6,187 matches
-
sunt compatibile cu religiozitatea în cel mai înalt grad; 2. o corelație negativă între religiozitate și deschiderea la schimbare, hedonismul în particular fiind cel mai incompatibil cu ideile religioase; 3. o relație pozitivă între religiozitate și transcendență pentru că generozitatea și perceperea interesului altuia sunt componente esențiale ale nucleului doctrinar al religiilor."5 Rezultatele cercetărilor efectuate de către sociologi cu privire la religiozitate au trezit întotdeauna un real interes. De altfel, observăm lucrul acesta și în sumarul material prezentat mai sus. Oricum focalizarea sociologilor pe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comunității și cei care sunt doar interesați de aceasta, fără a-și declara apartenența. III.3. Atitudini față de comunitățile virtuale religioase Pentru a forma comunități religioase în spațiul virtual, utilizatorii realizează ceea ce Campbell (2005) numește "spiritualizarea Internetului", referindu-se la perceperea acestuia ca o tehnologie sau ca un spațiu adecvat pentru activități religioase, care pot fi apoi incluse în viața spirituală a credincioșilor ca o componentă normală, ușor accesibilă. Conform cercetătoarei menționate, aceasta se realizează prin judecăți de valoare cu caracter
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exprimă ceva, numai critica poate vorbi, poate spune ceva. Literatura este mută prin faptul că transmite semnificații ce trebuie descifrate de critică sau de însuși creatorul său, mai mult sau mai puțin obiectiv. Critica este un sistem de cunoștințe, de percepere nemijlocită a literaturii, este ecuația unor operații unice. Conform teoriei lui Northrop Frye, "Literatura a fost dintotdeauna recunoscută drept o marfă produsă de scriitori și achiziționată de cititorii culți printre care se numără în primul rând criticii. Extinzând metafora, criticul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
-i învețe adevărul pe oameni și care este aportul limbii, ca sistem semiotic, în vehicularea cunoașterii. Crezul Fericitului Augustin este că prin intermediul limbajului reamintim altora și nouă înșine, printr-un soi de vorbire interioară, cunoștințele dobândite cu privire la cele materiale prin perceperea directă, iar la cunoașterea inteligibilă ajugem doar printr-o iluminare interioară. În acest dialog se dezvoltă o ontologie personală a dimensiunii subiective a vorbirii. Augustin acordă cuvintelor valoare rememorativă; prin ele, ascultătorul actualizează relația dintre complexul sonor și obiect, limbajul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pe unități de învățare; - proiectarea fiecărei lecții 2.4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract (principiul intuiției) - definiție: exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete, asigurându-se unitatea dintre imagine și abstracție, dintre cunoașterea senzorială și cunoașterea logică în procesul de învățământ; - demersuri: - inductiv, prin simțuri (de la concret la abstract); - deductiv, prin intelect (de la abstract la
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
A F 6. Continuitatea evidențiază articularea logică a conținuturilor asimilate în diferite momente temporale. A F 7. Principiul integrării teoriei cu practica exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete. EVALUARE Item de tip asociere În coloana din stânga (A) sunt enumerate principiile didactice, iar în coloana din dreapta (B) sunt precizate conceptele-cheie corespunzătoare acestora. Asociați fiecare concept-cheie din coloana B principiului didactic
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
procesul de învățământ să fie valorificat în activitățile ulterioare; b. desfășurarea procesului de învățământ să se realizeze în concordanță cu posibilitățile reale ale elevilor; c. procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic; d. elevul să fie considerat ca subiect al propriului proces de devenire; e. învățarea să se realizeze temeinic. 3. Principiul respectării particularităților de vârstă are la bază următoarele dimensiuni: a. sistematizarea; b. respectarea particularităților individuale; c. variabilele
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
se facă în condiții de eficiență maximă, într-un mediu ce se află într-o continuă schimbare.”5 Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esențială existența unei comunicări adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare înțelegând transmiterea de informații și perceperea integrală a mesajelor conținute. Din analizele efectuate a rezultat că, în principal, coordonarea îmbracă două forme: − bilaterală − multilaterală Coordonarea este o „organizare în dinamică”, a cărei necesitate rezultă, în principal, din: dinamismul organizației și al mediului ambiant ,, imposibil de reflectat
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
