1,791 matches
-
cuvântul " text " tinde să îndepărteze noțiunea de " subiect ", prezent la Bahtin, pentru a-i substitui un structuralism afirmat" (Gignoux: 2005, 14). Întorcându-ne la A. Compagnon, acesta precizează faptul că, la G. Genette, citatul, plagiatul și aluzia sunt formele ordinare (plagiatul, în dublu sens "ordinar", am zice) ale intertextualității; dacă nu este luată cu tot cu productivitatea pe care i-o atribuie J. Kristeva, intertextualitatea riscă să nu se îndepărteze prea mult de surse ori influențe. În cursul său universitar 28, autorul cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reproducere textuală pur și simplu sau de adoptare plenară 32. Reluarea unui text poate fi aleatorie sau consimțită, aminitire vagă, omagiu declarat sau, mai mult, supunere față de un model, răsturnarea canonului 33 sau inspirație voluntară. Citat, aluzie, referință, pastișă, parodie, plagiat, colaje de tot felul, practicile intertextualității se repertoriază ușor și se lasă descrise 34 (Samoyault: 2001, 5). Autoarea studiului asupra intertextualității apreciază rolul jucat de Gérard Genette în trecerea noțiunii din lingvistică în poetică. Scriitorul Palimpsestului a diferențiat două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
categorii, de intertextualitate și hipertextualitate, separate pe considerentul că prima desemnează coprezența a două texte, iar cealaltă arată când un text derivă din altul (vezi supra). Capitolul dedicat memoriei literaturii actualizează tipologia practicilor intertextuale în care se încadrează: citatul și plagiatul, parodia și pastișa, integrarea și colajul 35. Bine sistematizate și integrate unui discurs coerent 36 și agreabil, "popasurile" noționale înaintează spre locul unde literatura întâlnește mitul: "L'éternel retour du mythe". Poveste a unei origini, mitul dizolvă propria origine în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
genettiană, semn că nu s-a impus nicio altă abordare care să sistematizeze domeniul intertextualității, în cei douăzeci de ani. Operând cu criteriul explicit-literal, Gérard Genette diferențiază (1982: 8): o citatul (forma cea mai explicită și cea mai literală); o plagiatul (formă mai puțin explicită, împrumut nedeclarat, totuși literal); o aluzia (forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual 40 : o citatul este o formă literală și explicită; o plagiatul este o formă literală și nonexpli cită; o referința este o formă nonliterală și explicită; o aluzia este o formă nonliterală și nonexpli cită. Criteriul explicitării este aplicat în unul din studiile importante consacrate intertextualității din opera lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
citatul parodic vs. parodia integrală; o colajul realizat prin juxtapunere vs. colaj realizat prin inserție. Anne Claire Gignoux (2005) trasează câmpul intertextualității departajând: intertextualitatea în texte: o la nivel microstructural: citatul, referința și aluzia; o la nivel macrostructural: parodia, pastișa, plagiatul și punerea în abis. intertextualitate în jurul textelor: o paratextualitate și metatextualitate: critica genetică, critica literară; o arhitextualitatea: raportarea la gen; o intersemiotica artelor. În termenii Ecaterinei Mihăilă, intertextualitatea implică o discuție despre structura de suprafață, respectiv structura de adâncime ale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
trăim sentimentul anticipării de către poet a adevărurilor științifice emise în secolul care i-a urmat. Critica literară de pe malurile Senei numește fenomenul coincidențelor intertextuale produse în situații în care hipotextul încă nu s-a scris, iar hipertextul deja îl redă "plagiat prin anticipare"66. Nu vom utiliza sintagma din cauza conotației termenului, la noi, dar și pentru că distanța dintre secvențele antrenate în relația intertextuală ar putea fi prea mare (numărul unităților lexicale comune). Eminescu a surprins prin intuiția extraordinară a certitudinilor științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
