2,281 matches
-
numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului...” despre a cărei valoare s-a pomenit mai înainte. Puterea militară a celor trei Țări Române a demonstrat-o și campania din 1595, când Sinan pașa a venit cu intenția de a cuceri Țara Românească. Vizirul pusese funcționari turci prin satele și târgurile din țară, dar ajutorul transilvănean și moldovenesc l-a determinat pe Sinan să fugă la sud de Dunăre. Mihai Viteazul a înțeles această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pământ Pentru Ștefan, domnul Sfânt! Brâncoveanu Constantin 23.10.2006 Oh, Brâncovene Constantine Și cu fii lângă tine Ai luptat pentru al țării bine Viața voi v-ați dat Și credința n-ați schimbat Curaj Dumnezeu v-a dat Pe Pașa l-ați Înfruntat Furios ca un leu Nu vroia de Dumnezeu Credea că te va supune Luându-ți Fii de lângă tine Sub privirea ta curată Le-a tăiat capul Îndată Cu amar tu ai strigat Că-i fiară de-mpușcat Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fiind hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii au hotărât să se retragă din fața oștilor turcești care, în număr mare, înaintau dinspre sud, sub comanda seraskierului Mustafa Pașa. Grandiosul plan polonez de eliberare a creștinilor din Balcani s-a încheiat cu retragerea regelui polon Jan Sobieski din țările române, chiar înainte de a ajunge la Dunăre. Iacob Sobieski menționa în Jurnal (duminică, 25 august): „S-a dat ordin dragonilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bineînțeles era ticsit, dar fiind dată vârsta și personalitatea ei nu mă îndoiam că se va sacrifica cineva. Printre călători era Waldthausen, ministru german la București, cu von der Goltz, atașatul militar la Sofia, și fiul lui von der Goltz Pașa; în compartimentul de alături erau feciorii lor respectivi. Se făcură că nu înțeleg vorbele mele și începură a-mi vorbi de război: „Închipuiește-ți că belgienii ne-au atacat la Liège ca [niște] franctirori! Ne împușcau din case!“ Mi se spusese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit vrăjmășesc. Cei mai mulți se purtau bine, nu furau prin case și se țineau de vorba dată. Exemplul le venea de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit vrăjmășesc. Cei mai mulți se purtau bine, nu furau prin case și se țineau de vorba dată. Exemplul le venea de sus. Nizami Pașa, comandantul militar turc din București, era un om fin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit vrăjmășesc. Cei mai mulți se purtau bine, nu furau prin case și se țineau de vorba dată. Exemplul le venea de sus. Nizami Pașa, comandantul militar turc din București, era un om fin și civilizat, în familia lui erau mai multe femei europene, amintirile lui din București ne-au fost simpatice și după război. Eu, bineînțeles, ca pe orice inamic, nu l-am cunoscut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au fost simpatice și după război. Eu, bineînțeles, ca pe orice inamic, nu l-am cunoscut în acel timp, dar mulți ani în urmă, întâlnindu-l în Carlsbad, la amicul lui, d-rul Toepfer, acesta mi l-a prezentat și Nizami Pașa m-a întrebat de toate cunoștințele lui de la noi. Răspundeam ca unui străin pe care nu voiam să-l luminez asupra multora din compatrioții mei. Când însă, cu multă insistență, a voit să afle ce mai face d-na Marie-Nicole
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văd“. El se uită la mine lung și nu insistă, dar doctorul Toepfer, mai intim, dori să știe de ce. „Fiindcă prea a fost prietenă cu in amicii de atunci care ocupau țara și Bucureștii, ca învingători.“ „O, doamnă, exclamă Nizami Pașa, d-ta judeci pe Marie-Nicole ca pe o ființă normală, dar știi bine că este anormală, nu poți fi atât de severă cu ea.“ [„Nu sunt severă, dar nu o mai cunosc. De este anormală, și eu mă socotesc normală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doua zi; aflarăm astfel trei-patru liste de comisiuni imaginare întocmite pentru tratativele de pace, care se schimbau până seara. pacea de la buftea În fine, la 22 februarie/7 martie apărură în ziarele de aici preliminariile subscrise de Czernin, Kühlmann, Talaat Pașa și Monciloff, pentru Puterile Centrale, C. Argetoianu, pentru noi. Iată dife ritele articole care ne încremeniră: [1. Dobrogea cedată în întregime, lăsându ne cu o cale comercială la Mare prin Constanța. 