105,959 matches
-
următoarei zone spre care să se repeadă și pe care să o răscolească." (pp. 9-10). Dincolo de apele, deocamdată liniștite, ale nebuniei, dramaturgul speculează în modalitate realistă autocaracterizarea verbală. Intervențiile nu aparțin unor voci convenționale, golite de substanță umană și de personalitate, ci unor indivizi cu tipar mental și stil de exprimare inconfundabile. Deocamdată, cele mai bune efecte fiind scoase din exploatarea filonului licențios, atât de bogat în imaginația pacienților și a personalului: "OLIMPIA (după ce a examinat, crâncenă, vreo doi pacienți, întreabă
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
din spitalul-închisoare erau direcționați, perfid, de către establishment-ul acestuia, în cazul de față manipularea e făcută de către personajele mai tari asupra tovarășilor lipsiți de forță și rezistență. Valdo, megalomanul, identifică imediat punctele slabe ale celorlalți și le năruie pilonii personalității (oricum, deviată) cu atacuri verbale devastatoare; în timp ce Chiril strălucește malign prin a doua lui voce, diavolească, îngrozitoare, ce se instalează în el pentru a-l ajuta să-i distrugă pe ceilalți. Actul al treilea e realmente terifiant. O piesă de
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
un blestem", precizează revelator poeta. O exorcizare fie și cu efect parțial, a acelor "coșmare de fabricație proprie", a "cutremurătoarelor viziuni" prin care demonia artistului se confruntă cu demonia universală. Eseistica Anei Blandiana e un etaj al importantei d-sale personalități populat cu propoziții pe care poezia nu le poate exprima sau le exprimă implicit, într-un climat al unor proiecții mutual eliberatoare, al vieții care transcende poezia și al poeziei care transcende viața.
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
i-am cunoscut și cu care discutam pe culoare, la Casa Scînteii. Cu unii eram în relații de încredere, astfel că pe la zile festive, cum era 23 August, mai spuneam una, alta despre Ceaușescu. Iar ei supărați: ce cult al personalității deșănțat, ce mizerie! Acum cîțiva ani, măcar de 23 August aveau și ăștia grijă să se mai găsească ceva prin Alimentare! Ce le dai la copii să mănînce? După o asemenea întrebare, firește că îmi dădeam drumul la gură. Nu
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
așadar dacă CSM face poliție în Justiție, ci ce fel de justiție este aceea făcută de o Poliție bănuită de tot soiul de păcate. în aceeași ordine de idei, crește numărul justițiarilor de ocazie: la o emisiune t.v., o personalitate politică bine cunoscută, prinsă pe picior greșit, a fost practic lapidată moral de niște inși care au ei însiși autoritatea morală cam știrbă, fiind progenituri ale unor activiști PCR, autori de reportaje comuniste ori suspecți de a fi turnat ei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
roman distins cu Premiul Național pentru roman - Bergamo, 1998), foarte controversatul critic Marin Mincu deschide o posibilă cale de acces a literaturii române spre circuitul european de valori: scrierea de opere de ficțiune, în centrul cărora să stea figurile unor personalități intrate în conștiința culturală europeană, legate într-un fel sau altul de România. Dovadă că mecanismul funcționează stă succesul de care s-a bucurat în Italia Il diario di Ovidio (Bompiani, 1997), fapt relevat de micul dosar de presă de la
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
poetului iubirii, exilat de împăratul Octavian Augustus la țărmul Pontului Euxin. Și trebuie salutat așa cum se cuvine meritul lui Marin Mincu de a fi știut să vină, prin tematica romanului său, în întâmpinarea orizontului de așteptare al celor mai importante personalități culturale din peninsulă. Toată lumea cunoaște destinul tragic al lui Ovidiu, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să-l problematizeze, să reconstituie viața cotidiană a poetului și, în contextul acesteia, să forțeze o incursiune în universul gândurilor sale cele
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
presupun, revelația a fost una foarte mare pentru publicul italian. Nu știu în ce măsură însă un asemenea roman întrunește date care să-l facă susceptibil de un succes similar în România. Pentru că, dincolo de ideea salutară de a face un roman în jurul personalității fascinante a poetului roman exilat la Tomis, romanul ridică unele semne de întrebare. La scara continentului european, memorialistica se impune ca gen literar în secolul al XVII-lea. Printre precursori sunt adesea citați Montaigne (pentru autoportretul din Eseuri) și Sfântul
