12,546 matches
-
subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „cauzalitate organodinamistă”, implicate în etiopatogenia bolii mintale. Concepția medicală clasică de factură clinico-biologică nu poate fi însă aplicată în totalitate în cazul patologiei psihiatrice. În viața psihică nu se poate stabili cu exactitate o demarcație netă între normal și patologic, între starea de sănătate mintală și cea de boală psihică, așa cum am arătat deja mai înainte. Având în vedere dificultatea și în unele situații chiar imposibilitatea operării unei demarcații nete între starea de sănătate mintală și boala psihică și recunoscând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală și boala psihică și recunoscând concomitent existența unor „stări intermediare”, este necesar să insistăm asupra analizei acestui aspect, care demonstrează, că în cazul organizării și dinamicii sistemului personalității, există o „succesiune de forme” de la normal la patologic. În sensul acesta am izolat următoarele forme de status mintal: a) sănătatea mintală, reprezentând forma de normalitate psihică, de echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic. În sensul acesta am izolat următoarele forme de status mintal: a) sănătatea mintală, reprezentând forma de normalitate psihică, de echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie ca „variații patologice ale normalului”; c) boala mintală ca formă de transformare psihopatologică a personalității, prin pierderea stării de echilibru interior, ruperea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie ca „variații patologice ale normalului”; c) boala mintală ca formă de transformare psihopatologică a personalității, prin pierderea stării de echilibru interior, ruperea de realitate, incomunicabilitate, izolarea într-un univers morbid; aceasta este starea de anormalitate psihică; d) defectul postprocesual, reprezentând starea personalității după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contactul cu aceasta și să-și modifice comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale pentru acțiunea de igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vulnerabilitate al personalității, ameliorarea ca formă parțială de remisiune către vindecare și remisiunea parțială cu defect postprocesual. 5. Raportul „sănătate-boală” B. Kozier și G. Erb susțin că se poate vorbi despre „modelul ecologic” al stării de echilibru dintre „normal” și „patologic” sau al raportului „sănătate-boală”, așa cum reiese din figura de mai jos: Fig. Gazdă (individ) Mediu Agent cauzal În acest raport, considerat „ecologic” de autorii mai sus menționați, părțile implicate reprezintă următoarele: a) individul sau gazda, respectiv persoana sau grupul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Deci, în cadrul stării de sănătate, dar și în cadrul stării de boală, există „niveluri” structurale, cu semnificație calitativă, care sunt corespondente în planul desfășurării vieții psihobiologice. În plus, se poate observa o trecere gradată de la nivelurile stării de sănătate la nivelurile patologice, fapt care dovedește că orice proces morbid este o destructurare „în trepte” a normalului. De aceste aspecte „stadiale” suntem obligați să ținem seama în ceea ce privește instituirea acțiunilor de igienă mintală, de protejare a stării de sănătate mintală și de anulare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
transformărilor și evoluției vieții sufletești pulsionale” a omului, o permanentă „modelare” și „readaptare” a nevoilor și tendințelor acestuia la noile forme de viață istorică. O analiză a evoluției psihologice a speciei umane, atât din punct de vedere, normal cât și patologic, se dovedește a fi o veritabilă „arheologie a sufletului” sau o „arheologie psihologică”, cu un dublu aspect: normal și patologic. Viața persoanei umane, conduitele, acțiunile, modalitățile de reacție, formele de sensibilitate și gândire, reprezentările, afectivitatea au suferit numeroase variații în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme de viață istorică. O analiză a evoluției psihologice a speciei umane, atât din punct de vedere, normal cât și patologic, se dovedește a fi o veritabilă „arheologie a sufletului” sau o „arheologie psihologică”, cu un dublu aspect: normal și patologic. Viața persoanei umane, conduitele, acțiunile, modalitățile de reacție, formele de sensibilitate și gândire, reprezentările, afectivitatea au suferit numeroase variații în decursul istoriei umanității, cărora deși numeroși specialiști le-au semnalat, nu le-au fixat o configurație și nici nu le-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1) frustrările individuale ale persoanei umane pot avea două aspecte: a) interdicții globale ale libertăților individuale, cu efect castrator, ducând la conduite autoagresive; b) situații de marginalizare, de tipul unor interdicții parțiale sau selective, cu efecte carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prea intens, prelungit sau repetat, rezervele organismului sunt epuizate. În această situație apar depresii, stări de imobilitate stuporoasă, fugă și panică. Tabloul clinic, în acest caz, depinde de următorii factori: profilul clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă; predispoziția patologică. Deosebit de importantă în cadrul acestui proces este dubla potențialitate de reacție a Eului, manifestată prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi o emoție normală ce survine în situații noi, ostile sau care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează și întreține. Angoasa devine patologică atunci când este prea intensă, putând merge până la teroare. Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
