3,386 matches
-
ilustrează o obsedantă dorință de ubicuitate, o metodică necesitate de a călători cât mai mult, în orice anotimp, de a străbate neîncetat spații reale și imaginare. Motivul drumurilor înseamnă, ca în canonul epocii, a coborî în istorie pentru a învăța patriotismul, a se întoarce în sat pentru a-și potoli nostalgia, a se pierde în natură pentru a-și înțelege esența cosmică sau pentru a-și alina sentimentul de singurătate. Natura apare cu o coloristică intensă, metaforizarea, de filieră pillatiană, este
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
trecutului nostru, niște hiatusuri care trebuie completate în spiritul adevărului. A privi propriul trecut cu curaj pentru a-l vedea numai așa cum a fost, e o datorie și o onoare, după cum datori sîntem a da la o parte vălul de patriotism declarativ și a vedea unele scăderi regretabile de care ne-am făcut vinovați în trecut, fie în raport cu datoria față de Țară, fie în relațiile dintre noi. Jurnalul părintelui P. Mihail oferă o lecție în această privință, lucru destul de rar întîlnit în
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei ideologii ce-și propusese să schimbe lumea prin violență. Rând pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a poporului român, și o luptă până la sacrificiu pentru apărarea patriei de dușmani ( Al. Vlahuță împărțea ostașilor în tranșee ziare cu îndemnuri la luptă), și în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
frumusețe și toată fericirea-n poezie”, el încearcă transpunerea trăirilor în plachetele Tăcere (1916), Murmur de izvoare... (1931), Spre lumină (1932), Pe altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în cicluri tematice. Credința și patriotismul constituie fundamentul inițial, dar, în fapt, se purcede la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat la hotarul dintre lumină și întuneric, încorporând atât scânteia divină, cât „și-a
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
lui nefericire. Poetul va oscila, de aceea, între îngroșarea tușelor negre ale existenței - ciclurile Din durerile vieții, Scântei prin noapte, Stâlpi de piatră, Ironii sentimentale, Sbucium sufletesc - și alegerea unor imagini „luminoase” - cer, alb, stări sufletești diafane, idei morale înalte, patriotism, trecut glorios, flori, păsări etc., ca în ciclurile Eroilor neamului, Reînvieri istorice, Patriei, Strămoșilor, Pasteluri, Tablouri fără ramă. În spațiul celest e plasată și „zeița visurilor”, iubita eterică, văzută ca o apariție miraculoasă. Nuclee și formulări convenționale sunt risipite într-
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
cartaginez autentic, depășește cu mult forma mentis de origine africană, grație personalității sale excepționale. Fervoarea și intoleranța predecesorilor săi, adeseori jenante, devin ingrediente asimilate și șlefuite de geniul său politropic. În ceea ce privește viziunea asupra Anticristului, Augustin reușește tocmai această sinteză între patriotismul local, propriu teologiei africane anterioare lui, și un anumit spirit cosmopolit (fără nici o conotație peiorativă) personificat, la un moment dat, excepțional de tradiția alexandrină. El îi pune deci față în față pe Tertulian și pe Origen, încercând să găsească numitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Paléologue, Th., Sous l’œil du Grand Inquisiteur, Carl Schmitt et l’héritage de la théologie politique, Paris, 2004. Pascal, C., Nerone nella storia aneddotica e nella leggenda, Milan, 1923, reproduction anastatique, Gênes, 1987. Paschoud, F., Roma aeterna. Études sur le patriotisme romain dans l’Occident latin à l’époque des grandes invasions, Neuchâtel, 1967. Paulin, A., Saint Cyrille de Jérusalem catéchète, Paris, 1959. Pavel, A., Le Livre du prophète Daniel, Sibiu, 2000. Pedicini, C., „Il significato politico della escatologia di Ippolito
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe tronul pe care și l‑a însușit ilegitim. . Cf. Sfântul Ieronim, Lettres, text selectat și tradus de J. Labourt, ed. cit., pp. 8‑60. . Cf., de asemenea, Tertulian, Resur. 24, 18. . Cf. F. Paschoud, Roma aeterna. Études sur le patriotisme romain dans l’Occident latin à l’époque des grandes invasions, Neuchâtel, 1967, pp. 209‑221. În opinia lui Paschoud, faptul de a nu fi fost ales papă după moartea lui Damasus ar fi schimbat pentru totdeauna poziția lui Ieronim
