15,863 matches
-
mă inspirăm din lumea satului românesc, oprindu-mă la tradiții. Mă întorceam deseori în timp, în lumea satului natal. Am participat la Festivalul Internațional al Tineretului organizat la Viena în anul 1959, unde am obținut Premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei. Mi-au fost achiziționate două lucrări din teracotă smăltuita, Iubire și Tatăl și fiul de un muzeu din Londra. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
grafică. Participa cu relieful Prânz țărănesc (dim: 1x4,5m). 1959 Iași Expoziție interregionala de artă plastică Expune relieful Piatră pentru dig (dim: 3x1m). Participa la expoziția dedicată Festivalului de la Viena, unde i s-a acordat premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei - relief, gips(dim: 3,50x0,90x0,25m). București Expoziția tineretului. Iași, Galeria Fondului Plastic Expoziție de artă plastică Expune relieful Compoziție (dim: 2,25x1m). 1960 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala a Uniunii Artiștilor Plastici Prezintă Compoziție - relief (dim.2x0,80m
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică 1975 Galeriile de artă, Constantă Expoziția artiști plastici ieșeni Iași, Sala Victoria Anuală ieșeana 75 1976 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Iași, Muzeul de Artă Expoziția Noul în peisajul patriei - pictură, sculptură, grafică LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 19 17 1977 Constantă, Galeriile de artă Expoziția artiștilor ieșeni - Filiala U.A.P Iași Expune două lucrări: Odihnă și Balada teracota. Iași, Sala
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Constantă. *** Expoziție de artă plastică, Iași, 1971. *** Salonul ’72, pictură, sculptură, grafică, Iași, decembrie 1972. *** Interjudețeana ’73 - pictură, sculptură, arta decorativă, Iași, decembrie 1973. *** Expoziție de artă plastică, Iași, august 1974. *** Județeană ’75, Iași Maria Hatmanu, Expoziția - Noul în peisajul patriei - Pictură, sculptură, grafică, Muzeul de Artă, Iași, 1974 *** Anuală ’77, pictură, sculptură, grafică, Iași, decembrie 1977. *** Artiști plastici ieșeni - Constantă, Iași. *** Expoziție de artă plastică, Iași, august 1979. *** Anuală ’79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie, Iași. *** Anuală 1980 - Expoziție de artă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
mă inspirăm din lumea satului românesc, oprindu-mă la tradiții. Mă întorceam deseori în timp, în lumea satului natal. Am participat la Festivalul Internațional al Tineretului organizat la Viena în anul 1959, unde am obținut Premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei. Mi-au fost achiziționate două lucrări din teracotă smăltuita, Iubire și Tatăl și fiul de un muzeu din Londra. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
grafică. Participa cu relieful Prânz țărănesc (dim: 1x4,5m). 1959 Iași Expoziție interregionala de artă plastică Expune relieful Piatră pentru dig (dim: 3x1m). Participa la expoziția dedicată Festivalului de la Viena, unde i s-a acordat premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei - relief, gips(dim: 3,50x0,90x0,25m). București Expoziția tineretului. Iași, Galeria Fondului Plastic Expoziție de artă plastică Expune relieful Compoziție (dim: 2,25x1m). 1960 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala a Uniunii Artiștilor Plastici Prezintă Compoziție - relief (dim.2x0,80m
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică 1975 Galeriile de artă, Constantă Expoziția artiști plastici ieșeni Iași, Sala Victoria Anuală ieșeana 75 1976 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Iași, Muzeul de Artă Expoziția Noul în peisajul patriei - pictură, sculptură, grafică LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 19 17 1977 Constantă, Galeriile de artă Expoziția artiștilor ieșeni - Filiala U.A.P Iași Expune două lucrări: Odihnă și Balada teracota. Iași, Sala
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Constantă. *** Expoziție de artă plastică, Iași, 1971. *** Salonul ’72, pictură, sculptură, grafică, Iași, decembrie 1972. *** Interjudețeana ’73 - pictură, sculptură, arta decorativă, Iași, decembrie 1973. *** Expoziție de artă plastică, Iași, august 1974. *** Județeană ’75, Iași Maria Hatmanu, Expoziția - Noul în peisajul patriei - Pictură, sculptură, grafică, Muzeul de Artă, Iași, 1974 *** Anuală ’77, pictură, sculptură, grafică, Iași, decembrie 1977. *** Artiști plastici ieșeni - Constantă, Iași. *** Expoziție de artă plastică, Iași, august 1979. *** Anuală ’79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie, Iași. *** Anuală 1980 - Expoziție de artă
