1,460,996 matches
-
nu săvârșești fapta, de va fi și locația potrivită, pentru că se poate întina cineva trupește prin atingere. Și nimic nu-i mai rău decât această simțire 102, atingerea fiind maica faptei 103. Așadar, e necesar să ne ferim de sărutarea persoanelor de sex opus ca de mușcăturile animalelor veninoase 104 și aceasta pentru că sărutările bagă în suflet otrava desfrânării 105, iar pretextul că prin sărutare îți arăți dragostea este fals, deoarece dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoința 106
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nici un chip gândul păcatului 124 și să nu ne complacem în gânduri desfrânate, întorcând toate aceste gânduri spre cele duhovnicești, pentru că altfel, alunecând pe panta desfrâului, ajungem în prăpastia pierzării. IV. Felurile, formele, manifestările și consecințele desfrânării Ținând cont de persoanele care săvârșesc desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două persoane necăsătorite; incest, atunci când se săvârșește între două persoane înrudite, până la gradul șapte; adulter, când una
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrâului, ajungem în prăpastia pierzării. IV. Felurile, formele, manifestările și consecințele desfrânării Ținând cont de persoanele care săvârșesc desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două persoane necăsătorite; incest, atunci când se săvârșește între două persoane înrudite, până la gradul șapte; adulter, când una, sau ambele persoane care săvârșesc desfrânare sunt căsătorite; sacrilegiu, atunci când s-a călcat, prin acest păcat, 115 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 91. 116 Sf. Paisie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
manifestările și consecințele desfrânării Ținând cont de persoanele care săvârșesc desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două persoane necăsătorite; incest, atunci când se săvârșește între două persoane înrudite, până la gradul șapte; adulter, când una, sau ambele persoane care săvârșesc desfrânare sunt căsătorite; sacrilegiu, atunci când s-a călcat, prin acest păcat, 115 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 91. 116 Sf. Paisie Velicikovski, Crinii țarinii, în colecția Comorile Pustiei, vol
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două persoane necăsătorite; incest, atunci când se săvârșește între două persoane înrudite, până la gradul șapte; adulter, când una, sau ambele persoane care săvârșesc desfrânare sunt căsătorite; sacrilegiu, atunci când s-a călcat, prin acest păcat, 115 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 91. 116 Sf. Paisie Velicikovski, Crinii țarinii, în colecția Comorile Pustiei, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 111. 117 Sf. Ioan
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ca toate celelalte patimi, operează răsturnarea valorilor la cel mai înalt nivel: ea duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor. Pătimașul nu se îngrijește de celălalt ca persoană, ci se gândește doar la sine și la satisfacerea proprie, nerealizând că, în goana sa disperată după ea, el ajunge la deznădejde. La aceasta se ajunge din cauză că setea după păcat nu se poate stinge decât cu înfrânare, iar înfrânarea reprezintă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
moarte sufletească și încălcare gravă a caracterelor căsătoriei: unitatea și indistructibilitatea 155. Desfrânarea îl face să trăiască pe cel în care s-a încuibat, într-o lume a fantasmelor, într-un univers ireal, căzut pradă delirului si forțelor demonice. Însă, persoanele unite prin iubire se dăruiesc una celeilalte și se primesc în schimb una pe cealaltă, căci iubirea este dăruire liberă de sine și deschidere spre celălalt. În această comuniune, fiecare dintre ele își îmbogățește și își împlinește întreaga ființă, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lumea mărginită și închisă a sexualității sale trupești, a instinctelor și a fantasmelor, izolându-l cu totul de universurile infinite ale iubirii și spiritului 156. Pătimașul nu aude, nu vede și nu înțelege nimic din dorurile de împlinire ale celeilalte persoane, care pentru el nu mai este un subiect, ci un obiect ce trebuie posedat, stăpânit, căci oferă plăceri. Ca urmare a desfrânării, omul îl vede pe aproapele său altfel decât este și nu așa cum este. Pătimașul dobândește o viziune delirantă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
