58,806 matches
-
direct proporțională cu rezultatele”. În concluzia articolului său intitulat Ipocrizia și falsa corectitudine politică, Dan Pavel afirmă: „Puteam să nu intru deloc în politică, la fel ca înainte, să rămîn în tagma intelectualilor cîrtitori. Era mai comod. Iar dacă îmi place mai mult de omul Becali decît de Năstase, Stolojan, Băsescu sau de mulți alții, am motive temeinice și nu are dreptul nimeni să-mi ceară socoteală.” Să zicem că gusturile nu se discută, dar să fi uitat ziaristul Dan Pavel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest motiv oratorul trebuia să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
temeiurile credinței mele. La fel, odată credincios, rațiunea fiecăruia are a se exercita mereu dacă vrea să pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari elocințe sunt supranaturale. Elocința aceasta tratează despre adevărurile prin care ne eliberăm de toate cele rele trecătoare și ajungem
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
social. În primul sens adjectivul apare, la masculin și la feminin, cu o componentă de evaluare negativă (chiar dacă nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și fără nici un gînd de copii și căsătorie” (mami.ro/forum); “nu îmi plac oamenii încrezuți și fițosi!” (miss.ro); “nu un grup de snobi fițoși, scorțoși” (autoshow.ro/ forum); “eu zic că fătuțele astea sunt cam fițoase” (fanclub.ro). Doar rar e asumat ca trăsătură mai curînd pozitivă, și în acest caz păstrînd
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după întoarcerea de la Versailles, vinerea viitoare, și roagă să i se pună deoparte cele două clipsuri din turmalină trandafirie și colierul din smaralde nefățuite, care îi plăcea atît de mult pictorului Bérard. — Firește, firește..., răspundea bijutierul de la celălalt capăt al firului. Cred că Mrs. Stevens se referă la colierul Renaissance, decorat cu figurine de femei-centauri. Doamne sfinte, da, desigur că i-l vom păstra.“ Punînd telefonul la
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de Daniel Burman) m-am lăudat la toată lumea că m-am întâlnit în complexul comercial Arkadden. Pe actor îl cheamă Daniel Hendler. I-am spus că nouă, ziariștilor români (am mințit, doar mie și lui Alex Leo Șerban) ne-a plăcut foarte mult filmul și că le ținem pumnii la premii. Minciuna a mers. Hendler a luat Premiul de Interpretare, iar filmul Marele premiu al juriului. Viața și filmul intră uneori în relații ciudate. Tânărul actor (care e uruguayan) mi-a
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
este cedat Statelor Unite, care Înăbușă mișcarea de eliberare națională. Totuși Îi Învață democrația, respectarea legilor și organizarea. Deci, Între 1898-1942 este sub controlul SUA, când este ocupată de Armata Japoneză. La 4 iulie 1946 se proclamă Republica Independentă. Așa cum le place să-și spună singuri, În vinele lor curge sânge de Malay (filipinezii de bază), chinezi, spanioli, americani și arabi. Limba lor este filipineza și engleza, cu alte 10 limbi, printre care predomină spaniola, și 87 de dialecte. Religia majoritară este
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
știri. Lăcrimioara NU plânge de bucurie! Ea trăiește o mare dramă, pe care n-o poate explica. Eu am impresia că Lăcrămioara Îi Înjură mental pe cei care au chemat-o aici! Articolul e lung. Scris de o femeie. Îmi place. Și ea cred că citește dincolo de sticlă ecranului! Ea Își plânge soțul lăsat acasă. Face asta după ce credea că i-au secat lacrimile. Nu-l plânge, nu blestema, nu-și face reproșuri. Nu are de ce. Omenește a făcut tot ce
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
romanul de anul trecut, care face atâta vâlvă la cafenea. Stă stingher într-un colț; ca evreu în mijlocul poporului ăstuia neînțărcat de barbarie, cum să nu te simți corp străin? Îl privesc: rece, orgolios, lucid - omul hulitului Talmud. Mi-ar plăcea să stau lângă el, să-mi vorbească de anticii Israelului, de Saul, David, Solomon; de Iehuda Macabeul, eliberatorul Ierusalimului. Dar îi respect singurătatea; și el pe a mea. Aveam la ce medita - înainte de plecare îmi căzuseră ochii peste micul eseu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Iulia Iarca Orice s-ar spune în mod oficial - sau mai puțin oficial - despre perioada comunistă, oricât de odioasă ar apărea astăzi, ne place sa citim despre ea. Valoarea documentară, împreună cu o luare de poziție personală, asigură, de cele mai multe ori, succesul autorului care se încumetă la acest subiect. Având în vedere aceste considerente, nu e greu să deduceți că autorul pe care vi-l
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
murit nu moare! Iepurele poate să stea pe jos, să facă viermi și să adune muște! Dar iepurele nu moare niciodată!". Tipul de limbaj înlemnit și acela de raționament frust spun totul, fără ezitări. De fapt, ceea ce face acest roman plăcut la lectură este poeticitatea sesizabilă în fiecare rând. Deasupra a tot ce se întâmplă sau nu în roman, privirea este lirică, atentă la elemente uneori marginale, cu un efect stilistic fermecător și insolit, fiind totodată precisă în descriere : "Picioarele se
