155,444 matches
-
Cornelia Ștefănescu Editura „Muzeul Literaturii Române” a publicat în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Române” a publicat în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
curtea lui Iani, țărani bătuți cu harapnicele de către arnăuți, țigani asupra cărora sunt asmuțiți câini. În atmosfera unui realism fantastic, romanul surprinde pasiuni pe două coordonate. Scene tari și pasiuni discrete, vârtej în bine și rău, incapacitatea de comunicare în pagini în care viața intimă a personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși moldovenii, și cu vădit dispreț față de venetici, excelând în ipocrizie, perversiune, inventivitate în violență, cruzime, corupere. Paginile cele mai
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
comunicare în pagini în care viața intimă a personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși moldovenii, și cu vădit dispreț față de venetici, excelând în ipocrizie, perversiune, inventivitate în violență, cruzime, corupere. Paginile cele mai tari, ca descriere, sunt paginile excesului de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
a personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși moldovenii, și cu vădit dispreț față de venetici, excelând în ipocrizie, perversiune, inventivitate în violență, cruzime, corupere. Paginile cele mai tari, ca descriere, sunt paginile excesului de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici pagini de roman. Romancierul nu urmărește ecoul
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
cele mai tari, ca descriere, sunt paginile excesului de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici pagini de roman. Romancierul nu urmărește ecoul în sufletul tinerei grecoaice părăsite, și nici în familia ei, această stare de lucruri care, adâncită, ar fi putut feri paginile de abstracțiuni naive și de imagini convenționale. Comedia schimbării domnitorilor rămâne la stadiul
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici pagini de roman. Romancierul nu urmărește ecoul în sufletul tinerei grecoaice părăsite, și nici în familia ei, această stare de lucruri care, adâncită, ar fi putut feri paginile de abstracțiuni naive și de imagini convenționale. Comedia schimbării domnitorilor rămâne la stadiul declamator. De asemenea, pedalarea pe virtute. Ceea ce rămâne în această scriere este construcția. Logica treptelor sale suitoare ori coborâtoare, filoanele de datare și de informare. Reproducerea textelor
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
întunecarea deplină, un soi de poziționare perenă în epicentrul minusurilor vieții. Mihai Bogdan nu a scris un jurnal intim. O recunoaște în câteva ocazii, dar dincolo de mărturia sa observația se poate susține singură prin câteva argumente. În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de nimicurile care dau culoare unei vieți, așa că zona privatului, a intimului este într-un sensibil reflux. În rest, în cam vreo 345 de pagini... ,,o amestecătură informă de poezii, eseuri, filozofie
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
prin câteva argumente. În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de nimicurile care dau culoare unei vieți, așa că zona privatului, a intimului este într-un sensibil reflux. În rest, în cam vreo 345 de pagini... ,,o amestecătură informă de poezii, eseuri, filozofie ceva mai sistematică, alteori doar pure-amintiri, proză poetică, teatru, simplenote ș...ț. Tot ce am făcut până la urmă a fost un simplu lirism de abstracțiuni, doar afirmații simple, gândul nediferențiat care n-a
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
am terminat-o la 52 de ani. Varianta 16 - să termin? O veșnicie să am, și tot mi-ar mai trebui”. Grafomania se confirmă aproape de finalul jurnalului: Ar mai fi de calculat data și epitaful, nu mai mult de două pagini din miile câte le-am scris. Am cam terminat versiunea șaptea (penultima cred) ș...ț”. O ciudată premeditare, o vanitate de autor opacă în paroxismul ei, un minus de autenticitate pentru un plus de luciu, o scriitură fără vârstă, un
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