2. Rectificarea fruntariilor cu Ungaria, luându-ne trecătorile și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori de femeile românce, generalizând purtarea celor câteva doamne anormale, cum le numea Nizami Pașa, cu a doamnelor din București. Bernard Kellermann, redactorul de la Berliner Tageblatt, care ne cunoștea dinaintea războiului și revenise în București, și-a dat seama de adevăr și în corespondențele lui de aici spunea: „Nu numai nu ne au primit bine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău, iar ca noi veniți, pe Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petru Cancel, căpitanii Iulian Popovici și G. Alexandreanu, Mihai Lupescu, domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G.M. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculescu, I. Palodă, N. Bogescu...pân-la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță...care se pregătesc să continue
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
caracter strict omagial, de fapt niște închinări galante, simple discursuri versificate, dar simțite, oricum, dezvoltate cu mult afect, cele semnate de poeții aromâni Nida Boga, Clarisa Cavachi, Constantin Colimitra, Sirma Guci, Kira Manțu, Zahu Pană, D. Pariza, George Perdichi, Aura Pașa, Ionel Zeana ș.a. Sunt prezente, tălmăcite în aromână, și poezii de Vasile Voiculescu, Dimitrie Anghel, Lucian Blaga, St.O. Iosif, Victor Eftimiu, Teohar Mihadaș, Radu Cârneci. E, în totul, o antologie ce se reține ca o contribuție semnificativă în demersul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Administrația provincială era controlată și de forțele polițienești. Ienicerii, care nu se aflau sub jurisdicția cîrmuirii locale, ci a celui central, erau de asemenea obligați să îndeplinească anumite îndatoriri polițienești. Oficialitatea de prim rang la nivel local, numit de obicei pașă, se sfătuia cu un consiliu, un divan, din care făceau parte și notabilitățile creștine și mai marii breslelor. Marea majoritate a creștinilor din Balcani trăiau la țară în cătune organizate pe baze tradiționale pre-otomane. Diferențele locale vor fi prezentate ulterior
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1623-1646), și a marilor viziri din familia Köprülü. Primul dintre aceștia, Mehmed (1656-1661), s-a concentrat asupra reformei interne; fiul lui, Ahmed (1661-1678), a relansat un puternic program militar cu accentul pe Transilvania și pe Ucraina. În 1678, Kara Mustafa Pașa, cumnatul lui Ahmed, a devenit și el mare vizir. Marea lui ambiție era să-i aplice o înfrîngere decisivă principalului inamic al otomanilor, Imperiul Habsburgic. În 1683, cu o armată de nouăzeci de mii de oameni, din care poate cincisprezece-douăzeci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îndemnau iar pe creștini la revoltă. Total descurajați de eșecul operației anterioare, cea mai mare parte a grecilor n-au mișcat nici un deget. Creștinii albanezi din îndepărtatul Suli au profitat însă de această situație. Ei au fost ulterior învinși de pașa Ali de Janina (Ioannina), într-un episod de început al carierei acestui remarcabil aventurier. Populația creștină nu numai că nu a reacționat la apelul Rusiei, dar, spre deosebire de războiul anterior, nu a fost posibilă nici măcar lansarea unei operații navale rusești în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Drept rezultat al acestor împrejurări, pe la sfîrșitul secolului al optsprezecelea apăruseră două centre de putere. În nord, în jurul orașului Shkodër, familia Bushati a dobîndit o poziție dominantă; în sud a fost instituit un al doilea bastion sub comanda lui Ali Pașa. Cariera acestuia avea să influențeze politica otomană pînă în anii '20 ai secolului al nouăsprezecelea; familia Bushati s-a bucurat de putere timp de o perioadă mai scurtă. Primul interval al influenței acesteia în nordul Albaniei a fost dominat de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acestuia avea să influențeze politica otomană pînă în anii '20 ai secolului al nouăsprezecelea; familia Bushati s-a bucurat de putere timp de o perioadă mai scurtă. Primul interval al influenței acesteia în nordul Albaniei a fost dominat de Mehmet Pașa și a