3,339 matches
-
că statul și poporul japonez trebuie: (1) să recunoască responsabilitatea juridică a statului nipon față de victimele sclaviei sexuale militare pe care a acceptat-o, acordându-le scuzele și compensațiile cuvenite, și (2) să facă eforturi pentru a transforma cultura japoneză patriarhală a bordelurilor, astfel încât femeile și fetele din Japoniaxe "Japonia" sau din țările vecine acesteia să nu mai poată cădea pradă nici unui tip de sclavie sexuală. Poporul nipon trebuie să își asume această importantă răspundere morală. Din păcate, aceste responsabilități juridice
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
întreg aplicarea juridică a unei idée de droit universale în acest sector ascuns și, în același timp, adoptarea unei perspective morale în atitudinea de preocupare individuală și personalizată pentru membrii societății. În termeni mai generali, am putea concluziona că puterea patriarhală continuă să impună societăților în curs de democratizare un discurs cu dublu standard, bazat pe acceptarea formală a unor idées de droit democratice exogene, neglijând încălcarea lor în anumite sectoare clandestine ale societății. În cadrul acestora, criticile aduse caracterului nedemocratic al
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în sclave și bunuri de consum. E important să remarcăm faptul că acest efort necesită desființarea dihotomiilor public/privat, modern/tradițional, legal/extralegal și chiar a opoziției sclavie sexuală/drept la prostituare, ce stau la originea discursului cu dublu standard patriarhal. Toate sectoarele ascunse în care statul democratic și societatea civilă practică discriminarea sexuală și rasială ar trebui scoase la lumină și desființate. Discursurile dihotomice care disimulează adevăratele structuri ale exploatării patriarhale și neocolonialiste ar trebui, la rândul lor, transformate într-
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prostituare, ce stau la originea discursului cu dublu standard patriarhal. Toate sectoarele ascunse în care statul democratic și societatea civilă practică discriminarea sexuală și rasială ar trebui scoase la lumină și desființate. Discursurile dihotomice care disimulează adevăratele structuri ale exploatării patriarhale și neocolonialiste ar trebui, la rândul lor, transformate într-un discurs mai drept și mai omenos. 13tc "13" Democratizarea: reflecții privind dislocările de gen în sfera privatătc "Democratizarea \: reflecții privind dislocările de gen în sfera privată" Mary E. Hawkesworthtc "Mary
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
presupune, mai mari șanse profesionale înseamnă aspirații și așteptări mai mari, femeile începând să își recunoască propria putere economică. Din această perspectivă, includerea femeilor în economia industrială modernă contribuie la o mai mare deschidere intelectuală, ceea ce duce la distrugerea ideologiei patriarhale care a justificat excluderea lor din sfera productivă „apreciată social” și de la participarea la activitatea instituțiilor statului. Ipotezele pe care se bazează teoria modernizării (adică acelea care susțin că e vorba de un proces linear, cumulativ, expansiv, cuprinzător și preocupat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Ministerului Cultelor, iar mai târziu al Departamentului Cultelor, care supravegheau cu foarte mare atenție instituțiile bisericești (protopopiate, mănăstiri, școli teologice, culte eparhiale, Patriarhia). Alegerea Patriarhului, a majorității membrilor Sfântului Sinod și a Consiliului Național al Bisericii, ca și a administrației patriarhale cu avizul partidului-stat, supunerea întregii organizații bisericești la un control financiar direct de către miniștrii comuniști au afectat grav funcționarea acestei instituții. Comportamentul mult mai agresiv față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, prin subordonarea ei față de Papa
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a lui B.B. cu M.S. Ceremonia va avea loc la mănăstirea Căldărușani, la cererea A.E. Pentru a se va momentului un caracter de mare fast, a fost propus un sobor de preoți format din A.T. - episcop, G.R. - vicar patriarhal, diacon V.F. [...], A.R [...], B.I. [...] și F.G. - spiritual la Seminarul Teologic București. Din sobor va mai face parte și starețul M. de la [...]. N.O. „Din sobor fac parte trei surse ale unității noastre [SMBn.n.], o sursă a UM 0544
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