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
pronataliste în România și momentul de ruptură față de legislația similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului părinte”. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului părinte”. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pătrime dintre ei fiind de etnie română). În ceea ce privește motivele emigrării minorităților naționale se pot identifica: dorința de a trăi între oamenii de aceeași limbă, cu același orizont cultural, fără a avea sentimentul că sunt tolerați, ca niște străini, în propria patrie, măsurile restrictive adoptate de autoritățile comuniste în privința afirmării identității naționale (desființarea treptată a învătământului în limba maternă, blocarea accesului la anumite profesii, sistematizarea localităților, omogenizarea etnică a orașelor etc.), reîntregirea familiei, scăderea drastică a standardului de viață, dorința de a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
vechea Eladă, și implicațiile sale simbolice și metafizice răsfrânte asupra poeziei. După cele mai multe surse tradiționale, Orfeu era de origine tracă, fiul al regelui Oeagru și al zânei Caliope. Adoptat de greci, Orfeu aduce aici ideea de nemurire, inexistentă anterior în patria lui Homer; pentru că muzica desfășoară veșnicia. Apollo, zeul artelor (muzica este însumarea metafizică a tuturor artelor) îi dăruiește lui Orfeu lira, iar cântecele sale erau atât de vrăjitoare, încât îmblânzeau sălbăticiunile, furtunile mării, clinteau până și stâncile. Soția sa, nimfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a fi "nebunie" în raport cu modul comun sau sistemic de a gândi, dar care însemnează o schimbare radicală a înțelegerii existenței, a lumii. * Viziunea supremă, revelația privind Zarathustra a avut loc pe înălțimi de munte, la Sils-Maria, Elveția, "Căci Înălțimea este Patria: este la noi acasă... Stăteam acolo în așteptare așteptare fără obiect dincolo de bine și rău, gustând când lumină, când umbră, totul joc, totul amiază. Și dintr-odată, Unul a devenit Doi și Zarathustra se afla în fața mea". Also Sprach Zarathustra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
împlinește în ton profetic, elan poetic, zbor metafizic eliberarea dincolo de cotidian, de omul comun apteric, pur digestiv homo manducans ("mâncăul"), după propria sa expresie. Iar vorbind despre propriul său destin: "Ești tu o Stea? Atunci resemnează-te să rătăcești fără Patrie!". "Unde este Patria mea? O cer, o caut, nu am găsit-o. O, Veșnic Pretutindeni, Etern Niciunde!" Nietzsche caracterizează extraordinar de adecvat modernitatea: "un haos al judecăților de valoare contradictorii" și lașitatea înaintea consecințelor. "Un secol de barbarie începe, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
profetic, elan poetic, zbor metafizic eliberarea dincolo de cotidian, de omul comun apteric, pur digestiv homo manducans ("mâncăul"), după propria sa expresie. Iar vorbind despre propriul său destin: "Ești tu o Stea? Atunci resemnează-te să rătăcești fără Patrie!". "Unde este Patria mea? O cer, o caut, nu am găsit-o. O, Veșnic Pretutindeni, Etern Niciunde!" Nietzsche caracterizează extraordinar de adecvat modernitatea: "un haos al judecăților de valoare contradictorii" și lașitatea înaintea consecințelor. "Un secol de barbarie începe, iar științele vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
O altă formă a justiției poetice constă în recunoașterea a posteriori a valorii unei opere, ignorată de contemporaneitate, fie în perspectiva timpului. Ca atare, justiție poetică i s-a făcut lui Jan Vermeer după ce a fost uitat două secole în patria sa, precum și lui Shakespeare uitat și el aproape două secole de englezi, pentru a fi redat conștiinței spirituale europene de Voltaire și romantismul german. În ambele cazuri timpul a reparat injustiția prin revelația unor vizionari. * Justiția poetică înalță omul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Rigveda), teleologia faptei umane (Bhagavad Gita) etc. Ca atare, poezia era sacră, sens care se va regăsi la poeți precum Pindar, Hölderlin, Eminescu. Iar sacrul însemnează elanul ascensional către divin, către o translume cerească a preacuratului și a veșniciei. O patrie și o divinitate care se află în cerul inimii noastre. Acesta este sensul marii poezii. Precum am mai