43,651 matches
-
cazul reprezentării, împărțirea moștenirii nu se face pe capete de moștenitori, ci pe tulpini, adică pe predecedat care este reprezentat de descendenții săi. Dacă în cadrul tulpinii s-au produs mai multe ramuri, se va împărți iar pe tulpini (subtulpini). Efectul particular al reprezentării constă în faptul că nu afectează pe moștenitorii legali ai nedemnului (art. 969 Cod civil). TESTAMENTUL Este actul prin care proprietarul dispune de averea sa pe timpul cât nu va mai fi în viață. Poate dispune de toate sau
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
precis stabilite, în caz contrar testamentul este nul. Legatorii sunt desemnați personal de către testator. Din prevederile art. 1054 Cod civil rezultă că sunt două categorii de legate: Prima categorie cuprinde legate universale, legate cu titlu universal și legate cu titlu particular. A doua categorie cuprinde legate care afectează voința testatorului, din care fac parte: legatul pur și simplu, legatul cu termen, sub condiție și cu sarcină. Legatul universal este când legatorul are chemare la întreaga moștenire a testatorului. Dacă vin prin
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
chemării sale pentru tot (universalitate). Legatul cu titlu universal este atunci când întinderea moștenirii se limitează la o fracțiune din moștenire. În acest caz, dacă unul refuză, cel care acceptă nu se va bucura de majorarea fracțiunii sale. Legatele cu titlu particular sau singular conferă chemare legatorului doar la unul sau mai multe bunuri singulare. Mai precis, este legat cu titlu particular orice legat care nu este universal sau cu titlu universal. Acest legat poate să aibă ca obiect un lucru corporal
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a testatorului, a persoanei gratificate (acordarea de ajutoare financiare pentru cineva, pentru a-și desăvârși studiile etc.). Efectele legatelor (art. 1058 și următoarele Cod civil) Efectele legatelor se referă la fructele bunurilor ce constituie efectul legatului; drepturile legatului cu titlu particular; sarcina excesivă și accesoriile bunului care constituie obiectul unui legat particular; legatul rentei viagere sau a unei creanțe de întreținere; legatul conjuctiv și altele. Efectele legatelor apar la deschiderea succesiunii testatorului. Ineficacitatea legatelor În anumite cazuri sunt lipsite de eficacitate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
calificat sau specialist cu înaltă calificare într-un anumit domeniu, salariat sau funcționar, iar din punct de vedere al nivelului de pregătire profesională poate fi angajat cu studii primare, medii sau superioare. Angajatorul persoană fizică poate fi orice persoană fizică particulară ce are dreptul, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă. Printre persoanele fizice cu drept de a angaja forță de muncă pe bază de contract menționăm persoanele fizice autorizate, printre care și mediatorul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
spațiului reglementat al UE. Așa, ar fi câștigat mai mult și mai repede din afaceri cu statul, iar Piața ar fi rămas mai departe aproape închisă capitalului occidental. Agitația mogulilor și ieșirea lor la suprafață au însă și explicații foarte particulare: pe Patriciu îl macină, pe lângă propria vanitate, și pofta de răzbunare pentru noaptea petrecută în arest în 2005. În egală măsură, îl preocupă și riscul de a fi debranșat brutal de la resurse. Amintiți-vă episodul Sterling. Atunci, mogulii s-au
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se întețește. Așa se explică interesul major și selectiv al unor televiziuni față de afacerea Sterling. Vizionarii ultraliberali din România nu exclud afacerile cu statul, ci doar statul din afacere. Statul trebuie infiltrat, sedus, îmblânzit, controlat astfel încât să slujească prioritar intereselor particulare. Adriean Videanu și-a pus în slujba statului expertiza sa de la TitanMar, contabilul-șef al companiei fiind numit TEMA II: POLITICE 83 ministru de finanțe. Alte grupuri de interese l-au instalat pe reprezentantul Ferrari la sănătate. Grupuri obscure din
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
iar un director lua cam 25 de milioane. Cu stimulente cu tot, venitul mediu, adică salariul plus stimulente, urca undeva pe la 25 de milioane, iar directorimea sărea binișor de 60. Vorbim de cifre medii și de lei vechi. În mod particular, găsim directorași cu 26 de milioane leafă și 60 de milioane stimulente, adică venit de peste 86 de milioane. Insideri din sistem descriu distorsiunile grave produse de aplicarea arbitrară a stimulentelor: erau recompensați funcționarii loiali, executanții docili și clientela politică. Altfel
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