vezi mai degrabă opera lui Mihai Bogdan decât viața sa. Cartea merită citită, lectura ei este o provocare continuă, un exercițiu prelungit. A înțelege și a topi într-o unitate superioară toate contradicțiile, toate banalitățile care trec o dată cu acneea și paginile de o inteligență incontestabilă este o dovadă de maturitate. În fața acestui jurnal ai mai multă nevoie de maturitate decât de o lectură profesionistă. Unde-i pisica? În cărți, printre cărți, în versuri, printre versuri... pare să spună, jucăuș și timid
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
și nu știe decît/ să miaune mic și neajutorat/ devorat într-o noapte de maică-sa/ moartă și ea apoi într-un pod/ un ghemotoc pufos însuflețit/ ce toarce si se arcuiește/ frecîndu-ți-se de picioare/ și totuși ceva scapă/ miaună paginile cărții în noapte/ și ți se zbîrlește părul“. Interogația, deja veche, asupra crizei constitutive a poeziei capătă aici o formulă demitizată. Și chiar profanatoare. Cărticica se încheie cu epitaf pentru pisică. Multiubitul animal de casă - despre care am citit într-
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
Ariosto și Franța, lucrare de comparatistică foarte bine primită. A mai scris despre Ronsard, Rabelais, La Rochefoucauld, despre baroc. Dar opera care l-a consacrat pe Al. C. este Bibliografia literaturii franceze din secolele XVI-XVIII, lucrare impresionantă de 5000 de pagini, comentată astfel de Pavel Chihaia: „...reprezintă un excepțional instrument de lucru, cu documentare exhaustivă, niciodată egalată (...) o realizare pe care numai un cărturar cu erudiția și vocația de explorator al unor domenii uriașe de cercetare ca Al. C. , putea s-
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
dușman? Pe cine poți să te răzbuni, decît doar pe tine însuți? Inman își sorbi cafeaua pînă la zaț, apoi răsfoi ziarul, în speranța că o să găsească ceva care să-i antreneze gîndurile în altă direcție. Cînd a ajuns la pagina a treia, a găsit un comunicat adresat de guvern dezertorilor, soldaților evadați și familiilor lor. Aceștia vor fi urmăriți. Numele lor vor fi înscrise pe o listă și Gărzile Civile se vor găsi în permanență în alertă, în fiecare district
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
lor. Aceștia vor fi urmăriți. Numele lor vor fi înscrise pe o listă și Gărzile Civile se vor găsi în permanență în alertă, în fiecare district, patrulînd zi și noapte. În continuare, Inman a citit o relatare îngropată în josul unei pagini din mijlocul ziarului. Se povestea că la granița muntoasă din vestul statului, Thomas și trupele lui de indieni Cherokee îi scalpau pe Unioniști. Într-un fel era nostim, dacă te gîndești la muncitorii aceia cu fețe palide care veneau plini
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Barbu Cioculescu evocă figura poetului și a generației sale. Sînt reproduse și cîteva poeme și un articol (ultimul al lui Tonegaru?) din ziarul Dreptatea, 1946. Totul, foarte interesant. Păcat că nu știm împrejurările în care poetul a trebuit să scrie pagina autobiografică respectivă (încheiată cu formula pe atunci consacrată: Luptăm pentru pace! și însoțită de numele celor care puteau da referințe despre poet: Geo Bogza, inginerul Timotin și „tov. Weiss, delegată de stradă”) * Revista 22 de la începutul lui decembrie publică un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Florin. Al, fratele Tainei, o iubește pe Ana și, în capitolul final, se întâlnesc cu toții la o mătușă din Craiova. Naratorul e și aici omniscient și prezent imediat cu explicațiile de rigoare, făcând uneori chiar salturi prea mari, punând în pagină acte puțin cam pripite, nemotivate îndeajuns, insuficient argumentate în devenirea lor. Și atunci trebuie să-l crezi neapărat pe cuvânt. Problema clasică a acestui tip de narațiune. Ca și în povestiri, situațiile și personajele sunt tipice, frizând déjà-vu-ul și locul
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