textului, traducere de Marian PAPAHAGI, Chișinău: Editura Cartier (Plăcerea textului, același traducător, Cluj: Editura Echinox; Le plaisir du texte, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * text-intertext-Text Infinit. BOUILLAGUET Annick (1990) Marcel Proust. Le jeu intertextuel, Paris: Éditions du titre. * citatul; * plagiatul; * referința; * aluzia. BOUILLAGUET Annick (1996) L'écriture imitative. Pastiche, Parodie, Collage, Paris: Éditions Nathan, Série "Littérature". * pastișa; * parodia; * colajul. BURGOS Jean [1982] (1988) Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela DUDA și Micaela GULEA, București: Editura Univers (Pour une
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ou La Littérature au second degré), Paris: Éditions du Seuil. * transtextualitatea: intertextualitatea; paratextualitatea; metatextualitatea; hipertextualitatea; * arhitextualitatea. GIGNOUX Anne Claire (2005) Initiation à l'intertextualité, Paris: Édition Ellipses, Collection "Thèmes et études". * nivel microstructural: citatul; referința; aluzia. * nivel macrostructural: parodia; pastișa; plagiatul; * punerea în abis. (1997) Retorica poeziei. Lectura lineară, Lectura tabulară, Prefață și traducere de Marina MUREȘANU-IONESCU, București: Editura Univers (Rhétorique de la poésie. Lecture linéaire, lecture tabulaire, Paris: Éditions du Seuil). * lectura lineară; * lectura tabulară; * proto-ritm/cvasi-ritm. HĂULICĂ Cristina (1981) Textul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
seraient déplacées]. 8 [En effet, il n'est pas d'énoncé sans relation aux autres énoncés. Tout énoncé se rapporte à des énoncés antérieurs, ce qui donne lieu à des relations intertextuelles ou dialogiques, parmi lesquelles la citation et le plagiat ne sont que des cas particuliers. [...] Comme l'a montré Genette, il existe des relations particulières entre les textes. La paratextualité est la relation d'un texte avec ce qui l'accompagne, titre, préfaces, notes, illustrations, avertissement, etc. La métatextualité
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
jamais reproduction pure et simple ou adoption plénère. La reprise d'un texte existant peut être aléatoire ou consentie, vague souvenir, hommage affiché ou encore soumission à un modèle, subversion du canon ou inspiration volontaire. Citation, allusion, référence, pastiche, parodie, plagiat, collages de toutes sortes, les pratiques de l'intertextualité se répertorient aisément et se laissent décrire]. 35 Clasificările operate sau actualizate de Tiphaine Samoyault sunt disponibile în capitolul referitor la delimitările taxinomice ale intertextualității (infra). 36 Lucrarea se oprește la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pourrait définir une poétique de l'intertextualité.] 39 [sous sa forme la plus explicite et la plus littérale, [...] la pratique traditionnelle de la citation (avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception d'un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Bhagavad-Gïtä "Cartea a zecea numită Yoga întruchipărilor divine", Antologia Filosofia indiană în texte, pp. 77, 79. 65 Atomul și adevărurile lui formulate eminescian ar prilejui un studiu interesant asupra relativității genului literar (Macé : 2013, Stalloni : 2008). 66 Pierre Bayard Le Plagiat par anticipation, Paris: Éditions de Minuit, Collection "Paradoxe", 2009. 67 După aproape patruzeci de ani de la descrierea Cosmologiei secolului XX (1965), cercetătorul Paul Davies chiar a oferit imagini ale spațiu-timpului einsteinian (Scientific American, 2001), posibile cu tehnica de azi (tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
justiția încredințase baiatul, spre creștere, tatălui. McEwan nu s-a ferit atunci de declarații publice belicoase, declarații ce l-au atras, treptat, într-un mare scandal. Apoi, opinia publică londoneză a trecut prin clipe de derută la acuzația teribilă, de plagiat, primită de scriitor pentru romanul Atonement. Similaritatea anumitor episoade din text cu intriga din No Time for Romance/ Vremuri fără dragoste (menționat, de altfel, de către McEwan în bibliografia lui Atonement!) al Lucillei Andrews a dus la iritarea unei părți a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care nu a ezitat să dea verdictul furtului intelectual. Polemicile virulente au durat mult și nu au clarificat în totalitate situația. Cert rămîne însă că McEwan a avut alături de el elita umanistă anglofonă, care a refuzat, din start, ideea unui plagiat (la vremea respectivă, însuși Thomas Pynchon și-a sprijinit, cu generozitate, confratele). Tot în perioada în cauză, invitat la un dineu, la Washington, de către Laura Bush, prozatorul nu a putut intra în SUA, deoarece, conform lucrătorilor vamali, "nu deținea documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
