4,801 matches
-
campania largă de promovare a limbii române în teatru, unde protipendada impunea interpretarea unor piese în limbi străine. În acest sens, Nicolae Iorga a tipărit lucrarea Lupta pentru limba românească (Acte și publicații privitoare la faptele din martie 1906). Intelectualitatea patriotică din Capitală și din restul țării s-a solidarizat cu acțiunea cărturarului patriot. Din acest moment, N. Iorga începe să se manifeste tot mai vădit în viața social-politică, îndeosebi pentru apărarea valorilor naționale, pentru afirmarea cauzei unității naționale a poporului
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
începe să se manifeste tot mai vădit în viața social-politică, îndeosebi pentru apărarea valorilor naționale, pentru afirmarea cauzei unității naționale a poporului român. El editează, începând cu anul 1906, revista-ziar „Neamul Românesc”, prin care aduce o contribuție inestimabilă la educația patriotică, cultural-științifică și națională a românilor din țară și de peste Carpați. „Neamul Românesc” a rezervat rubrici speciale închinate vieții și luptei românilor de peste hotare împotriva măsurilor de oprimare naționala, prezentării portretelor marilor domnitori și cărturari români, a principalelor acțiuni de luptă
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
la documentare. Pentru realizarea acestui țel, el considera, totodată necesar ca societatea să acorde o atenție sporită activităților cultural-patriotice în rândurile românilor din Transilvania și Bucovina, să-și sporească ajutoarele pentru școlile, bisericile, ziarele și revistele românești de aici. Educația patriotică a maselor largi populare, inițiată de noul Comitet al Ligii, se desfășura printr-o foarte largă gamă de mijloace: conferințe, dezbateri, simpozioane, înființarea unor noi biblioteci, expoziții, difuzarea unor cărți poștale ilustrate cu vederi de locuri istorice, cu portretele cărturarilor
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
conducerii Departamentului „Ligii Culturale Române” din Moldova, în publicarea revistei „Convergențe Spirituale Iași-Chișinău”, care reunește „în cuget și simțiri” pe românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu în ultimul rând, Prof. Vasile Burlui, Președintele Universității „Apollonia”, din generozitate și spirit patriotic românesc, a oferit ospitalitate „Ligii Culturale” din Moldova în spațiile Universității sale. Îi mulțumim cardinal! Referință Bibliografică: Profesor univ. Dr. Vasile Burlui de Acad.Ctin Marinescu,scriitor Ion Holban / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
împrejmuiau orașul, au constituit materialul din care a fost ridicată noua clădirea a consiliului, așa cum este ea astăzi. Faptul acesta pare că vrea să arate că și atunci, ca și acum, bugetul local era supus unui regim de austeritate. Munca patriotică, nu este o invenție a comunismului La ridicarea noului edificiu, au fost obligați să participe toți cetățenii orașului. Unii au fost implicați financiar în acest proiect, însă marea majoritate au muncit efectiv la realizarea sa. Faptul că cetățenii au fost
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
cetățenii orașului. Unii au fost implicați financiar în acest proiect, însă marea majoritate au muncit efectiv la realizarea sa. Faptul că cetățenii au fost obligați să participe la construcție, nu evidențiază spiritul lor civic deosebit, ci dovedește doar că munca patriotică nu este un apanaj al comunismului. Curtea interioară a fost decorată cu blazoanele marilor familii nobiliare ale Clujului precum și ale principilor Transilvaniei. În perioada comunistă, aceste blazoane au fost mutate la Mizeul de istorie al Transilvaniei, iar pe frontispiciul clădirii
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
Uitarea” Și în continuare: „La întrebarea pusă./ Da! Știu: Nu vindem Cerul, Pământul sau Dreptatea,/ Da! Știu: Nu vindem Gândul, Speranța, Demnitatea,/ Da! Știu: Nu vindem Cinstea, Durerea, Libertatea” (Tangoul vârstelor). Sunt acestea principii de viață creștină, cu accente profund patriotice. Un alt postulat teologic creștin: „Nimic nu poate fi iertat mai înainte de a fi JUDECAT!” (Tangoul Judecății de Apoi). Următoarea autoare este Nicoleta Mija care, încă din primele fraze din Preambul, spune: „Lumina Învierii este pentru toți”. E păcat să