îl vede pe aproapele său altfel decât este și nu așa cum este. Pătimașul dobândește o viziune delirantă a celor pe care-l mână patima sa și astfel toate raporturile sale cu aceste ființe sunt pervertite 157. În discuția sa cu persoana iubită un monolog plin de reproșuri el nu mai aude vocea și suspinul celuilalt, nu-i vede lacrimile și nu-i simte suferința, ci se aude doar pe sine cu pretențiile sale mereu crescând. El îi cere celuilalt totul, dar
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sale grosiere și josnice. Așteptă ca lumea să-l adore, să i se închine lui, să-l venereze pentru performanțele sale, care nu doar că nu au nimic în comun cu viața duhovnicească, dar sunt o rușine pentru ființa umană. Persoana celuilalt nu mai este o taină de care trebuie să se apropie cu delicatețe și sfială și, mai presus de toate, cu dragoste sinceră și curată, ci o cetate cucerită care trebuie să plătească permanent tribut în natură cuceritorului; o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
o dă sexualității sale163, iar cei care scapă de furia 164 ei sunt puțini. Toți suntem mădulare ale lui Hristos și trupul nostru este Biserica în care sălășluiește sufletul, iar acesta din urmă este templu al Duhului Sfânt, Una dintre Persoanele Sfintei Treimi, de aceea, cel care își întinează trupul nu se va împărtăși cu originalul 165, mai ales datorită faptului că, din cauza desfrânării, se creează o legătură tăinuită între voluptate și moarte 166. Din această cauză, cel care a bațjocorit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sufletească în continuă progresie, în așteptarea derulării și satisfacerii ei; • o tulburare a sufletului și un tremur continuu al trupului, în așteptarea tot mai lipsită de răbdare a momentului împlinirii ei; • un proces complex de elaborare a mijloacelor, circumstanțelor si persoanelor antrenate în săvârșirea ei, dublată de înlăturarea tuturor circumstanțelor care ar putea împiedica declanșarea ei; • o teamă și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de persoane, fie că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
circumstanțelor si persoanelor antrenate în săvârșirea ei, dublată de înlăturarea tuturor circumstanțelor care ar putea împiedica declanșarea ei; • o teamă și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de persoane, fie că este vorba de obiecte; • o reducere progresivă a factorului rațional, în favoarea celui irațional, pătimaș; o stingere a discernământului, o întunecare a rațiunii, a puterii de judecată și de deliberare, sfârșind prin pierderea controlului asupra lucrărilor sufletului și a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai puternic decât acesta nu putem găsi în timpul somnului 193. Omul stăpânit de demonul trândăviei 194, poate avea poluții și în stare de veghe 195, aceasta datorându-se totalei abandonări a luptei împotriva patimii. Când scurgerea este provocată, atunci acea persoană se depărtează de la Sfânta Împărtășanie, iar în restul cazurilor se analizează minuțios pricinile care au dus la poluții. Pe parcursul zilei nu trebuie să cugetăm la nălucirile din timpul somnului de noapte, căci intenția demonilor este și aceasta de a ne
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Cuv. Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești IV. Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Schitul Lacu - Sfântul Munte Athos, Edit. Evanghelismos, București, 2003, p. 274. 24 3. Nesocotirea, adică săvârșirea actelor fără a mai ține seama de persoana și situația noastră; 4. Nestatornicia, când, din pricina alipirii de plăcerile neîngăduite, părăsim hotărârile bune și evlavioase. Voința desfrânatului este ca și paralizată în ce privește săvârșirea binelui. El este ca un om în lanțuri; se convertește foarte greu. Cade ușor în toate
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cer și drepturi legale. De exemplu, prostituția vrea să fie considerată o muncă ca oricare alta; homosexualii vor să aibă dreptul de căsătorie legală între ei, iar medicii și psihologii cutează să recomande masturbația ca pe un factor benefic pentru persoana umană. Totodată, unele reviste publică oferte sadice și 204 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 184. 205 Olivier Clément, op. cit., p.65 206 Ioan I. Ică jr. Și Germano Marani, Gândirea socială a bisericii, Edit. Deisis, Sibiu, 2002, pp. 234-235. 207