generală a Curriculum-ului La clasa a V-a, dimensiunea principală a programei o reprezintă trecerea de la studierea elementelor geografice ale planetei ca întreg (curriculum specific pentru clasa a IV-a: Introducere în geografie - de la localitatea natală la planetă,), la perceperea elementelor de geografie generală pe baza datelor specifice din orizontul local, într-o formă simplă și intuitivă. Se asigură o translare permanentă între elementele geografice ale planetei ca întreg și elementele corespunzătoare din orizontul local care constituie paradigma principală a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unități elementare (lecția). Activitate facultativă, recomandată doar la începutul carierei didactice până la obținerea definitivatului în învățământul preuniversitar Școala Clasa a-V-a B Profesor: Tema lecției: Relieful - caracteristici generale I. Elemente de proiectare a instruirii Competențe specifice (formulări minimale) (1) Perceperea specificității reliefului ca element observabil al realității (2) Identificarea unor caracteristici vizibile (directe sau pe imagini/tablouri) (3) Identificarea elementelor comune ale unei forme de relief (4) Definirea empirică a reliefului (5) Identificarea unor factori care influențează aspectul reliefului Resurse
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și antreprenoriale a caracteristicilor spațiului geografic. (7) Aplicarea unor deprinderi (abilități) și metode generale de învățare pentru o pregătire permanentă asumată. (8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spațiului geografic. (9) Sensibilizarea și deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare și disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenței contemporane. (10) Relaționarea realităților din natură (și din sfera științelor despre natură) cu cele ale societății (și din sfera științelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul, în ansamblul său) și o disciplină de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
optimul de dezvoltare sau, după caz, regresul. Bazele perceptive ale peisajului geografic. Organizarea vizuală și determinarea peisajului geografic. Reprezentarea peisajelor variază de la un individ la altul și de la o societate la alta, putându-se defini un ”fond social comun” în perceperea unui teritoriu real. În cultura occidentală percepția peisajului (în general) este esențialmente vizuală (Herția, 2009 apud Paraschiv, 2011) numai că, peisajul geografic, este mai mult decât percepție vizuală (Besse, 2003, apud Paraschiv, 2011). Limitele vizuale ale peisajului sunt constituite din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
definesc profunzimea câmpului vizual. Un caz particular de limită pentru peisaj este reprezentat de orizont: orizontul extern - limita vizibilității; orizontul intern - ecranele din interiorul câmpului de vizibilitate. Liniile culmilor reliefului înalt formează întotdeauna orizontul dar amenajarea lor este totdeauna sensibilă. Perceperea reliefului obiectelor diminuează cu distanța. Astfel, se disting mai multe planuri: a) prim-planul, într-o rază de 50-100 m, care reprezintă zona detaliilor; b) planul mediu, care reprezintă zona formelor și a raporturilor de masă, până la cca 1 km
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mici, iar efectul vizual crește dacă pantele sunt abrupte. În cazul solului plat, de câmpie sau șes depresionar, dimensiunea verticală poate fi asigurată de diferite elemente naturale sau construite, de aceea, modificările asupra modului de utilizare a terenurilor schimbă considerabil perceperea reliefului. Liniile și contururile sunt cele mai vizibile elemente, mai ales, în cazul peisajelor antropice și antropizate. Cum liniile naturale sunt rareori drepte, prezența liniilor drepte ca delimitare și contur au un caracter artificial care riscă să agreseze privirea. Elementele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt rareori drepte, prezența liniilor drepte ca delimitare și contur au un caracter artificial care riscă să agreseze privirea. Elementele de conținut ale dimensiunii peisajului sunt: textura suprafața perceptibilă a unui element al peisajului se modifică anotimpual și contribuie la perceperea ritmului acestora. De aceea prezența unor componente variate ca textură constituie un ”atu peisajistic”; culorile care au un rol major în diferențierea elementelor peisajului și contribuie la varietatea acestuia sunt deseori relaționate cu textura. De aceea, uniformitatea sau prea marea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unui astfel de punct va influența profund clasificarea sau încadrarea peisajului (caz particular: punctul focal sau azimutal); c) efectele de contrast, permit identificarea elementelor și atrag atenția. De aceea, apariția sau adăugarea unui element contrastant în peisaj poate influența puternic perceperea acestuia (spre exemplu o construcție monumentală); d) factorii de ambianță prin maniera în care elementele peisajului reușesc să satisfacă sensul estetic al perceptorului definesc caracterul de ansamblu al peisajului. Un peisaj de calitate răspunde nevoilor de lizibilitate, informație, armonie; e