până la teroare. Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acest punct de vedere remaniază un întreg domeniu al patologiei și, în final, însăși concepția medicală, fapt care l-a determinat pe Bernheim să afirme că „boala nu este o ontologie, un lucru străin implantat în organism; starea anormală sau patologică nu este opusă stării normale sau fiziologice. Sănătos sau bolnav, corpul viu ascultă de legile biologiei; elementele, țesuturile, organele reacționează și funcționează după aceleași legi”. De aici rezultă că „boala nu este un fapt, un lucru străin”, iar „reacția este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebită măsurile de educație, dirijarea judicioasă a dezvoltării și formării personalității copilului, evitarea traumelor emoțional-afective, a carențelor sau frustrărilor din copilărie, integrarea pozitivă a copilului în mediul familial, premisă a viitoarei integrări sociale. b) Acțiunea psihoprofilactică nu implică neapărat aspecte patologice. Ea cuprinde totalitatea măsurilor de ordin psihopedagogic, medico-psihologic și medico-pedagogic legate de anumite etape ale dezvoltării personalității. O importanță deosebită revine crizelor de dezvoltare ale individului (pubertatea și adolescența) sau crizelor de involuție (menopauza și andropauza). Aceste etape de tranziție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valoare de „semnal de alarmă”, oboseala reprezintă mecanismul somato-psihic prin care organismul în stare de epuizare energetică își autoîntrerupe activitatea. În cazul în care activitatea se continuă, ignorându-se oboseala, aceasta se poate agrava, transformându-se într-o veritabilă stare patologică: astenia. 5. Astenia Părerile despre astenie sunt diferite. În orice caz, ea este corelată stării de oboseală. Pentru Y. Pelicier, oboseala și astenia sunt opuse una alteia. Oboseala este un termen cu o semnificație deosebit de precisă, concretă, pe când astenia este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală nu este unică sau uniformă. Ea variază în decursul vieții individului, în raport cu etapele vieții acestuia, manifestându-se deosebit de pregnant mai ales în cursul „crizelor” de viață. În ceea ce privește „crizele” de viață, acestea, departe de a fi situații anormale sau chiar patologice, reprezintă etape firești, stări naturale, de trecere de la o fază a vieții la alta, în cursul căreia asistăm la schimbări globale, importante, ale individului. Deci ele trebuie privite ca fiind situații absolut normale. Este însă la fel de adevărat faptul că, datorită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etapă de viață extrem de fragilă, cu un risc crescut, care se accentuează progresiv cu scurgerea timpului, afectând starea de sănătate mintală a individului; involuția, care este un proces de „uzură naturală” psihobiologică, se poate complica prin senilitate care reprezintă aspectul patologic al involuției, favorizând dezvoltarea nevrozelor și psihozelor de involuție, de regulă de factură depresivă, presbiofrenia, demența senilă; din punctul de vedere al igienei mintale, se impun măsuri de protecție specială, evitarea schimbărilor care ar putea solicita din partea persoanelor în vârstă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
controlul medico-psihiatric, privind starea de sănătate mintală; controlul psihologic al partenerilor, punându-se accentul pe trăsăturile de personalitate, caracter, temperament, gusturi, interese etc.; o investigație a antecedentelor personale și heredofamiliale ale partenerilor, atât din punct de vedere fiziologic, cât și patologic; compendium vitae, privind caracteristicile afective și intelectuale ale partenerilor, nivelul socio-cultural și profesional-economic al acestora. Alte criterii de care suntem obligați să ținem seama ori de câte ori se are în vedere întemeierea unui cuplu familial sunt: atracția reciprocă dintre parteneri; interesele materiale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familial sunt: atracția reciprocă dintre parteneri; interesele materiale comune; nivelul social și profesional; aspectul moral și religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de involuție este situată între 60 și 65 de ani. Ea poate însă surveni și în jurul vârstei de 45-50 de ani, ca un fenomen de preinvoluție. Involuția naturală este un proces psihobiologic nepatologic. Ceea ce se consideră a avea un caracter patologic este senilitatea sau „bătrânețea patologică” (Ch. Müller, H. Ey). Involuția are câteva aspecte psihologice și psihopatologice care-i sunt caracteristice. J. de Ajuriaguerra afirmă că „fiecare îmbătrânește așa cum a trăit”. Bătrânul se distinge prin următoarele caracteristici: încetinirea și diminuarea generală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]