minciuni amestecate cu adevăruri, insulte, calomnii. De regulă, îl găsim pe ziaristul-promo în slujba unor partide sau politicieni. Rakeții de presă, ziariștii-promo, pretind că investighează. Ei își iau drept scut interesul public, pe care, în realitate, îl trădează, servind interese particulare, ale lor sau ale altora. La adăpostul „interesului public“, ziariștii-promo fac avere. Iar unele averi par greu de justificat pentru un simplu gazetar, oricât de talentat ar fi el, mai ales când organizațiile lor de presă raportează ani în șir
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
kilograme și treizeci de ani în plus. E în parc, cu o nepoțică. Lucien intră direct în subiect: — Ne aflăm în frumosul oraș Agigea, unde stăm de vorbă cu doamna Jana, care l-a cunoscut pe Lionel în niște împrejurări particulare. Doamnă Jana, ne puteți spune în ce împrejurări l-ați cunoscut pe Lionel? Jana îi răspunde cu o întrebare precaută: — Emisiunea se dă și în România? Pentru că eu... între timp... am devenit femeie serioasă. Adică sunt o femeie serioasă, cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
inventat numai o formă de teatru, ci și un spectator”(p.83). Apoi, (Încă) doctorandul dezvăluie schema pieselor care-l preocupă:„...debutează frecvent printr-o anomalie și se termină În fantasticul cel mai complex, de aici o progresie, de la sensul particular la nonsensul total”(p.155). Capitolul următor analizează „triunghiului nevralgic” autor/ operă/personaj. Este definit eroul fără identitate, ambiguu, al textelor despre care vorbim (cu exemple din Scaunele, Rinocerii, Ucigaș fără simbrie). Se conchide că personajul ionescian este un anti
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că acestea presupun nu numai a crea ceva, dar și a Înlătura ceva ce exista Înainte. Proiectul Legii Prostituției, lansează pentru legislatorii de la București o adevărată provocare. Hulită, acceptată sau susținută, prostituția este un fenomen care, independent de voința noastră particulară există, nu de ieri de azi, ci de mii de ani. Este pomenită chiar și În Biblie, În Vechiul Testament’ și În Noul Testament’' , cartea de referință pe care Biserica ne-o recomandă. La evrei prostituția era interzisă femeilor din cultul mozaic
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În ceea ce privește sănătatea pensionarelor acestor localuri și deci constituește o piedică În răspândirea boalelor venerice. Reglementarismul n-a putut să Împiedice Însă niciodată ca practica prostituției să nu se exercite și În afara bordelului. A acceptat ca prostituata să locuiască În cameră particulară, unde să poată primi vizitatori, cu obligația, să se supună la acelaș control medical ca și prostituata din bordel. Această situație a fost Înainte de 1930 când pe lângă un număr de prostituate care practicau În bordel găsim destul de numeroase care exercitau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
luat În discuție și nici „Societatea de Patronaj de pe lângă Curțile de Apel” să fi activat cât de puțin În această direcție. Acest fapt ne dă un indiciu prețios că, În materie de prostituție, să nu se facă apel la inițiativa particulară, diferite societăți, etc. ci să rămână o problemă, dirijată de oficialitate. Principiile unei legi a prostituției. Am anunțat mai sus principiile unei legi a prostituției. În afară de toate aspectele sub care se prezintă viciu, legiuitorul trebuie să urmărească un corectiv al
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pe termen lung efecte negative asupra navigației la gurile Dunării și avea să creeze în mod repetat probleme între autoritățile ruse și cele române. Tot în perioada aceasta, Austria a încercat împinsă fiind în politica ei de stat de interesele particulare ale societății de navigație austriece 54 și fiind susținută de Franța să întroneze un regim pe Dunărea de Jos, care prevedea elaborarea unui regulament de navigație, și să creeze o institutie, Comisia Mixtă, menită nu numai să supravegheze aplicarea acestui
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
direcția asigurării libertății de navigație. În baza tratatelor de pace, dispunându-se de libertatea de a lua în seamă constatările experienței triste a trecutului în privința libertății de navigație pe partea fluviala a Dunării proclamata în 1856, experiențe datorate amestecului intereselor particulare ale diverselor state, aceasta conferinta a avut capacitatea de a realiza o operă conformă cu noua configurație politico-teritorială din bazinul Dunării. S-a ajuns astfel la un regim fluvial internațional bazat pe un compromis ce lua în seamă atât drepturile
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
RPR și RPFI și urma a fi acordată sub formă de credit Administrației Fluviale a Porților de Fier (AFPF); pentru această sumă urma să se perceapă o dobândă de 3% / an, iar rambursarea sumei urma să fie făcută din taxele particulare încasate de la cei care treceau prin acest sector. Rambursarea creditului trebuia să se facă în 25 de ani. Astfel, atât cei 95 milioane USD, cât și dobânzile aferente urmau să fie recuperate din taxele de navigație, dar mărimea acestor taxe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
