1,597 matches
-
cea mai potrivită este exercițiul. "Numai recitind, citind, copiind și recopiind, reține copilul pînă la urmă ceva" (XXXVI). Este aici o reacție față de acea practică școlară fie ea "tradițională" sau "nouă" în care din cauza "activității" educatorului, elevii sînt reduși la pasivitate. Totuși, profesorul francez acordă o excesivă prețuire învățămîntului livresc, chiar la nivelul claselor primare. ("Dacă dascălul tace, iar copiii citesc, totul merge strună", XXV). Într-o vreme în care C. Freinet se făcuse cunoscut în Franța prin "textul liber" și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
urma să ia sfârșit în mod logic odată cu Revoluția Culturală, a rezultat în trimiterea echipelor care să citească ziarele la locul de muncă pentru a informa lucrătorii în legătură cu campania și pentru a conduce ,,întruniri de luptă" obligatorii. În cadrul acestor întâlniri, pasivitatea nu era permisă, iar confesările repetate în privința erorilor de gândire trecute erau solicitate din ce în ce mai imperativ. Membrii familiei care se denunțau între ei și muncitorii care se denunțau unii pe alții erau ridicați în slăvi; cei care nu se conformau (și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
meu disperat..." Sau altă interpelare (nu este cea mai dură!), cu nuanțe de pamflet, de data aceasta: "De aceea vreau ca tatăl ceresc să-mi explice cauza pentru care suntem persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui (...) și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră". Comparația cu plângerea lui Iov este iminentă: "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic, vreau să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
politic, arestat și torturat în închisorile comuniste fără nici o vină. Mama cu șase copii, deportată în Bărăgan. De aceea vreau ca Tatăl Ceresc să-mi explice cauza pentru care suntem persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui. Vreau să fie un tată adevărat care să arate interes, preocupare și dragoste față de copiii Lui și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a număra zilele. Sunt un doctorand în așteptare, pe culoarul morții academice. Nu știu prea bine ce va fi după susținerea tezei, dar știu că certitudine că ea marchează sfârșitul unei perioade privilegiate, de-a dreptul extraordinare, din viața mea. Pasivitatea mioritică de care dau dovadă mă îngrijorează. Ce ar trebui oare să fac? După lectura unui doct articol științific dedicat memoriei comunismului, am aflat motivul pentru care, copil fiind, colecționam cutii goale de conservă și alte prostioare cu inscripții colorate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dinamismul ei melancolic, resemnarea cu care acceptă se devină victima unei victime și înverșunarea obosită cu care ține să meargă până în pânzele albe pentru a-și salva prietena îți rămân pe retină. La rândul ei, Găbița jonglează abil cu o pasivitate care primește întotdeauna ajutor : nu știe mare lucru, dar știe că prietena ei nu o va lăsa de izbeliște ; aparent toantă, aparent vulnerabilă, Laura Vasiliu îi împrumută o fragilitate de elastic ce nu se rupe niciodată. Cât despre domnu Bebe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
simplă amintire istorică, un sindrom irepetabil (poate cu câteva excepții ; <endnote id="vezi nota 442"/>) ; două milenii de persecuții, umilințe, expulzări și pogromuri ; două milenii de resemnare și autocompătimire, În care chiar și călăii și-au manifestat adesea surprinderea față de pasivitatea victimelor. „Dar eu am dat din umeri și-am răbdat,/ Căci a răbda e scrisa lui Israel”, declară cămătarul evreu Shylock (W. Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, act I, scena 3). „Evreul suportă toate În tăcere” ; el stă „cu capul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi legată de condițiile istorice În care a trăit acest popor În exil. Atunci când cauza a dispărut, a dispărut și efectul <endnote id="(452)"/>. Când ființa națională a evreilor era totuși grav amenințată, ei ieșeau din starea lor uzuală de pasivitate și resemnare, Încercând să-i Îmblânzească pe prigonitori. Nu o făceau cu forța mușchilor sau a armelor, ci cu cea a argumentelor sau a banilor. Însă nu Întotdeauna cu succes. Cu jumătate de mileniu În urmă, În 1492, regina Isabela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevăr, proverbiala resemnare a evreilor a fost poetul Haim Nahman Bialik. Vizitând Chișinăul după cumplitul pogrom din 1903, el a compus celebrul poem Orașul măcelului. Bialik nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici cinismul politicienilor, nici nepăsarea autorităților, ci milenara pasivitate și resemnare a evreilor, statutul lor de victime eterne <endnote id="(267, pp. 410-411)"/>. „Ce vor de la mine” aceste „umbre pe zid” ?, se Întreabă Dumnezeu În poemul lui Bialik : „De ce Își Întind mâinile către mine ?/ Nu are niciunul un pumn