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
puțin universitar, dacă miliardele prind bine. Și nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce mă intrigă este împrejurarea foarte specială a ultimelor săptămâni, de-a lungul cărora o seamă de personalități ale scrisului literar sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți eminenți aparținători. Afli că X
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
s-au schimbat cumva de curând, de când persoane de certă notorietate din domeniile amintite recunosc cu brio a fi făcut poliție politică și anume cu documente în toată regula. Pe unii dintrînșii îi cunosc personal, le-am admirat fie erudiția, personalitatea în general, talentul, onestitatea. Caracterul. Ei sunt acum într-un număr și într-o companie care le permite să se constituie în chipul cel mai legitim într-un club cu ușile închise profanilor, marei mase a celor ce n-au
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
orice discuție serioasă asupra noii literaturi. Un alt punct de divergență, limpede exprimat, este legat de termenul estetic (creat de Monica Lovinescu) și de abordarea pe care el o circumscrie. Fiind sensibil la aspectul moral, la vertebrarea etică a unor personalități culturale, criticul nu judecă totuși creația literară prin această grilă, lăsând operei ce e al operei și omului, ce e al omului. Am exact aceeași convingere, că perspectivele nu trebuie confundate și că, de pildă, îl putem penaliza oricât pe
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
logicile mele, de mă simt ca Mona Muscă, Doamna pură a politicii românești obligată să renunțe la Legea lustrației... Ce-am vrut să spun? - Asta mă întrebam și eu... - ...Noa, bine-bine! A: apăi, mă, cuscre, eu de câte ori văd la televizor personalități politice și mai ales administrative adresându-se reporterilor cu voci și fețe grave de inși suferind de iremediabilă responsabilitate civică, văd în imaginație reportaje teve cu locuitorii din Rast și din alte zone calamitate de ploi, beneficiind de investiții financiare
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
sisteme de gradene, amfiteatre care se construiesc ad-hoc, în curtea interioară a unui liceu, gimnaziu, la Boulbon, peste tot. Ceea ce pentru noi este un coșmar - povestea cu gradenele - acolo este o sumă de soluții practice, eficiente, ingenioase. George Banu - o personalitate ce ține și ea de istoria festivalului, dar și de prezentul imediat - spunea, într-una din dezbaterile pe care le-a condus, că Avignon-ul este ca o carte. O carte, însă, care se scrie și se rescrie, de fapt, mereu
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
un avangardist împărțit aproape egal între zeci de povești personale: construiește, în 1965 un Ťpian automobil de muzicat ambuteiajeleť, realizează două filme de efect, unul dintre ele lipsit de peliculă, și mai ales "cruciada înfrișcatoare", bombardând nestingherit cu frișcă numeroase personalități ale perioadei (se zice că mai bine de o sută). Merită pomenite, ŕ vol d'oiseau, exemple ca Marguerite Duras, Marco Ferreri sau Bernard-Henri Lévi, de la care a și luat o bătaie serioasă, dar ineficientă. O biografie mediatică formidabilă, mai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care devine dat pentru mine, fiindcă îmi este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria privată nu suportă suspendări fenomenologice, pentru că persoana vie nu este ego transcendental. Departe de a-mi decide în întregime soarta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
acesta declară: "După cum cititorul va remarcă, mă voi ocupa mai amănunțit de formarea lui Stalin în perioada de pregătire decât de rolul său politic în prezent. Scopul acestei biografii politice este de a arăta cum s-a format o asemenea personalitate, in ce mod a cucerit și a primit dreptul de a avea un rol atât de excepțional. Iată de ce sunt interesante viață și dezvoltarea lui Stalin în perioada când nimeni sau aproape nimeni nu știa nimic despre el" (p. 5