bine organizate din punct de vedere militar, dar inferioare cultural și spiritual față de civilizația romană. În locul puterii publice și al statului roman au apărut o puzderie de cvasiregate, independente unele de altele. Conducerea vieții publice a fost preluată de cvasiautorități patriarhale<footnote H. Schulze, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 12. footnote>. Un rol important în păstrarea elementelor gândirii filozofice și politice grecești l-au avut prelații lăcașurilor sfinte din Orientul Mijlociu, care au salvat scrierile Antichității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
bine organizate din punct de vedere militar, dar inferioare cultural și spiritual față de civilizația romană. În locul puterii publice și al statului roman au apărut o puzderie de cvasiregate, independente unele de altele. Conducerea vieții publice a fost preluată de cvasiautorități patriarhale<footnote H. Schulze, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 12. footnote>. Un rol important în păstrarea elementelor gândirii filozofice și politice grecești l-au avut prelații lăcașurilor sfinte din Orientul Mijlociu, care au salvat scrierile Antichității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
un refugiu În Persia sasanidă. Denunțați și condamnați de Conciliile din Seleucia-Ctesiphon (486, 576, 585, poate și 596), ei vor fi persecutați În secolul al VII-lea de către Babai cel Mare, inspector al mînăstirilor În perioada dintre 607-628, cînd scaunul patriarhal rămăsese vacant. Aceștia trebuie să fi fost cei din urmă mesalieni. Acuzația de mesalianism Își mai face apariția și după aceea, Însă doar ca formă goală de conținut 49. Doctrina mesalienilor nu este propriu-zis dualistă sau, În orice caz, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
țărmul Mării Negre, a primit lectoratul* din mîinile lui Vasile cel Mare și, după moartea acestuia În 379, a fost uns diacon de către Grigorie din Nazianz, pe care l-a urmat la Constantinopol. În 381, cînd Grigorie se retrage din scaunul patriarhal, Evagrie rămîne În preajma succesorului său Nectarie și se Îndrăgostește de soția unui Înalt demnitar imperial. Ca ultim remediu Împotriva pasiunii care Îl mistuie, fuge la Ierusalim, unde este primit de bătrîna Melania, care Îl convinge să se retragă În deșert
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cîteva tratate copte nu se poate deduce nimic referitor la statutul concret al femeilor În comunitățile gnostice. Elaine Pagels n-a fost nici pe departe cea dintîi care să fi demonstrat că paradigma gnostică este feministă și opusă celei creștine patriarhale. Acest antagonism mai fusese menționat și În vizionara lucrare a lui Eugen Heinrich Schmitt (În 1903-1907)85, dar mai ales În opera lui Otfried Eberz, care Într-o zi va trebui să fie recunoscut nu numai drept un Înaintaș al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
femeilor. Koch a avut impresia - și, Într-adevăr, oricine nu este familiarizat decît superficial cu fenomenul o poate avea - că Între adepții catharismului cele mai importante erau femeile. Koch a stabilit deci, prin inducție, caracterul feminist al catharismului, opus Bisericii patriarhale, și a interpretat catharismul drept expresia religioasă a unei revolte sociale a femeilor 88. Cel mai mare specialist În catharism al perioadei actuale, Jean Duvernoy, a demontat complet teza lui Koch printr-o investigație sociologică minuțioasă, care arată că pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
crede că genul Sophiei În textele gnostice nu are nici o legătură cu „tiparele de socializare” efective 90, pînă la cel al lui Karen L. King, care preferă să interpreteze prezența mitului Sophiei În gnosticism drept un indiciu sigur de ideologie patriarhală 91. Premisa disimulată a gnosticismului ar fi că feminitatea este echivalată cu slăbiciunea, eroarea și imperfecțiunea, care se cuvin „Întărite, corectate prin intervenția masculină”92. Ne-am oprit de mai multe ori, În alte locuri, asupra poziției lui King93. Jorunn
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
număr exagerat de trăsături negative atribuite uneori genului feminin. În toate cazurile, s-ar părea că ceva nu e În regulă cu pornirile ei erotice - nu că ea ar fi În mod necesar insațiabilă, cum se crede În multe culturi patriarhale 98, ci că ar interveni În ordinea masculină a lumii și ar sabota omenirea. Cumva, Într-un fel complex, acest lucru se leagă de reglementarea socială a sexualității. În aceeași măsură i s-ar putea replica lui Claude Lévi-Strauss că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