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
în minte ochii ei verzi și cruzi ...de viperă, așa cum rareori văzuse el în realitate. Părea masivă, deși nu ar fi putut spune că era prea grasă... dar... așezând-o în tiparul iubirilor sale, rămânea prea multă cărniță. Lui îi plăceau femeile mici și fragile pe care să le salte cu ușurință pe brațe... Dis-de-dimineață Armand se îmbrăcase așa cum îi ceruse necunoscuta din vis: Vreau să te îmbraci ca pentru munte... îi șoptise ea poruncitor, cu pantaloni trei sferturi albi, ciorapi
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
Dumnezeu. 991. Nu Înșela niciodată Cuvântul Lui Dumnezeu din care ai fost plămădit dacă nu vrei să te Înșeli pe tine. 992. A-L asculta pe Dumnezeu Înseamnă a te privi În oglinda lumii și a te Întreba dacă-ți place ce vezi. 993. A fi, trebuie să fie pentru noi a iubi. 994. Nimeni nu poate rămâne În urma morții. 995. Doar prin sacrificiu ne comparăm cu divinitatea. 996. Cel mai Înspăimântător ar trebui să fie neînțelesul și nimic altceva, doar
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
că va face ceva. Dar ce? Cum? Cu mintea încețoșată, plutește prin cameră, aude și vede tot mai puțin. În clipa când își pierde cunoștința, simte nevoia să așeze la locul lor lucrurile ce le-a lăsat în dezordine. Îi place mult să aibă ordine în jurul ei" (p. 141). E, însă, prea puțin pentru un volum care se apropie numai de teme "grele".
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
acar beat de iubire, cu podul inimii fracturat și supus! Zăpada iscălește testamentul, e Începutul risipire n lut, cu țurțuri Înhămați la dricul iernii, trag granița puternic spre sărut. Adânc și galeș, ca Încântarea Însăși, rostesc: e rodnică viața, Îmi place să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică suspină mânzul, spăl mortul cu zăpadă neîncepută, intimitatea unui vers mă doare, dinții poftirilor mă-nving! Deatunci Îmi beau absintul cu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
untdelemnul din gânduri pășește pe ape... În toamna trupului sosește iarna. Ca o vestală ești În mintea sorții. Nu mă doare moartea ce vine, căderea În sublim e crucea mea! Stau destrupat pe-o banchiză de sete, totdeauna mi-a plăcut să-mi Înșel tinerețea, sângele bătrâneții visează cocoare, groparu-mi tocmește pe lacrimi tristețea. Și nu e nimeni să-mi strivească scrisa, penița s-a-nfundat deatâta vis, toți morții trăiesc În iubirea de sine, de-aceea pe tine acum te
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
forță, desigur. Am pronunțat cuvântul. A alcătui și a distruge e lucrul care-i stă cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
distruge e lucrul care-i stă cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
au fost la Început. Când ai să ajungi la vârsta mea, ai sămi dai dreptate. Stau pe un scaun adaptat restului din coada pierdută de părinții părinților mei. Îmi frec fundul de pe un scaun pe altul, dar tot bananele Îmi plac cel mai mult. Ce să fac cu alte alimente?! La ce-mi trebuie dacă sunt banane care putrezesc și de care ne rușinăm să ne apropiem. Marele Consiliul e surd. Existența său absența lui mă lasă rece. Tot În copaci
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cum stau singur și visez cum sunt singur și stau și visez să nu mai fiu singur! Cît e ziua de lungă cu mine nu stă nimeni, o mie de inși trec pe lîngă mine și ce văd nu le place, o mie de vorbe le spun și ei nu aud niciuna, de o mie de ori pot muri, vor plânge un cîine umflat pe asfalt, se vor îneca într-o mie de halbe de bere, îi voi înșira la uscat
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și eu o intervenție științifică: să tot sugă din ea guvernul lichidități, așa cum Îi place!... Nu; nu lichiditățile. Îi place să dea explicații false... Parcă noi nu știm!... Parcă ei nu știu!... Știu, dar se fac că nu știu! Caută explicații. Ca și cum prostia nu explică tot!... Acuma au scornit asta cu „n-au lichidități”. Zic
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și eu o intervenție științifică: să tot sugă din ea guvernul lichidități, așa cum Îi place!... Nu; nu lichiditățile. Îi place să dea explicații false... Parcă noi nu știm!... Parcă ei nu știu!... Știu, dar se fac că nu știu! Caută explicații. Ca și cum prostia nu explică tot!... Acuma au scornit asta cu „n-au lichidități”. Zic dumnealor că numai de data
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cadă. Se apropie cu grijă de fereastră. Fereastra e un tablou de care mi-am lipit fața, Omul meu e dincolo, Se-apleacă ușor să cerceteze geamul Și cu vârful măturii adună calm Păianjenii din colțuri. În care poetului ăi place sî meargî pe jos Rămân întotdeauna în urmă, Dar când ne ies în cale uși de care trebuie să trecem El se oprește, Se uită după mine și m-așteaptă Și mă lasă să trec prima. Sunt un uriaș speriat
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]