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de reîntregire a țării : „Foștii soldați [evrei] luau poziție Înaintea drapelului [românesc] și la sunetele unui imn care avea răsunet În sufletele lor” <endnote id="(451, p. 522)"/>. Parțial, concluzia mea ține de domeniul evidenței. Principalul motiv al resemnării și pasivității evreilor era legat de condițiile istorice În care a trăit acest popor În diaspora, În ultimele două milenii. Spaima paralizantă de care suferea evreul era un defect „dobândit”, nu „Înnăscut”. Cea mai bună dovadă este faptul că, odată cu dispariția condiționărilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de producerea pogromului. Poemul Orașul măcelului, devenit celebru În rândul comunităților evreiești din estul Europei, scris imediat după pogrom de nu mai puțin faimosul poet odessan Haim Nahman Bialik (1873-1934), nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici indolența autorităților, ci pasivitatea și resemnarea evreilor <endnote id="(267, pp. 410- 411)"/>. „Ce vor aceste umbre pe zid ?”, se Întreabă Dumnezeu În poemul lui Bialik. „De ce Își Întind mâinile către mine ?/ Nu are niciunul un pumn ?” (Pun Între paranteze faptul că scriitorul-reporter F.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fan- tasmelor din care se fabrică în retortele diferitelor ideologii formele totalitare. Interesant este că Agamben privește relația dintre luminile și umbrele secolului ca pe o relație dialectică. Pentru că a percepe obscuritatea nu e o formă de inerție sau de pasivitate, ci presupune capacitatea particulară „qui reviennent dans ce cas à neutraliser les lumières dont l’époque rayonne, pour en découvrir les ténèbres, l’obscurité singulière, laquelle n’est pas pour autant séparable de sa clarté”. „(...) care constă, în acest caz
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
piele mulați pe corpul gol, cu o ață în fund și cizme lungi cu niște tocuri imense. Crăcănat trecea prin mulțime, mergând țanțoș, toată lumea oprindu-se măcar o clipă pentru a-l urmări. Reacțiile erau diverse: uimire, râsete, revoltă sau pasivitate. Marți 21septembrie 1999 - sala Pruteanu Parcă ar fi trecut o lună de când am început repetițiile. Masa am lăsat-o de vineri și am început mișcarea într-un ritm diabolic. Abia azi am scăpat de febra musculară și mi se pare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe coasta Atlanticului. Cu ajutorul lor am Început să am un gust concret al scrisului, comparabil cu cel al acțiunii directe, fizice, Într-o repetiție În teatru. După șocul inițial al discuției cu ei, atât de necesar ca să depășesc starea de pasivitate și timiditate stângace În relația cu scrisul, cartea și-a găsit natural formula ei. Odată ce curentul a fost pus În mișcare, am căpătat curaj. Uneori, mărturisirile mele stimulate de Întrebările lor alternează cu un dialog În trei, pe care sper
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ochii, dar degeaba, fiecare fibră se Împotrivea acestui nou efort. Nu am avut de ales decât să mă resemnez, așteptând ca partenerul meu să-și Îndeplinească singur misiunea spirituală. Am stat așa cam până la unu noaptea, cred, plutind Într-o pasivitate metafizică, sau așa mă amăgeam, când cu un țipăt ce semăna a triumf, slăbănogul a sărit În sus, apoi aproape a leșinat În brațele mele. Am fost nevoit să-l car În jos pe scări, căci nu mai putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de lebădă Înainte să devin oficial persona non grata. Între timp, la New York, eu Îmi tot prelungeam statutul legal de visitor, cerând extensions of status la infinit (și absurd). Ce rost mai avea să mă mențin În această stare de pasivitate și indecizie?! Am făcut demersurile necesare și am obținut destul de repede celebrul green card. Ca proaspăt rezident american și mândru deținător al mult râvnitului plastic verde, m-am Înscris În Uniunea regizorilor, condiție obligatorie pentru a putea lucra În establishment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
suportam ideea de a veni din America să pun pe tușă oameni care aveau de susținut familii, cu un salariu oricum de mizerie, dar fiind și eu la rândul meu frustrat de mediocritatea morală a multora, o Îmbinare curioasă de pasivitate și indolentă obrăznicie, am hotărât ca În locul lor să mă dau afară pe mine Însumi. Am trimis demisia de la Viena și am luat avionul spre New York, lăsând de acum liber scaunul de director, fără să-mi Închipui cât de Întunecos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