amintit, sumerienii, popor misterios, risipit finalmente pe o mare arie geografică (pare-se, până în Scoția), au avut o viziune profund pesimistă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un pic invidios. Din ce în ce mai mult, am convingerea că Ulise nu se rătăcise deloc, ci fugea mâncând pământul de Pene lopa lui casnică, spre o Circe mult mai exotică și mai sumar îmbrăcată. De altfel, el nu s-a întors în patrie decât atunci când a îmbătrânit. Ocazional, îmi verific cele trei (patru, de curând au devenit patru) inbox-uri în care nu se întâmplă nimic. Îmi trăiesc voluptuos existențele imaginare. În gând, m-am apucat de fumat. În gând, m-am lăsat de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
context zonal și regional. Este binecunoscut faptul că prin desfășurarea activităților în orizontul local se realizează stări afective, trăiri emoționale și sentimente de atașament ale copiilor față de locurile natale. Cunoscutul geograf George Vâlsan definea orizontul local ca fiind “cea dintâi patrie a copilului”. Curiozitatea și dorința de a afla cât mai multe despre locurile de baștină apar încă de timpuriu, când copiii se simt atrași de tot ceea ce îi înconjoară: casa parintească, strada, localitatea în care trăiesc și împrejurimile acesteia. În
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ciocănitul în sita microfonului, pentru probă, când prezenta spectacolele-concurs pe scena Casei de cultură a sindicatelor) Că fusese în Cuba își putea da seama oricine: nu mai saluta cu obișnuitul „să trăiți”, ci îi lăsa pe toți stupefiați cu un „patria o muerte!”, solemn și sonor. Și nimeni nu știa să-i răspundă, ca în Cuba: „vençeremos!”. Hotărâse să dea în ziar un serial despre Che Guevara, dar nu avea încă toate aprobările. Că „material” adusese suficient: broșuri și pliante turistice
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
dacă nu implacabil, atunci măcar măreț, aleea Muzelor căpătase un aer destul de vesel. Ceva mai exaltat, un puști de școală, la vârsta când lucrurile nu au încă măsură, își așternuse stângaci și în mai multe tranșe o compunere cu tema „Patria mea“. Nu atât din cauza lipsei de antrenament la orele de educație fizică țceea ce dusese în mod cert și la o lipsă de coe rență a autorului în exprimare și registru stilistic), cât mai ales din cauza caracterului limitat al oricărei
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pentru a doua zi dimineață, când urma să citească ziarele înghesuite prin coșurile de gunoi de la metrou, pe care le smulgea cu trei degete, aceleași cu care își făcea și cruce, imediat ce se strecura cu ele afară. Ionel, autorul compunerii „Patria Mea“, lucru despre care Plescăială țcăruia îi vom spune de aici înainte Plictiseală, pentru a evita iritarea personajului și dipariția lui voluntară din povestire) nu știa nimic, îi mai aducea la prânz sendvișul cu salam dat de mamă-sa de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
salam dat de mamă-sa de dimineață să-l mănânce la școală. Zilele în care puștiul făcea asta erau pentru Plictiseală un adevărat miracol, nu neapărat cu încărcătură religioasă. Doar că Plictiseală nu avea de unde să știe că autorul compunerii „Patria Mea“ nu îi adu cea sendvișul cu salam decât atunci când se hotăra să nu i-l mai paseze cățelei Milupa, cea cu o veșnică liotă de pui. Având în vedere faptul că era o demnă purtătoare a unei zgărzi roșii
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
putut să bage mâna în foc că același Plictiseală, bătrânelul simpatic care locuiește pe casa scării blocului 48A, nu i-ar fi sucit cățelei Milupa gâtul cât ai zice pește. Doar că prietenul omului, în general, și al autorului compunerii „Patria Mea“, în particular, dădea semne clare de autoconservare a rasei și îl ocolea pe Plictiseală de-ai fi putut jura că o face cu bună știință. Astăzi însă era o zi specială pentru Plictiseală. Se trezise cu fruntea transpirată și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
norocul, pentru că se trezise peste noapte de vreo trei ori și și-o vârâse sub cap cu încăpățânare, enervat de foaia lucioasă care tot aluneca. Ieșise totuși din bloc cu inima ușoară, fără să-l mai aștepte pe autorul compunerii „Patria Mea“, încredințat că mica lui stratagemă va da până la urmă roade. Fie că avusese dreptate, fie că întâmplarea era astăzi într-o dispoziție darnică, la cantina săracilor se zvonea că prin ciorbă s-au strecurat și niscai bucățele de carne
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]