2,039 matches
-
partidului liberal, care era și proprietar al moșiei de la Găiceana. Cel mai important om pentru elevi era nea Mitică, omul de serviciu, care pe lângă faptul că se ocupa de curățenia și disciplina din școală, mai făcea și cele mai bune plăcinte, în special cele cu bostan, pe care le mai vindea elevilor. Am participat la aniversarea a 100 de ani și, de asemenea, la cea de 115 și 125 de ani de viață a acestui liceu, în calitate de absolvent. La aniversarea a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de legendă unde te întâmpina "Ancuța cea tânără sau cealaltă Ancuță", care aducea bucate alese și vin în căni noi. La Han totul se desfășura după un anumit ritual: lăutarii cântau între două povestiri, Ancuța aducea pui fripți, vin și plăcinte fierbinți, iar înaintea fiecărei povestiri se făcea liniște, pentru a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De fiecare dată, povestitorul voia să povestească o întâmplare mai fascinantă decât
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spune, de jovialitate și umor, de exprimarea mucalită. Pentru a stârni râsul, autorul folosește ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea comică a unor situații dramatice. Sursele umorului sunt susținute și prin zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
expresii și vorbe de duh: ―dacă-i copil să se joace, dacă-i cal să tragă și dacă-i popă să citească-, ―tot pățitu-i priceput-, ―ursul nu joacă de voie bună-, ―e înaintat la învățătură până la genunchiul broaște i-, ―de plăcinte râde gura, de vărzare și mai tare-. Altă sursă e vorbirea rimată, jocul de cuvinte cu același sufix: ―poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră Pândilă, din sat de la Chitilă, peste
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o mulțime de bălauri și tot soiul de jivine mici și mari. Fata babei ignoră toate acestea, se dovedește leneșă, răutăcioasă și îngâmfată. Finalul e de natură să satisfacă nevoia de dreptate caracteristică spiritelor lucide. Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de galbeni, iar când ajunge
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Mărturisește crima, într-o lungă declarație scrisă, inventînd o poveste abracada brantă. Afirmă că și-a tocat, cu multă grijă, consoarta (și pe însoțitorii ei americani!), la fabrica de mezeluri Sweet breads. De acolo, victimele au sfîrșit, cu siguranță, în plăcintele cu carne și cîrnații localnicilor. Înnebunit de fericire, Flint declanșează un monstruos proces de analiză, în laboratoarele criminalistice, a mezelurilor și conservelor de la Sweetbreads. Lumea este oripilată de vești, dezvoltînd nevroze canibalice. Presa, poliția și opinia publică privesc, cu siderare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de fiecare căciulă" (1964: 37-67) neapărat însoțite de plăcinte, o paletă largă dulcețuri, sarailii, șerbeturi și alte delicatese cu iz oriental. Dacă la toate acestea mai adăugăm și o pantagruelică sete de vin și iubire de arginți, atunci avem în sinteză imaginea burlescă a unei comunități monastice aproape de modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
carne, vânat, pește și pui160". O referire interesantă privind mâncarea de tip fast-food este făcută, de exemplu, de William Langland în prologul de la The Vision of Piers Plowman, scris în secolul al XIV-lea. ,,Bucătari și ucenici strigând: Hai la plăcinte calde, calde! Și gâscă bună, și porc! Hai, veniți să mâncați!" Și hangiii le spuneau cam același lucru: "Vin alb de Alzacia și vin de Gasconia, Vin de Rin și de La Rochelle să spele friptura cu el"161". Langland nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de La Rochelle să spele friptura cu el"161". Langland nu este singurul care menționează mâncarea gata pregătită pentru consum în Anglia medievală. Potrivit Marthei Carlin, majoritatea strigărilor de pe străzile englezești sau franțuzești îndemnau oamenii la feluri gătite: legume, pâine caldă, plăcinte calde, coaste, carne friptă, prăjituri etc., adică mâncare "cumpărată pentru consum imediat, la fel ca ham-burgerul sau cartofii de la McDonald's162". Potențialii cumpărători nu erau numai călători bogați, care își puteau permite să mănânce în locuri scumpe, ci și locuitori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte, o dezgroapă cu atenție și după ce o scot, Încep să mănânce ce au adus. Ele „se Îmbrățișează și se mângâie, menind, vorbind despre persoana căreia Îi este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vrut aleșii locali, care la punerile în posesie și-au amintit de diverse cumetrii, nășii, nepotisme, filiații directe sau indirecte, ori alianțe?! c. „Hambarul tatei era mereu plin, iar de Paști și Crăciun mama scotea din cuptor rânduri de cozonaci, plăcinte și colaci” Cu un remarcabil talent scriitoricesc, fereșteanul Emanoil Busuioc stabilit la Iași, descrie în corespondența sa caracterul bucolic al vieții de la țară din acele timpuri: „...treptat, în jurul casei au început să apară tot felul de atenanse (anexe n.n.). Mama
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