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mișcării organizate a femeilor din țara noastră, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 94-107; Elena Georgescu, Evoluția mișcării revoluționare și democratice a femeilor din România, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 84-93; Paraschiva Câncea, Patriotism și idei progresiste în opera Elenei Ghica (Dora d’Istria), în „Revista de istorie”, XXVIII, 1975, nr. 12, pp. 1913-1926 etc. 18. Vezi, de pildă, Gill Perry - Michael Rossington (ed.), Feminity and masculinity in eighteenth-century art and culture, Manchester - New York
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
datorat - probabil - unui cărturar de la Curtea lui Radu de la Afumați 98. Războaiele - mereu războaiele (deși „vorbirile postume” puteau comunica și lucruri din lumea civilă 99), puncte incontestabile de control pe un traseu al cutezanței, al vitejiei, al fidelității și al patriotismului - multe din ele purtându-se cu „păgânii” - sunt evocate și în inscripția pusă pe mormântul lui Stroe Buzescu, fratele lui Radu și al lui Preda Buzescu, marele căpitan al lui Mihai Viteazul, (apropiat al Domnului, căruia i-a fost sprijin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare ciudă făcu Dumnezeu cu țara Rumânească, că o scoase din mâinile păgânilor și bisericile le mântui de légea lui Méhmet, și-i trimise mare bucurie. Lăudat fie numele lui în veci!” Salvatorul țării, autor al unui act de autentic patriotism (era doar vorba de un „integrat”), devenit arbitru absolut al situației („După acéia vizirul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui ca să-l facă domn țării Rumânești. Și au lăsat pre credința lui și domniia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au adunat părinții noștri, dacă nu putem înșine noi să mai sporim averea; și dacă nu putem spori lumina, să năzuim a răspândi în popor tot mai mult aceea pe care o avem”. Un tradiționalism asumat, așadar, modelat la flacăra patriotismului, cum mărturisește și Al. Vlahuță, nuanțând programul în Cărți pentru popor (3/1901): „Ar fi timpul ca literații noștri, ei mai ales, să-și îndrepte luarea-aminte și toată dragostea lor spre popor! [...] Cărți, cărți pentru popor! Acolo e un suflet
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
au făcut ca, adesea, lângă nume de primă mărime, paginile S. să găzduiască produse literare ale unor manufacturieri veleitari, în timp ce vehementele exortații din articolele de direcție rămâneau fără urmare și fără acoperire. Totuși, prin repetatele apeluri la inspirație națională, la patriotism și militantism cultural, la evitarea imitației servile a unor modele străine, S. a jucat un rol meritoriu în climatul cultural de început de secol. Dacă nu a impus decât „voci” literare minore, precum cele ale lui Vasile Pop, Ion Ciocârlan
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
teze ale socialismului, susținând ideea revoluției, cât și pe cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
în așa măsură încât le-a pervertit în pseudovalori. Spicuirea unor exemple din această puzderie de articole este ilustrativă, criteriul fiind mai degrabă elocvența clișeelor folosite ca titlu. Spre pildă, grupajul intitulat Scriitorii întâmpină semicentenarul Partidului (noiembrie 1970) sau articolele Patriotismul socialist - izvor nesecat al literaturii noastre de Aurel Mihale, Scriitorul - mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Davila, Fata din dafin de Adrian Maniu și Scarlat Froda, ultimii autori dând și un interviu referitor la piesă. Anunțând moartea lui B. Delavrancea, A. de Herz are nefericita inspirație de a-l acuza pe marele dispărut de lipsă de patriotism. Al. Macedonski, care va colabora în postura de comentator al teatrului lui Al. Davila (140/1918), dă unul din puținele sale interviuri (O după-amiază cu maestrul Macedonski, 28/1917), unde oferă noi detalii asupra împrejurărilor scrierii piesei Moartea lui Dante
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
SEARA, cotidian apărut la București între 10 ianuarie 1910 și 15 august 1916. Director proprietar: Alexandru Bogdan-Pitești (martie 1913 - octombrie 1914); câteva luni, în 1913, Ludovic Dauș figurează ca girant responsabil. Considerându-se „de partea patriotismului luminat”, ziarul prezintă, cu precădere între 1913 și 1915, în perioada colaborării intense a lui Tudor Arghezi, lucrări literare și artistice, cronici și rezumate ale unor conferințe (cele mai numeroase ținute de Jules Lemaître). Articole politice, majoritatea de atitudine progermană
