1,340 matches
-
Fischerin" a lui Nietzsche și liedul "Loreley" a lui Liszt, putem observa oarecare asemănare, având anumite elemente comune. Aici regăsim legătura compozițiilor lui Nietzsche cu forma aforistică a scrierilor sale, cu tendințe către concizie și concentrare asupra elementelor contradictorii, chiar parodice. Muzica pe care Nietzsche o scrie reprezintă sensibilitatea sufletului său dar și a gândirii sale. S-a spus despre compozitorul Nietzsche că ar fi fost influențat de o multitudine de compozitori (Berlioz, Schumann, Mahler, Liszt) însă niciodată de Richard Wagner
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la începutul secolului XX, dar - posibil - și de relațiile tensionate dintre Lovinescu și Ibrăileanu, care l-a sprijinit pe Topîrceanu. Evoluând de la sentimentalismul epigonic al începuturilor către o poezie impregnată de un umor parodic, autoironie și ușoară melancolie, Topîrceanu este o voce distinctă în poezia românească. Ironizând contrafacerea, poncifele poetice, moda "modernistă", el cultivă cu fantezie tradiții mai vechi ale lirismului românesc, situându-se în prelungirea unor filoane din George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Dimitrie
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
octombrie - Premiul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, la Festivalul „Ridendo-39". 2008, 15 octombrie - Locul I la concursul de poezie organizat în cadrul Festivalului Național de Umor „Alo, Păstorel", de la Iași. 2009, 24 octombrie, Chișinău — Diplomă de excelență „Travestia" „pentru spiritul parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune". 2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
MTV Movie Awards în 2007, și parodia vizuală din O noapte la muzeu 2. Scheciuri având la bază filmul au apărut în "Saturday Night Live" și "Robot Chicken", acesta din urmă imitând stilul vizual al lui "300" într-o serie parodică intitulată "1776". 20th Century Fox a lansat "Întâlnire cu spartanii", o altă parodie după "300" regizată de Jason Friedberg și Aaron Seltzer, în vreme ce Universal Pictures prevede o parodie similară intitulată "National Lampoon's 301: The Legend of Awesomest Maximus Wallace
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă și parodică," în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, "Cu românașii de pretutindeni", în „Ziarul de duminică”, 26 februarie 2016 ș.a. Referințe critice în volume:
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
a afla situația actuală a prietenului său, dar cu mari greșeli, deși Holmes admite că "este un element adevărat în ceea ce spui". Această scenă este realizată într-un stil foarte asemănător cu cel din "How Watson Learned the Trick", scrierea parodică a lui Doyle, în care Watson este prezentat, de asemenea, trăgând concluzii incorecte cu privire la Holmes.
Pacientul rezident () [Corola-website/Science/323578_a_324907]
-
este publicată prima carte cu Arsène Lupin. Publicarea romanului "Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmès" l-a supărat pe Arthur Conan Doyle, furios de a-l vedea pe detectivul său Sherlock Holmes și pe colegul său Watson ridiculizați prin personajele parodice « Herlock Sholmès » și « Wilson » create de Maurice Leblanc. Radical-socialist și liber cugetător, Leblanc devine burghez în perioada Primului Război Mondial. El ar fi declarat: « "Eu nu sunt Lupin!" ». Din 1910, încearcă să-și ucidă personajul în "813", dar îl reînvie în "Le
Maurice Leblanc () [Corola-website/Science/323212_a_324541]
-
asigurat viitorul ca tatăl său vitreg. Acesta a fost al patrulea western regizat de Maurizio Lucidi. În ciuda participării excelente a unei echipe spaniole (scenariul lui Rafael Azcona, imaginea lui Aldo Tonti, muzica lui Luis Enriquez Bacalov), filmul este un western parodic care nu a avut prea mare succes. El a fost realizat după o serie de filme western cu Bud Spencer și Terence Hill care au avut încasări foarte mari. Bud Spencer interpretează un cowboy singuratic, morocănos numai în aparență, care
Se rezolvă... amigo () [Corola-website/Science/326885_a_328214]