durat între 1757 și 1775. Sprijinit de triburile de munteni, el și-a putut extinde zona de control și a beneficiat de numiri oficiale din partea Porții. Cînd a încercat însă să-și mărească și mai mult jurisdicția politică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atunci cînd Austria a făcut pace în 1791, în Muntenegru luptele continuau. Nemulțumit, Kara Mahmud dorea să-și mărească controlul teritorial; acțiunile lui au dus la un alt conflict cu Poarta, urmat în 1794 de o nouă reconciliere. În 1796, pașa a considerat că avea o ocazie potrivită să-și rezolve controversele cu Muntenegrul și să obțină mai mult pămînt. În acest timp, atît Veneția cît și Austria fuseseră învinse în războiul cu Franța. Muntenegrul era izolat și nu se putea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în cele purtate cu Persia, suferind mari pierderi de vieți omenești. De exemplu, din cei 5200 de oameni trimiși în Persia, numai 500 s-au întors după pacea încheiată în 1727. Bosnia avea la vremea aceea un administrator inteligent, Ali Pașa Hekim Oglu, care a fost vizirul țării din 1753 pînă în 1740, cînd a fost trimis în Egipt. El guverna ajutat de un consiliu format din oameni de vază ai provinciei și din reprezentanți ai guvernului central. După plecarea lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politic. Ienicerii s-au implicat și ei în mai mare măsură în afacerile locale. În situația aceasta, administrația provinciei a devenit și mai slabă. Din cauză că autoritatea vizirului Bosniei scăzuse, a crescut în schimb cea a notabililor și a căpitanilor. Ali Pașa Hekim Oglu s-a întors în 1745, dar cu misiunea din partea guvernului central de a impune mărirea substanțială a impozitelor. El a revenit încă o dată în 1747 în același scop, dar, dat fiind că se înstrăinase de foștii lui suporteri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
orașele, cît și satele. În cadrul acestui deceniu, notabilii locali au strîns dările și s-au războit între ei. Căpitanii luptau împotriva ienicerilor, care, la rîndul lor, aveau conflicte cu alți ieniceri. În 1752 a fost trimis un alt vizir, Mehmed Pașa Kukavica, ca să facă ordine, acesta reușind prin 1756 să readucă pacea în provincie. El a revenit pentru un al doilea mandat între 1757 și 1760, dar a fost rechemat în urma plîngerilor făcute de propria lui administrație pe lîngă Poartă. Cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai sigură putea fi întîlnită în satele din Munții Balcani. Situația cea mai dificilă din secolul al optsprezecelea a apărut în zona dintre Dunăre și Munții Balcani depopulată și devastată de bandele înarmate ale kirdjali-lor (cîrjali) și de partizanii răzvrătitului pașă Pasvanoglu. Cu toate că aceste condiții erau nefavorabile, secolul acesta a fost realmente martorul unei dezvoltări a comerțului, îndeosebi în Imperiul Habsburgic, și a creșterii suprafeței și prosperității Salonicului, cel mai mare port al întregii regiuni. După încheierea Tratatului de la Karlowitz, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Alegerea domnitorilor greci a marcat o modificare esențială a statutului politic al Principatelor. Noii conducători nu erau reprezentanți ai populației Moldovei și Valahiei, ci agenți ai guvernului otoman trimiși să apere interesele suzeranului lor, iar rangul lor era cel de pașă cu două tuiuri. Din punctul de vedere al otomanilor, datoria acestora era asigurarea controlului regiunii împotriva intrigilor și a intervenției străine și livrarea unor sume uriașe de bani către Poartă pentru necesitățile ei militare și civile. Asigurarea trimiterii proviziilor de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bătălia de pe Prut, dar campaniile sale ulterioare împotriva Imperiului Habsburgic au eșuat, ceea ce l-a forțat să semneze extrem de defavorabilul Tratat de la Passarowitz. În timpul unei mari părți a domniei lui, el a beneficiat de serviciile unui vizir capabil, Damad Ibrahim Pașa, care o ocupat acest post între 1718 și 1730. Atît sultanul cît și sfetnicii lui au manifestat un mare interes față de evenimentele din Europa acelei perioade. Au fost trimiși reprezentanți la Viena și la Paris ca să studieze modelele occidentale și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]