răposat, rostind emfatic, în franceză, către Cella Delavrancea: "Am venit să-l văd pe răposatul tată-meu" avînd în memorie cuvintele tatălui care, pipăindu-i creștetul îi spunea cu orgoliu plebeu: "Nu vezi că strămoșii noștri au purtat tablaua cu plăcinte?" Nu va fi uitat nici invectiva pe care i-o arunca tatăl, în momente de exasperare, ca cele rememorate de Tușchi: " Când tata se întorcea uneori seara pe viscol și viforniță, pe când eram încă în București, bătea violent în ușa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe-o ureche din partea voastră; la sfântul așteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce are. Vorba ceea: La plăcinte, Înainte Și la război Înapoi.” sau „ Despre aceasta, bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru, că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât să încurci așa lumea, mai bine să șezi deoparte aici
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
poate oferi alinare în orice moment dificil al vieții. Smaranda este o femeie deschisă, prietenoasă, bucuroasă de oaspeți. După întâmplarea cu pupăza, ea o cheamă pe mătușa Mărioara, cu care se certase, din pricina lui Nică, la o masă bună, cu plăcinte și un pahar de vin, „ca cele rele să se spele, cele bune să s-adune”. Mama scriitorului dobândește valențe magice, reușește să se ridice deasupra întregului univers al copilului și să-l guverneze cum doar ea este capabilă. Este
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
un efect foarte umanizant. Totul ajunge să se reducă la esențial.” Meryl Streep „Cele mai dulci sunete dăruite muritorilor Sunt Mama, Acasă și Paradis.” William Goldsmith Brown „Mama este o ființă care atunci când vede că sunt numai patru porții de plăcintă pentru cinci persoane, spune că nu i-a plăcut niciodată plăcinta.” Tenneva Jordan „Expresia «mamă muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Meryl Streep „Cele mai dulci sunete dăruite muritorilor Sunt Mama, Acasă și Paradis.” William Goldsmith Brown „Mama este o ființă care atunci când vede că sunt numai patru porții de plăcintă pentru cinci persoane, spune că nu i-a plăcut niciodată plăcinta.” Tenneva Jordan „Expresia «mamă muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Murariu Marius 98; 16. Bodea Dumitru 5; 17. Struț Ion 3; 18. Săicu Constantin 38. Volumul de publicații ale cercetătorilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava 1. Străjeru Silvia 87; 2. Murariu Daniela 93; 3. Constantinovici Dana 79; 4. Plăcintă Domnica 45; 5. Batâr Rusu Diana 20. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL INVESTIȚIILOR La numirea mea în funcția de director al Stațiunii Experimentale Agricole Suceava în aprilie 1962, aveam deja o vechime de cercetător în această unitate de șase ani, timp care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară! răspundea tânăra nevastă. Noa, atunci Îi bine! După acest dialog, toți trei Începeau să mănânce din bucate: papricaș de pui și cu ceva plăcinte poale-n brâu, toate așezate cu grijă pe un ștergar alb Întins pe iarba care Începuse a da colț. Te uiți și tu la sticlă, Ionuț? Lasă să mai crești! Acu ești prea crud pentru rachiu. Îl certă din priviri
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai amintim și drumurile până la Bătrâna după zmeură din zilele de duminică, până unde băteam cu piciorul alți vreo zece kilometri, ducând acasă găleata de opt-zece litri, avem ideea eforturilor pe care le făceam și cu care Încheiam săptămâna. Pentru plăcintele și prăjiturile cu care primea mama musafirii În timpul anului, era nevoie și de aroma acestor fructe de pădure culese de noi boabă cu boabă. Se meritau aceste eforturi. Spre Bătrâna plecam Încă de când nu se iveau zorile, fiindcă distanța era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întregi fără nicio teamă de lupi, prin mai multe cătune, trecând prin păduri, urcând dealuri și mergând prin văi. Deodată, În miez de noapte auzeai la fereastră clinchetul clopoțeilor și glasurile lor rostind În vers colinde. Li se dădeau fructe, plăcinte și colaci. Cine avea mai multă dare de mână, le dădea și câte un ban de argint. Pe sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare” uneori oamenii se comportă ca niște „robi ai pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
scrie că aceasta „are oroare de orice sensibilitate și teama de a nu cădea în ridicol”. 28.07.1936). Este un profund analist: „Eărbații ăștia au niște înfumurări de neînghițit” (20.08.1935); un domn are mâna moale „ca o plăcintă” (20.09.1938). Portretele sale trasează umbre și lumini. Un violonist e „viguros ca un stâlp”, alții „spurcă pământul cu prostia lor” (9.01.41). La Nae Ionescu apreciază „felul lui de a privi realitatea în ochi...” (14.08.45
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de tot și definitiv! Nu doar colaborarea cu Securitatea, dar nici hoția ori chiar crima. De la nu știu care șef de servicii de informații militare, cu nume ciudat, la d-na Carmen Păunescu, nu știu câți nu au plătit crima, deși au lăsat oamenii plăcintă sângerândă pe șosele... Aici, unde iarba e mai verde și cerul mai albastru, și sufletele noastre trebuie să fie mai intens colorate în nuanțele ticăloșiei. Nu mă refer la cei care le fac, ci la cei care le acceptă ridicând
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
răcească. Ne spunea în glumă: „mâncați, și din barbă să nu dați!” Hăpăiam cu linguri de lemn și înghițeam gălătușuri de mămăligă caldă. După ce ne puneam burtica la cale, de omorai puricele pe ea, mama ne dădea câte un dulce: plăcinte poale-n brâu sau clătite umplute cu dulceață de cireșe amare, care erau un deliciu, și chiar dacă burtica era plină, mai era loc și pentru aceste bunătăți. Odată, tata a adus nu știu de unde un pui de câine lup alsacian
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]