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a avut, întotdeauna, un loc privilegiat. El este, într-un fel, blazonul efemeridelor, latura cea mai artistică a presei. Reportajul este vanitatea publicisticii de a deveni literatură. Ca și editorialistul, reporterul este un nume, o vedetă. De cele mai multe ori, marca personalității sale este cea care vinde marfa, indiferent de subiectul abordat. De aceea foarte adesea amprenta sa este foarte vizibilă în materialele pe care le redactează. Nu de puține ori, reporterii-vedetă își asumă cu orgoliu o anumită subiectivitate. Ei devin personajul
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
judecății experte a criticului literar, a cărui misiune ar fi vânătoarea de capodopere, profesată în valorizarea tradiției sau a prezentului. M-am convins treptat ce prejudicii aduce această simplificare, pe măsură ce am înțeles rostul istoriei literare. Valoarea estetică este produsul unei personalități creatoare, ce aduce operei un plus de cunoaștere și o sugestie de interpretare. Reducția la capodopere, luate în sine și în exclusivitate, e o operațiune nu doar abstractă, săvârșită de un idealism estetic nevinovat, ci și profund păgubitoare pentru valoarea
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
ce aduce operei un plus de cunoaștere și o sugestie de interpretare. Reducția la capodopere, luate în sine și în exclusivitate, e o operațiune nu doar abstractă, săvârșită de un idealism estetic nevinovat, ci și profund păgubitoare pentru valoarea de personalitate pe care o reprezintă un scriitor în patrimoniul național și universal. Unicitatea unei capodopere este misterios legată și determinată de unicitatea unei personalități. Prima constituie privilegiul de analiză (selecție și interpretare) pe care și-l arogă criticul literar, a doua
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
operațiune nu doar abstractă, săvârșită de un idealism estetic nevinovat, ci și profund păgubitoare pentru valoarea de personalitate pe care o reprezintă un scriitor în patrimoniul național și universal. Unicitatea unei capodopere este misterios legată și determinată de unicitatea unei personalități. Prima constituie privilegiul de analiză (selecție și interpretare) pe care și-l arogă criticul literar, a doua constituie privilegiul de aplicație și studiu al istoricului literar. Se vede însă prea bine și s-a dovedit că nu pot trăi unul
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
selecție și interpretare) pe care și-l arogă criticul literar, a doua constituie privilegiul de aplicație și studiu al istoricului literar. Se vede însă prea bine și s-a dovedit că nu pot trăi unul fără celălalt. Gala Galaction, ca personalitate creatoare longevivă (a debutat în 1896 și a scris până în 1955 când a suferit o comoție cerebrale, în urma căreia a rămas paralizat), reprezintă mult mai mult decât capodoperele tinereții, înscrise în marca sa de unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
a debutat în 1896 și a scris până în 1955 când a suferit o comoție cerebrale, în urma căreia a rămas paralizat), reprezintă mult mai mult decât capodoperele tinereții, înscrise în marca sa de unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala Galaction este istoricul literar și
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
mă înșel, prima lui contribuție în domeniu este prefața la antologia de articole și amintiri Oameni și gânduri din veacul meu, apărută în 1955. Ceea ce înseamnă că astăzi Teodor Vârgolici are peste 50 de ani de familiaritate cu opera și personalitatea lui Gala Galaction. În 1956-1958 a îngrijit și prefațat o ediție de Opere alese, în două volume, extinsă ulterior, în anii 1959-1965, într-o ediție de patru volume, dar tot de Opere alese, prefațată de Dumitru Micu. Alte scrieri, editate
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva ar trebui reînviat Gorici, sanitarul de pe vremea lui Moș Gogu, si seringă lui? (Doamne, fă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Blaga“, “cazul Radu Gyr”, “cazul Dan Botta” etc. etc. cât de îngrozitor de eficiente sunt aceste metode ale “asasinatului în viață”!) - înseamnă că aburii infernali ai tiraniei deja ne-au cuprins și lucrează (cum altfel decât îndârjit-distructiv!), asupra ființei și fibrei personalității noastre! “Deșteaptă-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]