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
observatorul: există un acord în aprecierea maselor de vegetație verde si dezvoltată (în particular, arborii), mai ales dacă este curată și transparentă sau dacă formează cascade (este cazul locurilor unde se concentrează activități turistice și recreative); există o diferență în perceperea peisajelor ordonate, bine întreținute, umanizate (percepute ca fiind controlabile, confortabile, preferate de persoane pâna la 15 ani și după 35 ani) și cele ”sălbatice” (stimulante, preferate între 15-35 ani); poziția observatorului: sunt preferate peisajele care pot fi observate din puncte
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
se facă în condiții de eficiență maximă, într-un mediu ce se află într-o continuă schimbare.”5 Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esențială existența unei comunicări adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare înțelegând transmiterea de informații și perceperea integrală a mesajelor conținute. Din analizele efectuate a rezultat că, în principal, coordonarea îmbracă două forme: − bilaterală − multilaterală Coordonarea este o „organizare în dinamică”, a cărei necesitate rezultă, în principal, din: dinamismul organizației și al mediului ambiant ,, imposibil de reflectat
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor a sursei obiective (emițătorul) de transmitere a mesajului; - recepționarea, în moduri diferite, de către variatele persoane din cadrul organizației, a aceluiași mesaj. - contextuale comunicării - perceperea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și cinea câștigat / De toate înlănțuit sau dezlegat. (Gh. Țărnea) Hiperbola este o figură stilistică de gândire ce constă în exagerarea dimensiunilor, a proporțiilor reale ale unui obiect, fenomen etc. cu scopul sporirii expresivității. Hiperbola evidențiază o modificare semnificativă în perceperea realității, prin ampli ficare sau prin diminuare. Poate dubla un trop (epitet hiperbolizant, comparație, metaforă etc.). Fiind un procedeu stilistic, se poate extinde în spațiul unei întregi secvențe sau chiar al unui întreg text poetic. - Hiperbola adjectivală recurge la adjective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Această impresie a familiarității pe care o degajă noțiunea de clasic generează două posibile repercusiuni pe de o parte, la nivelul abordărilor, prejudecata încadrării în sfera exhaustivității, a potecilor deja mult prea bătătorite; pe de altă parte, deschide însă perspectiva perceperii clasicismului drept posibilitate tipologică, atemporală și aspațială. Dezvoltând primul aspect menționat, este necesar a atrage atenția asupra multiplelor idei preconcepute care, din nefericire, au dus în ultima vreme la o anumită desconsiderare a dimensiunii clasice, prin scoaterea acesteia din sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al XVII-lea o intertextualitate programatică, proces care va genera o preluare nu doar a tehnicilor antice, cât și a multora dintre subiectele abordate de aceștia. Astfel, se produce o oarecare distorsionare temporală, în sensul evadării din prezent sau a perceperii acestuia într-o legătură viscerală cu trecutul pe care îl preamăreau și doreau să-l imite, după cum sugera Toma Pavel, numind acest fenomen heterocronie nevoia de a trăi în mai multe epoci deodată: "...oamenii din secolul al XVII-lea, mari
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
deschiderii către o nouă epocă în literatură, care însă are nevoie de creatori de valoare pentru a se impune, iar, pe de altă parte, sesizarea transformărilor cauzate de romantism la nivelul receptării artistice, transformări ce ar putea duce la imposibilitatea perceperii noii direcții drept revigorare a clasicismului. Se sugerează, în acest sens, faptul că, deși romantismul a murit, i-au supraviețuit așteptările critice, publicul receptor valorizând în continuare doar creații înscrise în coordonatele acestuia: "Dacă tradiția poeziei romantice a secat, judecata
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care duce inevitabil la epigonism, ci prelucrare fertilă a cauzelor generatoare de valori, analiza minuțioasă a acestora și extragerea unor reguli ce pot servi drept ghidaj pentru literatura viitoare. În acest sens, viziunea diacronică trebuie înlocuită cu una sincronică prin "perceperea trecutului nu numai ca trecut, dar și ca prezent."274 Se conturează aici ideea simultaneității epocilor, a anulării perspectivei lineare și a asumării uneia telescopate este o viziune de sorginte clasică prin care rememorarea nu devine un fenomen peiorativ, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]