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trăiește în armonie cu cei din jurul său și care fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă lucrurilor diavolești. De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în vânt, ca într-o reclamă la loțiune de plajă. Ceea ce m-a frapat e tocmai discrepanța dintre idealismul, naivitatea și pe undeva normalitatea acestor oameni și brutalitatea actelor comise. Când vezi o asemenea atrocitate, e greu să nu dezumanizezi persoanele din spatele genocidului. Să îți fie dificil să îi concepi în termeni de student, profesor, frate, fiu, iubit, credincios. Or, și asta mi se pare cea mai importantă victorie a peliculei, ea reușește să explice asta într-un mod rezonabil, fără
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
Wong Kar Wai, relațiile fac cel mai bun subiect de filigran. Încep să cred că reînnoirea filmului de dragoste vine din Asia. O altă particularitate a acestui lungmetraj e că fiecare segment dintre cele trei e regizat de o altă persoană (adică un taiwanez, un chinez și un japonez), și totuși pelicula are o coeziune aparte, care merge de la tematică - cele 2 personaje au fiecare altă naționalitate - la mod de filmare la montaj. Surprinzător e că se reușește revigorarea unor clișee
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
de a învinge sistemul. Nu știu ce-ar fi făcut Erik în România din perioada regimului întunecat al lui Ceaușescu. Dar sigur este că rezistența lui ar fi trebuit să se folosească de alte mijloace decât pumnii goi. Au existat persoane din Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit fluturând un steag în centrul Bucureștiului în ziua Victoriei
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
simplă chestiune de istorie. Suntem însă încă foate departe de așa ceva: modul în care s-a realizat predarea unei părți a arhivei aflate la SRI a fost ridicol și grotesc, conform relatărilor făcute de un membru CNSAS Claudiu Secașiu, o persoană a vărei competență și integritate morală nu poate fi pusă în discuție. Emisiunea a avut darul să-mi readucă în memorie un episod grotesc și absurd din anii șaptezeci pe care-l voi relata așa cum mi-a fost el povestit
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
din Ministerul de Externe în timpul războiului, omul de încredere al lui Iuliu Maniu; la 23 august 1944 s-a aflat la Palatul Regal scurtă vreme după arestarea Mareșalului; a făcut o încercare de a le ușura situația Antoneștilor, căutând o persoană care să-i convingă să demisioneze - varianta demisiei fusese luată în calcul și de Mareșal în zilele premergătoare lui 23 august -, spre a nu apărea în postura de arestați; din nefericire, panica în care a intrat generalul Sănătescu care s-
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
congres internațional de istorie la care au participar doar doi străini: Iosif Constantin Drăgan și Vladimir Iliescu! Iosif Constantin Drăgan, deplâng degradarea biologică în care se află, a jucat un rol nefast atât prin teoriile sale tracomane, cât și prin persoanele pe care le-a susținut și promovat. Demența semidoctă tracomană promovată de "Săptămâna" lui Eugen Barbu și Vadim Tudor a fost în bună măsură opera așa-zisului profesor. Responsabilitatea lui în cultivarea imposturii de către regimul ceaușist este enormă. O cercetare
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Rodica Zafiu Inrudirea etimologică dintre cuvintele persoană, personaj și personalitate este cît se poate de evidentă. La originea lor stă latinescul persona "mască, personaj jucat de un actor"; cuvîntul a fost moștenit sau preluat pe cale cultă în limbile romanice, a fost împrumutat și de alte limbi (engleză
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
umană, văzută ca individualitate", a produs în timp numeroase derivate, compuse, sintagme care s-au influențat reciproc și ale căror sensuri specializate au trecut adesea dintr-o limbă în alta. În DEX, care indică doar sursa directă, doar legătura imediată, persoană este explicat ca provenind prin etimologie multiplă din termenul latin preluat pe cale cultă, din germană (Person) și franceză (personne); în Dicționarul Academiei (DLR), apare ca sursă și italiana (persona). Tot în DEX, personaj este prezentat ca un produs al fr.
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]