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic, el deplânge soarta clăcașului, condamnându-i vehement pe
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
al celor care concepeau arta în afara determinărilor morale și naționale, N. Iorga s-a ridicat totodată și împotriva literaturii patriotarde, demagogice. În articolul Cultura națională și surogatele ei, doctrinarul s. pecetluiește sarcastic concepțiile potrivit cărora „literatura națională e în legătură cu tot patriotismul de irozi, care se stânge sub ochii noștri în zdrențele-i pestrițe, de șarlatan, scoțând blestemuri de melodramă” . Însă, pe cât e de precisă adresa criticii conținute în acest articol, pe atât de vagă e caracterizarea culturii pentru care articolul militează
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Într-un an de Emil Gârleanu, Am scăpat și Un învingător de Ioan Adam, Pământ și apă sau Martirii de Constanța Hodoș ș.a.). Prin orientarea lui ideologică fundamentală, s. a fost un curent ce a favorizat, pe un fundal de patriotism, grefarea unei doctrine conservatoare. Curentul a stimulat o literatură pătrunsă de duh patriotic, dar simțitor alterată de tendințe paseiste, care au dus la idealizarea satului medieval, a trecutului, a economiei patriarhale, la o imagine idilică, decorativă a țăranului, la demonizarea
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
reclamat), pe care îl urmărește în timp (D. Caragiale și D. de Lorde), reluarea, la Teatrul Național din București, a piesei O scrisoare pierdută prilejuindu-i o analiză a tipologiei personajelor, cu ecouri până într-un articol teoretic din 1906, Patriotismul în literatură. În 1907, în timpul mișcărilor țărănești, Panu se află pe aceleași poziții cu Nicolae Iorga și Spiru Haret. Cum cel din urmă fusese acuzat de instigare la revoltă, pentru că publicase o broșură, Chestia țărănească, Panu scrie articolul Campania contra
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
pentru că faptele sunt cunoscute, iar evenimentul În sine e Încă destul de controversat În literatura de specialitate. Al. I. Cuza dovedise, Într-o societate românească În plină transformare, destulă probitate, mult tact politic, o Înțelegere exactă a lucrurilor, inteligență și mult patriotism. Înlăturarea lui, având În vedere contextul intern și internațional, chiar printr-un „coup déshonorent”, cum caracterizează N. Iorga acțiunea conspirației din 11 februarie 1866, Încheia o situație de provizorat, care Începuse, după expresia lui M. Kogălniceanu, cu declararea Unirii pe
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
lucrări de specialitate, însoțite de considerații personale. Urmează înregistrarea pas cu pas a declinului Moldovei începând chiar cu urmașii direcți ai lui Ștefan, care i-au moștenit mai degrabă defectele. Excepție face Petru Rareș, domn exemplar prin înțelepciunea, eroismul și patriotismul său, datorită căruia țara cunoaște un ultim moment de grație. După el declinul se agravează, atingând cote dramatice în vremurile de restriște ale lui Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ion Vodă Armeanul (cel Cumplit) și Aron Vodă, domni trecuți în cartea
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
realiste, în dimensiuni normale, cu lumini și umbre, alcătuite prin acumularea de trăsături esențiale deduse din faptele și atitudinile lor sau relevate direct de autor, totul fiind ordonat în funcție de o dominantă a caracterului celui portretizat. Criteriul principal de apreciere este patriotismul, eficiența faptelor în favoarea țării. Cu toate că U. detestă și condamnă cruzimea, violența, samavolnicia, în cazul când cei vinovați de asemenea păcate întreprind acțiuni benefice pentru Moldova, defectele lor sunt privite cu mai puțină asprime. Astfel, lui Ștefan cel Mare, deși i
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
1940), continuă cu aceeași simplitate să dezvăluie o sensibilitate netrucată, însă are o tematică mai diversă. Pe lângă pasteluri se întâlnesc poeme puternic impregnate de sentimentul religios (Scrisoare lui Iisus) sau de cel patriotic, înțeles ca asumare gravă a descendenței țărănești. Patriotismul, marcat aici în doar câteva poezii, devine predominant în Nopți ardelene, carte care cuprinde versuri scrise în plin război, în momentul în care Z. a fost nevoit să ia drumul pribegiei. Este explicabil dorul sfâșietor care îi inundă textele: „Când
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]