0,27 USD/t.c.; la această sumă AFPF urma să adauge cheltuielile de întreținere curentă și de exploatare a obiectivelor care deservesc navigația (0,10 USD/t.c.), ceea ce însemna că asupra unei tone-capacitate era impusă o taxă unică particulară totală în suma de 0,37 USD/t.c. În acest mod, costul transportului la trecerea prin sectorul Porților de Fier urma să se reducă cu aproape 50%. Se poate vedea cum dialogul constructiv purtat între delegații celor două state
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acceptabil pentru ambele țări s-a ajuns în mare parte și datorită intereselor suprapuse pe care acestea le aveau în privința obiectivului de la Porți. 2.4.11. Suprapunerea de interese Identificarea unui interes comun ce poate aduna sub umbrela să interesele particulare ale fiecărui participant la o negociere, facilitând suprapunerea lor, contribuie într-o mare măsură la finalizarea cu succes a negocierilor. Chiar dacă părțile au divergențe de opinii în anumite privințe, identificarea unui interes comun poate face ca aceste divergențe să fie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de a produce. Dar, pentru a se rezolva în mod corespunzător, trebuie ca instrumentele eficiente să fie la locul lor. Și, așa cum amintește Amartya Sen, așa trebuie să fie și normele de comportament, a căror „... importanță poate fi, în mod particular, atașată comportamentului persoanelor aflate la putere sau cu autoritate.”<footnote Sen, A. (2000), “East and West: The Reach of Reason”, New York Review of Books, Vol. 47, No. 12 (20 July), p. 36. footnote> Corupția aparține unei categorii largi de fenomene
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în special pe clasificarea diferitelor forme ale corupției în vederea operaționalizării conceptului din rațiuni analitice și practice. De aceea există multe opinii în ceea ce privește modalitatea de clasificare a corupției în categorii și subcategorii. Unii cercetători au definit corupția ca fiind o relație particulară stat societate și fac o distincție între corupția „politică” și corupția „birocratică”. O altă clasificare a fost cea care are în vedere corupția „funcțională” și birocrația „disfuncțională”. Alți cercetători au încercat să relaționeze corupția cu alte fenomene sau procese. De
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la anumite sectoare sau la anumite tranzacții (așa cum este cazul corupției definite ca o deviație de la comportamentul oficialilor). Rolul decisiv al statului este reflectat în majoritatea definițiilor date corupției, definiții care privesc acest fenomen ca fiind o relație stat societate particulară. Corupția este înțeleasă în mod convențional și este considerată ca fiind „comportamentul particular de căutare a bunăstării de cineva care reprezintă statul și autoritatea publică”. Ea reprezintă întrebuințarea greșită a resurselor publice de autoritățile publice, pentru câștigurile personale. Diverse enciclopedii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
autoritatea publică”. Ea reprezintă întrebuințarea greșită a resurselor publice de autoritățile publice, pentru câștigurile personale. Diverse enciclopedii, precum și definițiile de lucru folosite de Banca Mondială, Transparency International și alte organizații, consideră corupția ca fiind „abuzul de putere publică pentru beneficiul particular”.<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, http://www.cmi.no/ publications/1999/wp/wp1999-7.pdf, p. 2, accesat la 5 ianuarie 2007. footnote> O altă definiție larg folosită este aceea conform căreia, „corupția reprezintă o
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
corupției, în termeni sociali<footnote Médard, J. (1998), “Postface”, în Briquet, J.-L., Sawicki, F. (eds.), Le Clientélisme Politique dans les Sociétés Contemporaines, Presses Universitaires de France, Paris, p. 310. footnote>. Având o definiție a corupției ca fiind o relație particulară stat-societate, găsim geneza corupției, în consecință, în cele două câmpuri de interacțiune dintre stat și societate, și anume în arena națională și internațională. Pe arena internațională, globalizarea piețelor, finanțelor și altor activități a extins oportunitatea tranzacțiilor ascunse, inclusiv între variați
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât și asupra clientelismului și nepotismului, în scopul explicării cauzelor corupției. În politologia convențională, cauzele corupției se consideră a fi reprezentate de deficiențe în sistemul politic și în mod particular de „deficitul democratic”. Corupția are drept cauză sisteme politice care sunt deficitare în formule de distribuție democratică a puterii, în verificări și balanțe, în instituții și proceduri care oferă transparență și responsabilitate, așa cum ar trebui să existe într-un sistem
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]