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
dorința de a se sacrifica pentru reîntregirea pământului și a neamului românesc”, o dedicație impersonală care se adresează celor din viitor. Și aici trebuie specificat că autorul consideră că până acum, generațiile nu s-au învrednicit de acest măreț gest patriotic. Poezia care deschide volumul nu putea fi alta decât cea care dă titlul cărții. Stilul interactiv al poetului îl apropie de cei cărora li se adresează direct, în cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este notabilă. Ideea care străbate acest poem este că Poezia, creația transcende până și moartea. Un gest patriotic al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate / Să revii când arde
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
care caută și nu știu ce vor, împrumută stiluri care nu le sunt proprii și nu iau poezia în serios, așa cum ar trebui să facă orice creator, ca mesager al Cetății, ca trimis să strige adevărul. În toate poemele respiră un sentiment patriotic eminent și crud: „Am revenit din depărtări bizare - / Te-am regăsit frumoasă, dar mâhnită / Cum soarele doar din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
îndrumător, inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de anvergură națională și internațională, mai ales în colaborare, parteneriat și cooperare cu multe instituții culturale, spirituale, civice și instructiv - educative, cu diferite asociații și organizații cultural - patriotice și literar - istorice cu care domnia voastră colaborați atât de bine, de frumos și de eficient și pentru care fapt, din aceste motive, toată lumea care v-a întâlnit și vă cunoaște, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
de primejdiile în care aruncă țara...” Dovadă că istoria se repetă e faptul că și în 2013 este aceeași situație, așa cum subliniază cu amărăciune autorii antologiei. Trebuie subliniat că soarta țării nu este deloc neglijată în aceste cugetări, dimpotrivă, simțămintele patriotice răzbat prin secole și se regăsesc în piepturile acelora care-și iubesc țara, limba și neamul și nu suportă să o vadă prăbușindu-se într-un mod atât de dezastruos. De altfel, despre Patriotism sunt multe cugetări răspândite în diverse
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
nu fac rău țărei. Când faceți și dezbateți legi, să vă dezbrăcați de orice considerațiune de partid, deoarece ele sunt de trebuință neamului românesc.” Nu o dată, autorii Antologiei aleg să ilustreze o situație prin versurile unui poet de adâncă simțire patriotică: „Și pasărea și floarea se cred în luna mai, / Eterne-n dezmierdarea luminilor din rai; / doar omul, chinuită lumină călătoare, / E osândit să știe, în fericiri, că moare” (Horea Furtună). E îmbucurător că autorii au inserat în Antologie și celebrele
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Ardealului din zilele noastre. „ARDEALUL - nu-i o țară, e suflet, e trăire,/ E începutul lumii ce îl purtăm în noi,/ E jalea și amarul, e vis și bucurie/ E vorba legănată a carului cu boi//”. Versuri de înaltă simțire patriotică. De asemenea, în diverse locuri, este onorat scriitorul patriot Lazăr Lădariu, ca și scriitoarea și publicista Mariana Cristescu. Un loc aparte îi este rezervat în Antologie, celui mai mare istoric român, scriitor, publicist, om politic, patriot, Nicolae Iorga, prin citate
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
în față, în antiteză, iar dacă există similitudini, acestea sunt subliniate. Important este că autorii doresc să scoată în evidență unele aspecte legate de patriotism și de „legea morală din noi”. Și nu puteau lipsi din acest florilegiu, excepționalele versuri patriotice ale lui Mihai Eminescu: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii,/ Țara mea de dor?/ Brațele nervoase,/ Arme de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!//” Filosoful, istoricul, sociologul german Wilhem Dilthey sintetizează în câteva fraze
