1983; Legendele românilor, I-III, îngr. și pref. Tony Brill, București, 1994; Legendele și tradițiile Dunării, îngr. Cornelia Călin, București, 1994. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 114-125, 253-400, 430-458; S.
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București, 1983; Legendele românilor, I-III, îngr. și pref. Tony Brill, București, 1994; Legendele și tradițiile Dunării, îngr. Cornelia Călin, București, 1994. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 114-125, 253-400, 430-458; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I-
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Împăratul șoarecilor, poezia De la Grivița, satire. Cu foarte multe poezii este prezent, după 1900, D. Anghel (În grădină, Floarea soarelui, Se trec și florile de toamnă etc.). Sporadic este întâlnit Al. Vlahuță. Mai semnează Haralamb G. Lecca, Th. Șerbănescu, V.D. Păun, Th. D. Speranția, Florian Becescu, D. Nanu, Andrei Naum, I.N. Roman, I. Bârseanul, Al. Davila, Corneliu Moldovanu, V. Militaru, G. Tutoveanu. Din N. Beldiceanu se dau versuri inedite. În ceea ce privește proza, L. și a. r. a tipărit scrieri de Duiliu Zamfirescu
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Galaction despre Iulia Hasdeu. Preocupându-se în mod constant de istoria literaturii române, revista a inclus în paginile ei lucrări referitoare la Codicele Voronețean și Psaltirea Șcheiană, la Antim Ivireanul și cronicarul Constantin Filipescu. Despre D. Bolintineanu exprimă păreri V.D. Păun, iar P.V. Haneș își continuă acțiunea de aducere în actualitate a lui Alecu Russo. Sunt prezentate numeroase documente literare inedite referitoare la V. Alecsandri, I. Ghica, Iancu Alecsandri. La evoluția romanului românesc se referă Iuliu Dragomirescu, iar N. Iorga face
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
definească poziția sunt eterogene și frecvent eclectice. Sub semnătura lui Anghel Demetriescu pot fi întâlnite ample studii despre Obiectul artei în general sau despre „poezia dramatică”. Mai precise ca orientare și mai ferme ca atitudine se dovedesc studiile lui V.D. Păun (Conflictul tragic, Criza geniului, Sublimul în estetică). C. Hamangiu se ocupă de un important aspect al mișcării literare - legislația proprietății literare și artistice în România, asociindu-se preocupărilor asemănătoare ale lui A.D. Xenopol. Revista a găzduit o bogată rubrică de
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
și critici literari (Mihail Steriade, Marin Preda, Șerban Cioculescu, Al. Piru ș.a.). La numărul special din octombrie-decembrie 1982, marcând șapte decenii de la apariția revistei, semnează versuri Al. Raicu, iar articole omagiale - Al. Piru, Petrache Dima, C. Parfene, Tudor Opriș, Octav Păun, Al. Hanță, Pompiliu Marcea, Constantin Ciopraga, Liviu Leonte, Florentin Popescu. Al. Săndulescu editează scrisori inedite ale lui Duiliu Zamfirescu către fiul său Alexandru Duiliu Zamfirescu, iar Al. Raicu scrie comentariul Duiliu Zamfirescu - inedit. I.H.
REVISTA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289235_a_290564]
-
de o puzderie de condeieri și preferința pentru scrisul cu valoare estetică pronunțată, aparținând lui Al. Macedonski, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Sunt publicate poezii de Th. M. Stoenescu, Haralamb G. Lecca, Radu D. Rosetti, V. G. Morțun, V. D. Păun, Th. D. Speranția, Panait Zosân. Este inclusă în sumar și o tragedie în patru acte, Cydnus de Constantin Cantilli. Revista se numără printre publicațiile satelit ale cenaclului macedonskian, fiind scoasă de Ionescu-Caion pentru a susține în fața opiniei publice acuza de
RODICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289294_a_290623]
-
Teleor, N. Țincu, V. A. Urechia, iar după 1920 - N. Iorga, Ioan Lupaș, pedagogul G. C. Antonescu, Dragomir Hurmuzescu, Mihail Sadoveanu ș.a. În 1885 revistei i s-a interzis difuzarea în Transilvania. Au mai colaborat, la partea literară, V. D. Păun (redactor-șef prin 1898), N.I. Apostolescu, C. Banu, T. Dragu, Șt. Orășanu, Pericle Papahagi. Versuri dau N. G. Rădulescu-Niger, Tr. Negrescu, N. Țincu, D. Soreanu, Simion Miculescu, A. Vântul, D. Teleor, Al. I. Șonțu, Șt. R. Michăiescu, George Murnu, G.
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
Șt. V. Nanu discută cu pătrundere starea literaturii române la 1890. Alte studii despre literatura națională scriu N. I. Apostolescu, mai puțin receptiv la valorile autohtone, exagerând efectele influențelor literare, Mihail Dragomirescu (Cultura populară și revistele populare, Individualismul ș.a.), V. D. Păun, Șt. Orășanu. Poezie populară trimit Sofronie Liuba și D. Stăncescu, dar folclor nu se tipărește în paginile revistei decât întâmplător. Printre cei ce au colaborat după 1920 se numără Al. Bistrițianu, Radu Boureanu, Al. Dima, D. Murărașu, G. Călinescu, Ovidiu
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
nou & Comp, Don Lorenzo, Don Padil, Duna, Rienzi, Zadic), Al. Vlahuță (Ave, Jehovah), Al. Macedonski (Luciliu). Cu beletristică sunt prezenți și C. Bolliac, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia, G.I. Ionnescu-Gion, D. Teleor, D. Petrino, G. Al. Zamphirolu, N.V. Scurtescu, V.D. Păun, Maria Flechtenmacher, Virgil Onițiu. S-au preluat din „Convorbiri literare” versuri de V. Alecsandri și nuvele de N. Gane și Iacob Negruzzi. Printre scriitorii străini din care se traduce figurează Lamartine, Musset, Hugo, Gautier, Maupassant, Zola, Hector Malot, Octave Feuillet
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
precum și numeroase schițe umoristice din literatura engleză și americană. Partea de critică literară și dramatică a gazetei este redactată de D.C. Ollănescu-Ascanio, cronicar circumspect și obiectiv al spectacolelor Teatrului Național din București, D.D. Racoviță- Sphinx, Șt. C. Michăilescu (Stemil), V.D. Păun, Bonifaciu Florescu, G.I. Ionnescu-Gion, de un Fedru și un Pseud-d’Onim, ultimii doi relevabili în postura de comentatori ai vieții culturale și teatrale. Mihai Eminescu figurează în 1888 cu două articole politice. R.Z.
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
în „aer liber” dă senzația de miraculos, iar mișcarea parodistică este expresia unei mirări colosale: „Mai știi brățara țipătului / în pasăre de cerneală vezi?” sau „ocheanul sângelui în anotimp se încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]