-
Episoadele canonice complete sunt disponibile pe CD și pe casete audio. "The Further Adventures of Sherlock Holmes" este, de asemenea, disponibil pe CD în patru cutii conținând fiecare patru episoade. BBC Radio 2 a difuzat în 1999 și un serial parodic de șase episoade cu Holmes și Watson intitulat "The Newly Discovered Casebook of Sherlock Holmes" cu Roy Hudd în rolul lui Sherlock Holmes ("cel mai mare detectiv din Anglia, maestru al deghizării și cu nasul din caramele"), Chris Emmett ca
Adaptări ale aventurilor lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325574_a_326903]
-
cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" este o comedie muzicală ce reprezintă "„o experiență, în fapt, insolită a cineastului, dat fiind tonul parodic, auto-ironic, regizorul fiind primul care «sancționează» poncifele tehnocrate ale intrigii, salvând - totodată - trama amoroasă de capcanele dulcegăriei și șablonului, printr-un ton persiflant, glumeț, dând gag-ului ce este al gag-ului și plonjând, el însuși, în atmosfera degajată a
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
cu care Gelu Negrea și-a făcut debutul ca prozator (în volum), mari enigme ale istoriei (moartea lui Alexandru cel Mare, uciderea în masă a Cavalerilor Templieri etc.) își găsesc o insolită dezlegare, într-o narațiune polițistă, cu fine inflexiuni parodice. Dincolo de acest prim nivel de lectură (la apariție, "Codul lui Alexandru" a fost considerat „primul thriller din literatura română”), romanul se înscrie pe coordonatele a ceea ce critica recentă definește și consacră drept „realismul magic românesc” (vezi în acest sens volumul
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
printr-o prismă modernă. În „Midrashul lui Itzik” Manger prezinta un comentariu modern al povestirilor clasice din Biblie, plasând anacronistic personajele biblice în lumea Europei de est din vremea sa. Atitudinea glumeață a lui Manger față de textul original se plasează în tradiția parodică și purimică existentă la evrei încă din vechime. Cum spunea în prefață, „când am scris această carte, mi-a stat permanent în fața ochilor șapca coțcarului din spectacolele evreiești de Purim”. Inspirat de genul Purimshpiel, care folosea o povestire din tradiția
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
bine acest interval. Ele curg limpede, au transparență și greutate, au gravitate și profunzime. E un lirism detașat, fortificat, dar deconstruit, în special în textele mai ermetice. Întâlnim chiar parafraze și citate sau false citate (din Eminescu) având o rezonanță parodică și sentimentală. Ființa trece printr-o criză, a morții perpetue, ridiculizată dintr-un unghi proaspăt, antilivresc: Nimeni să nu intre: mor tot timpul/ Puțină discreție, ce dumnezeu!/ Ce să se vadă, ce-i de văzut în olimpul/ acesta de minereu
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
banal al provinciei; dar patronimul său îi conferă demnitate și mister, dobândite în același mod de frații lui mai mari, Antipa și Simion (crescuți în același târg moldovenesc), cât și pretext, ori context propice pentru a-l concura, în manieră parodică, pe miticul Mitică. Personajul nostru trăiește în epoca de tranziție a României postcomuniste către o nouă democrație de import, cu societatea polarizată între agresivitatea consumistă a unora și lupta cotidiană pentru supraviețuire a celor mai mulți, dar pare decis să acționeze și
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
bucureștene și nu numai. Cvintetul op.57 ( 1940) este una dintre cele mai cunoscute lucrări camerale șostakoviciene și se desfășoară în cinci mișcări pe parcursul a 30 de minute. Aluziile bachiene, contrapunctice, masive, fantasticul Scherzo care amestecă elemente rustice tratate uneori parodic sau cu sarcasm întunecat, Intermezzo-ul plin de tristețe amară și Finalul concluziv, toate acestea au uimitoarea calitate de a se adresa direct atât interpreților cât și ascultătorilor impresionând profund întreaga asistență. Cvintetul de Bartók Sz.23 (1904, rev.1920
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]