false victime sunt cele care stimulează și susțin acțiunea nefastă a protagonistului, oare se supun ele din interes sau chiar cooperează intenționat? În aceste piese e vorba de tartuffizarea și harpagonizarea tuturor celor care acceptă să nu se opună. Această pasivitate e departe de a fi naivă. Întrebarea despre a cui e responsabilitatea e dirijată Înspre noi, spectatorii. Hitler ar mai fi ajuns Hitler dacă ascensiunea lui nu ar fi fost acceptată și Încurajată de o mare majoritate? Mici semnale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
atunci, pe loc (pe locul unde se consumase revoltătorul incident), că am ratat un rarisim prilej de a-mi dovedi că sunt - sau mai bine zis că aș putea cândva deveni - un om întreg. Astăzi, și de multă vreme, socotesc pasivitatea mea în acea împrejurare drept primul act de lașitate gravă din existența mea de adult. * Într-o după-amiază de toamnă târzie, dar deosebit de frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de poeme, mie și lui René. Apoi și-a revenit, reproșându-mi că nu i-am trimis cartea mea de poeme. Aștept cu nerăbdare să vină frigul, zăpada și acea atmosferă de paralizie când cei care te tracasează cad pradă pasivității și te lasă în pace. Acum, în septembrie, e încă timp frumos, rugina frunzelor sau galbenul din frunze, amintind plecarea luminii, încă îi mai îmbie pe oamenii de aici să se facă iubiți. În fond, ar trebui să prefer indiferenței
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai are tresărirea omului normal la o nedreptate comisă sub ochii lui.” Reacția diminuată În fața unei agresiuni din preajmă este efectul obișnuinței cu oroarea vizionată la televizor. Realmente televizorul golește moartea de sens. Proliferarea actelor antisociale care Îmbolnăvesc o națiune, pasivitatea publicului În fața căruia se petrece o agresiune este efectul distorsionării normalului prin depozitarea În subconștient a impulsurilor subliminare induse audio - vizual. Răspândirea unor concepte aberante prin presă sau T.V. și repetarea cu profesionalism oratoric sau literar atenuează reacția de apărare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
convorbire cu tovarășa mea de apartament, telefon și de viață, convorbire efectuată cu dumneaei la "domițil" și eu la minister, la întrebarea insistentă: "Tu nu auzi nimic? Ai surzit ? Suntem ascultați, e clar și tu..." cele câteva aprecieri "măgulitoare" la adresa pasivității mele au făcut să-mi crească adrenalina și, asemenea lui Alexandru Macedon, am tăiat nodul Gordian, tunând în receptor: "Cine ne ascultă să ne pupe-n cur!" Mi-am spus ca prestația de înalt profesionalism în "room-service", asigurată de "cooperator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
bine de doctorul Tomescu. Acest personaj mă saluta până la pământ pe când era numai decan (numit de noi), dar după 21 Ianuarie nici nu mă mai cunoștea... În ceea ce privește atitudinea mea față de acei care-mi pricinuiseră serioase neplăceri, mi-am impus o pasivitate deplină, lăsându-i pe toți în pace, să-și vadă de propriile interese. Însă această rezervă a mea nu i-a împiedicat pe unii dintre ei să spună vrute și nevrute. Astfel, fostul prieten C. C. Giurescu răspândea pretutindeni zvonul că mi-aș
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
români, romi, femei, ortodocși, muncitori etc., vom sfârși prin frustrare, resentimente, amărăciune, vină. Vom crește cel mult ca niște „arbori bonsai”, justificându-ne mereu incapacitatea sau lipsa de curaj prin tot soiul de fatalități care sunt adesea simple scuze pentru pasivitate. 2. Asimilarea. Când nu ne convine grupul de apartenență (cel a cărui parte suntem), când nu avem curajul să ne asumăm diferența, încercăm să migrăm în grupul de referință (cel a cărui parte ne-ar conveni să fim), să-l
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
liberali, ați fi promovat politici de protecție socială adresate categoriilor care nu pot să se autoîntrețină: copii abandonați, orfani, săraci, persoane cu handicap, bolnavi, vârstnici. Făcând protecție socială pentru adulții sănătoși i-ați păgubit pe ceilalți moral îndreptățiți, ați încurajat pasivitatea și lenea adulților cu putere de muncă, plătindu-i să stea acasă din impozitele celor care muncesc echivalentul a două-trei norme. Dacă erați liberali, ați fi tratat firmele drept ceea ce trebuie să fie: furnizoare de servicii pentru clienți și furnizoare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]