ar fi putut fi explorate mai minuțios și cu rezultate, probabil, remarcabile. Scena din povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o elevă și, în momentul juisării, călătorește peste un curcubeu, ar fi putut da o pagină de o fantezie imaginară memorabilă, dacă nu s-ar fi mărginit la câteva fraze mai mult sau mai puțin inspirate. La fel în roman. Când Taina contemplă, după moartea subită a pictorului, tabloul bizar pentru care ea îi pozase, tablou
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase din dicționarul tehnic curent și într-o foarte futuristă punere în pagină prin care era făcută vizibilă în chipul cel mai direct desfășurarea de antene vibrând spre Paris, Londra, New York și Berlin, cu o viteză de telefonie fără fir... În anul imediat următor, la “revista de artă constructivistă” Punct (noiembrie 1924-martie 1925
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
acele “armonii deșteptate de întâmplare” ori - în variantă metaforică - “izbirea în argint a neprevăzutului”, “scăpărarea neașteptatului”. Nedefinitul, miracolul, magia, impalpabilul, aventura totală intră, de asemenea, în vocabularul curent al autorului de manifeste. Cuvântul “suprarealism” nu mai este rostit în aceste pagini, însă toate drumurile duc, de-acum, către el. Oricât de sumar am parcurge acest itinerariu, e destul de limpede că el concentrează în emblemă ceea ce s-a tot numit ritmul sau spiritul unei epoci, foarte importantă - știm mai bine astăzi - pentru
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
și noi variante ale unui “imagism” ilustrativ pentru ceea ce am putut numi cândva o “poetică a metamorfozelor”, dusă până la un soi de manierism de către un foarte inventiv operator al limbajului, iubitor de subtilități combinatorii și de artificii ingenios puse în pagină. Toată poezia lui e străbătută de itinerarii și călătorii promițătoare, de descoperiri permanente, de eliberări de limite și constrângeri. Toată poezia lui e o suită de toposuri ale expunerii, etalării - vitrine, atlase, ziare, afișe, panoplii, graderobe, registre, cataloage, almanahuri, desfășurări
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
părinții eroului, acesta ar fi devenit bogat doar folosindu-se de cizmele de șapte poște ca mesager al regelui și al doamnelor îndrăgostite. Chiar și cele două titluri date de Perrault volumului său, unul instalat după un protocol cunoscut pe pagina de titlu, celălalt strecurat pe furiș în frontispiciu, țin, pesemne, tot de joc, de șăgălnicia cu care el pare că ne propune ceva și, în același timp, ne ademenește cu altceva. Și în simbolistica poveștilor, în ciuda dimensiunii ei grave, “camuflate
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
care i-au comentat cea mai recentă carte, Fric, de la Editura Polirom. Dl Agopian a uitat principiul de la „Junimea”, unde cei care citeau din operele lor ascultau comentariile și tăceau. Așa că au rămas filosofi unii dintre ei, vorba cunoscută. Deasupra paginii cu spovedania dlui Agopian, o fotografie recentă a scriitorului: gură strînsă într-un rictus de dispreț. Al unui scriitor pe care critica nu-l mai răsfață. Să fie de vină critica? Să fie de vină scriitorul? * În același număr, dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
interviu acordat EVENIMENTULUI ZILEI Gabriel Liiceanu spune: “Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată”, acest interviu a fost acordat imediat după Convenția Uniunii pentru Reconstrucția României, la care filosoful a luat parte ca invitat. Interviul, care acoperă aproape o pagină de ziar poate fi citit ca o radiografie a perioadei scurse după alegerile din 2000. Cităm primul răspuns, la întrebarea despre așa-zisa retragere din viața publică a lui Gabriel Liiceanu: “Începând din anul 200, scurtă vreme după alegeri, am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
am auzit opțiunea lui Dabija. Mărturisesc, însă, că m-am gîndit la o nebunie, a lui, la o relectură, la o propunere cu o miză pe care numai el o vedea, la o spargere de șabloane, la o repunere în pagină a textului. E ca și cum ceva zace în pulberea drumului, neinteresant pentru nimeni și, la un moment dat, cineva se oprește, îl ridică, suflă peste obiect și el strălucește. Așa a suflat Dabija peste acest text și i-a pus în
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]