6,349 matches
-
răspândirea agenților patogeni de către om În culturile intensive (sere,solarii, pepiniere viticole, pomicole, culturi intensive legumicole și pomicole) omul execută în cadrul tehnologiilor o serie de lucrări obligatorii prin care produce mici leziuni ce vor constitui porți de intrare pentru agenții patogeni vehiculați cu uneltele de lucru sau chiar pe mâinile și echipamentul lucrătorilor. În circuitele comerciale sunt făcute numeroase transporturi internaționale la distanțe lungi și odată cu acestea sunt vehiculați o serie de agenți patogeni ce se găsesc fie pe produsele comercializate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vor constitui porți de intrare pentru agenții patogeni vehiculați cu uneltele de lucru sau chiar pe mâinile și echipamentul lucrătorilor. În circuitele comerciale sunt făcute numeroase transporturi internaționale la distanțe lungi și odată cu acestea sunt vehiculați o serie de agenți patogeni ce se găsesc fie pe produsele comercializate, fie pe ambalajele prezente în aceste transporturi. Măsurile de carantină fitosanitară încearcă să împiedice răspândirea unor agenți patogeni însă ele nu reușesc întotdeauna. Astfel, în 1980 în Canada s-a declanșat o epidemie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numeroase transporturi internaționale la distanțe lungi și odată cu acestea sunt vehiculați o serie de agenți patogeni ce se găsesc fie pe produsele comercializate, fie pe ambalajele prezente în aceste transporturi. Măsurile de carantină fitosanitară încearcă să împiedice răspândirea unor agenți patogeni însă ele nu reușesc întotdeauna. Astfel, în 1980 în Canada s-a declanșat o epidemie de Peronospora tabacina datorită importului de tutun din Cuba. Râia neagră a cartofului, prezentă în țara noastră în zone restrânse s-a extins în urma celui
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din Cuba. Râia neagră a cartofului, prezentă în țara noastră în zone restrânse s-a extins în urma celui de-al doilea război mondial datorită circulației necontrolate a tuberculilor infectați aduși de armata germană pe teritoriul țării. CARACTERELE GENERALE ALE AGENȚILOR PATOGENI 4.1. Virusuri și viroizi-vioroze ale plantelor de cultură L. PASTEUR stabilește natura infecțioasă a bolilor bacteriene, dar la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli produse de agenți ce nu se puteau identifica prin observații la microscoapele obișnuite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau particule alungite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome variate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau ARN monocatenar după alți autori. Temperatura de inactivare a virusului este de +70oC iar longevitatea virusului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
micoplasmozeMolicute (micoplasme) La începutul acestui secol, în 1902 a fost descrisă prima micoplasmoză vegetală îngălbenirea asterului (Aster yellows disease) dar aceasta a fost considerată atunci ca o boală virală, întrucât simptomele produse seamănă foarte mult cu cele date de virusurile patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori se realizează în majoritatea cazurilor prin cicade care în momentul hrănirii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și Chenopodium amaranticolor mycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței limbului 0,,. La tomate apare în urma atacului hipertrofierea caliciului și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta și de insectele Hyalestes obsoletus, Euscelis plebejus și Macrosteles laevis. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri sau grefe de țesuturi. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine 50 % (din greutatea uscată), glucide 12-28 % (din greutatea uscată), lipide 10 % (din greutatea uscată), pigmenți (majoritatea carotenoizi) și bacteriocine, ce sunt proteine nereplicative cu un rol deosebit în distrugerea unor tulpini patogene ale aceleeași bacterii sau a unor bacterii înrudite. Astfel, agrocina 84 distruge bacteria Agrobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria Pseudomonas syringae, carotovoricina distruge diferite varietăți patogene ale bacteriei Erwinia carotovora. Epidemiologia bacteriilor În ciclul de viață al bacteriilor fitopatogene se disting
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
carotenoizi) și bacteriocine, ce sunt proteine nereplicative cu un rol deosebit în distrugerea unor tulpini patogene ale aceleeași bacterii sau a unor bacterii înrudite. Astfel, agrocina 84 distruge bacteria Agrobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria Pseudomonas syringae, carotovoricina distruge diferite varietăți patogene ale bacteriei Erwinia carotovora. Epidemiologia bacteriilor În ciclul de viață al bacteriilor fitopatogene se disting două faze care alternează și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Astfel, agrocina 84 distruge bacteria Agrobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria Pseudomonas syringae, carotovoricina distruge diferite varietăți patogene ale bacteriei Erwinia carotovora. Epidemiologia bacteriilor În ciclul de viață al bacteriilor fitopatogene se disting două faze care alternează și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hipertrofiate, deformate sau foarte mici, cu o compoziție a citoplasmei modificată. Țesuturile tumorale au un metabolism diferit de al celor sănătoase, ele conțin auxină și din acest motiv pot fi cultivate în culturi axenice (culturi pure pe medii nutritive). Agentul patogen Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith. et Townsend) Kerr, Young et Panagopoulos. Bacteriile populează în cea mai mare parte țesuturile periferice ale tumorii. Ele sunt Gram negative, lofotrihe și formează pe mediu nutritiv după 2-3 zile de la însămânțare colonii albicioase, mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
urmează: primul stadiu al inițierii tumorii este atașarea bacteriei la o componentă de suprafață a celulei gazdă. În acest stadiu, o importanță deosebită îl are mecanismul de recunoaștere. Spre deosebire de celelalte sisteme patogen-plantă gazdă, unde mecanismul de recunoaștere duce la blocarea patogenului, în sistemul gazdă Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, se realizează o activare a reacției de sensibilitate. oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1. transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2. perioada dublării, când începe să apară o înmulțire dezorganizată a celulelor tumorale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
autonomie de creștere în raport cu bacteria incitantă (procesul oncogen continuă și după dispariția bacteriei) și în raport cu planta gazdă, fiind "scăpate" de sub controlul acesteia. Tumorogeneza este dependentă și de alți factori ca specia, gazda, vârsta plantei și condițiile climatice. Temperatura optimă pentru patogen este de 22-30oC, iar umiditatea de 80 %, lumina în general având un efect inhibitor. Boala poate fi favorizată de solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Bacteria Agrabacterium radiobacter p.v.
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu o tulpină indigenă. Acțiunea de protecție a tulpinii K-84 se datorează unei bacteriocine agrocina 84. Deoarece alte tipuri care nu produc agrocină au o acțiune similară cu tulpina K-84, unii autori au sugerat că bacteria intră în competiție cu patogenul pentru legarea la locusul de infecție, blocându-l. Deoarece există riscul ca populația bacteriană virulentă să capete rezistență față de bacteriocina agrocină, prin folosirea îndelungată a acesteia, se lucrează la elaborarea și a altor biopreparate. Tratamentele chimice sunt în cazul cazul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mult amplificat în solurile cu pH alcalin (9,0) așa încât folosirea îngrășămintelor ce scad pH-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în solul cultivat cu soia, produce un antibiotic la care Streptomyces scabies este foarte sensibil. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de Streptomyces scabies. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la acest agent patogen, cu excepția soiurilor Desirée și Eba. 4.3.3. Putregaiul inelar al tuberculilor Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. sin. Corynebacterium sepedonicum (Spieck. et Kott.) Scapt. et Burkh. Această boală descrisă în 1914 este semnalată în toate țările mari cultivatoare de cartof, Germania
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil . Agentul patogen Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. X. phaseoli (Smith) Dowson), fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are formă de bastonaș solitar sau în perechi, cu un cil polar și de dimensiuni cuprinse între 0,5-3 x 0,3-1,4 µm. Epidemiologie. Temperatura
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]