urmă, Iuliu Hossu a purtat mai multe discuții În contradictoriu atât la Curtea de Argeș, cât și la mănăstirea Ciorogârla. Ierarhul greco-catolic notează că, la 14 august 1956, a fost vizitat la Ciorogârla de episcopul vicar Teoctist și de Alexandru Ionescu, vicar patriarhal, care i-au adus trista veste a separării de cei doi confrați, episcopii Alexandru Rusu și Ioan Bălan. Aceste Întâlniri sunt surprinse și de documentele organelor represive: spre exemplu, o notă a Securității din 12 septembrie 1956 consemnează că: Din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
traci. Astfel, în loc de un singur suflet național, pregătit prin aceeași cultură și aceeași viață politică și socială, avem două suflete juxtapuse, dar străine (Ralea, 1924/1977, p. 71). Și astăzi diferențele dintre sat și oraș sunt accentuate, dar valorile satului patriarhal și cele ale orașului modern nu se exclud; luxul extrem și sărăcia coexistă în spații apropiate, fără a interfera (un studiu recent a relevat că în același bloc, cu camere mici și înghesuite, construite în timpul comunismului, trăiesc oameni extrem de săraci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lumii (Ibidem, pp. 74-75). Munca e deci chin numai atunci când stă sub poruncile lăcomiei omenești și nu ale ordinii dumnezeiești. Deosebirea dintre lumea modernă și lumea veche - care stă încă încremenită măcar în gândul satelor noastre - aceasta e; pentru economia patriarhală, munca este o necesitate firească de viață și nu un izvor de câștig, ca în lumea industrială de azi. Țăranul nostru încă și azi e obișnuit să muncească atât cât îi trebuie pentru viață (Ibidem, p. 76). S-a spus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
corporală sunt numeroase (vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie atât în ceea ce privește medierea tehnoculturală, cât și referitor la posibilitățile de manipulare și de expunere. Aceste manifestări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
propuse în schimb ca o contrabalansare și relansare a umanului. Înglobând și aceste perspective, postumanismul nu marchează sfârșitul propriu-zis al umanului și al umanității, ci modificarea anumitor moduri de a concepe ceea ce este uman și critica anumitor viziuni umaniste (antropocentriste, patriarhale, naționalisteă care întrețin aroganța și iluzia superiorității umane asupra naturii, a altor specii sau a tehnologiei. Postumanul este un construct discursiv în cultura digitală, dar și o realitate contingentă, o identitate mediată tehnologic și o corporalitate concretă. Ne ocupăm de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și pe de altă parte de discursurile culturii virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer sau Sadie Plantă. Toate aceste perspective încearcă să elibereze tehnocultura și modelele corporal-identitare de sub influența și originile lor patriarhale. În acest scop, adoptă o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă cyberculturii (în special ca o critică la curentul cyberpunkă, dorind a deconstrui binarismele cultural-filosofice din toate timpurile. Sub semnul postmodernismului și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
parte a cyberfeminismului se întâlnește cu viziunea postmodernistă care contestă metanarațiunile feminității date și universale și propune în schimb imaginea multiplicității experiențelor femeii. În această direcție, teoria constructivismului social este utilizată pentru a critica discursul științific și filosofic al capitalismului patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt angajate femeile; pe de altă parte, cu revolta sexuală utopică prin care se speră integrarea specifică a femeilor în cyberspațiu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viziunea curentului cyberpunk (și implicit a feminismului cyborgică ar trebui tratată sub aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atmosferei sociale și culturale în care trăiește copilul” (Petrescu, 1933), nevoia unei „școli a democrației”, „școala vieții”, nu puteau să-l irite pe G.G. Antonescu, dacă aceste idei n-ar fi fost asociate de el cu orientarea exclusivistă spre regionalismul patriarhal, poporanist, chiar conservator. La Gusti, această închistare în structuri închise este absentă, sociologul român vedea satul în evoluție, deschis către nou, pe când I.C. Petrescu îl voia orientat spre sine, nedepășindu-și condiția adesea rămasă în urmă din punct de vedere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]