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
tot în Occident, când s-a introdus moneda Euro, toate conturile s-au înjumătățit, iar prețurile au crescut artificial. Nemții numesc Euro „Teuro“, de la „teuer“ (= scump, în germană). Trecerea la Euro nu trebuie să fie o prioritate, dacă avem simț patriotic și vrem binele țării. Polidor SOMMER: Când s-au devalizat băncile, când s-au defrișat pădurile și codrii neamului românesc, amar și crud a fost gustul efectelor... Nu vi se pare că autorii acestor „asasinate“ istorice au dat insomnii până
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea patriotului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești veteran? Amintiți-vă cu pioșenie și cu drag de veteranii care nu mai sunt în viață! Există, chiar și un imn al veteranului: „Când îți este somn, să nu dormi
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
în sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, instituție de cultură la al cărei spectacol inaugural a fost prezentă în calitate de prezentatoare și recitatoare, împreună cu profesoara de muzică de la Liceul „Dragoș Vodă”. Totuși, ușoare inflexiuni ale vocii, în timpul citirii a două poezii patriotice aparținând poetului Ioan Grămadă, au demonstrat că Lăcrămioara are trăiri sufletești adânci și curate, așa cum le-a și exprimat, în cuvinte de sinceră apreciere, la adresa doamnei Rodica Rodean, sufletul Asociației „Universul Prieteniei”. O foarte bună impresie mi-a făcut domnul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Momentul următor al ședinței de cenaclu a fost închinat poeziei. Au citit și au recitat din creațiile proprii: epigramistul Vasile B. Gădălin, inspirat că întotdeauna, ce a răsplătit cu catrene autorii publicațiilor lansate, Vasile Puiu Sfârlea, cu un emoționant poem patriotic, Raveca Vlașin, cu poemul de sezon Al.F. Țene, Titina Nica Țene Aneta Katona, și membrii mai noi ai cenaclului, Lili Lazăr, Ilie Boiangiu și Cornel Petruș. Reuniunea festivă s a încheiat într o atmosferă prieteneasca. Următoarea ședință va avea
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
Dumnezeu și aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată (Almanah Bisericesc 2001) Preotul și învățătorul Ioan Marina În perioada 1915 - 1923 a studiat la Seminarul teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, apoi a urmat cursurile la Facultatății de Teologie din București, devenind
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
Acasa > Poeme > Devotament > POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA ... Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA ... de Nicolaie Tony DINCĂ Ce-aveți voi cu cu țara asta, Ce-aveți
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
ați întins spre noi stigmatul: V-ați impus spionii, furii Ca să ne conducă statul... Ați pierdut simțul măsurii?! Neamul meu nu are frică: Când dușmanu’-i vrea pieirea Tot românul se ridică Să-l alunge cu securea. Referință Bibliografică: POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA ... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
era sigur-sigur că-i erau mai mult decât favorabile. Coborâi în parcare. Urcai în mașină și demarai. -Seara bună, drăguțo! începuse Agripina. Fetele au ieșit la o promenadă prin Titan. Cantemiristele cunosc parcul doar din auzite. Lixandra cu sentimentul ei patriotic local s-a vrut ghid. -Bonsoir chérie! îi trimise răspuns Nicole. Franțuzismul o puse-n temă pe amică. Era clar! Era bine! Chiar veselă! Nu era cazul s-o iscodească despre Arthur ori de-ntâlnirea lui cu fata. De aceea
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
și doinitor al lui. Nicolae Sulac a cântat în toate zările, pe multe scene ale lumii, pretutindeni ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească moldoveană de peste Prut, investită sub capriciile vremilor în țară, nu a cântat pentru faima sinelui, ori pentru aleanuri numai
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]