turci, incluși de Pamuk în textul lui cu ample eseuri despre metropolă. (O mențiune suplimentară devine necesară în acest punct. Prozatorul a apelat frecvent, în romane, la astfel de "reconfigurări" ale "culorii locale", bazîndu-se pe vechi scrieri turcești. Acuzația de plagiat din partea unor conaționali nu a întîrziat să apară, ducînd, în ultimii ani, la veritabile polemici în presa mondială. Orhan Pamuk a tratat problema destul de detașat, spunînd că, în Turcia, tehnicile intertextualității postmoderne sînt, deocamdată, neclare. Reacția sa superficială nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intensitate, textele evoluînd între thriller și horror. "Dezgroparea" și ajustarea unei opere vechi, a unui motiv literar sau mitic constă în simplă imitație, sau, dimpotrivă, în inovație? Se poate, oare, delimita o plajă de acțiune mărginită, într-o parte, de plagiat, în cealaltă de o dimensiune creativă suficient de importantă ca să nu mai fie automată trimiterea la opera originară? Și dacă s-ar întîmpla ca timpul linear să dispară din istoria omenirii, sau dacă un trickster s-ar amuza să încurce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
literaturii. Ei bine, uitați-vă ce fenomene culturale de amploare națională au generat Gabriel Liiceanu cu Humanitas în anii '90 și Silviu Lupescu la Polirom în anii 2000: se pot ele, oare, compara, ca forță iradiantă, cu bietele scandaluri de la plagiatul lui Barbu și Ion Gheorghe, cu alianța Manolescu-Cenaclul de luni, sau cu micile mari demonstrații de forță ale Sistemului precum Meditația transcendentală, Viața pe un peron, Ion Anghel Mănăstire ș.a.m.d.? După susținerea prelecțiunii de la Pogor, mulți dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
urmă, a mai fost considerat un precursor al lui Nietzsche, pe care nu numai că nu îl menționează niciodată în operele sale, dar și despre care mărturisea că se teme ca într-o bună zi să nu-l acuze de plagiat. A fost, în sfârșit, definit ca vizionar al filozofiei existenței, și mai ales ca profet al individualismului anarhic, chiar dacă el nu a utilizat niciodată cuvântul "anarhie". În secolul XX, faima lui Stirner s-a răspândit fără precedent, cu unii admiratori
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
A. GORJAN, AUTORUL MAI MULTOR CĂRȚI DE GEOGRAFIE p. 102, r. 27 30 : „Ceea ce însă nu vi se poate ierta, este că ne-ați copiat lucrarea noastră și v-ați folosit, fără muncă, de materialul adunat de noi.”acuzarea de plagiat, justificată prin folosirea informațiilor adunate și emise de altcineva, încălcarea dreptului de autor; p. 103, r. 6 7 : „ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încât le-ați pus toate pe dos” în ideea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
din romanele științifico-fantastice. Astfel un grup care, într-o primă etapă s-a rezumat la a caracteriza planeta necunoscută prin cuvintele "misterios" și "straniu", în cea de-a doua alege să facă o lucrare "productivă" asupra cuvîntului CENUȘIU și asumă plagiatul romanului S. Lem, Invincible: Descrierea nr. 1 După ce fuseseră victimele unui accident, au trebuit să facă o aterizare forțată pe o planetă necunoscută. Ieșiră din capsula spațială fără prea mare dificultate și astfel avură ocazia să admire o lume misterioasă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
social. Cultura este uriașa încercare de umanizare a naturii. Nu va muri arta, ci profeții care îi prevestesc sfârșitul. Cititorii de literatură s - au împuținat, dar nu vor dispărea nici cu amenințarea Inchiziției. În generoasa rețetă a postmodernismului încape atât plagiatul cât și impostura. Veleitarii - acești talibani ai artei. În artă nu este mereu soare. Oricând poți intra în ceață. Cititorii sunt mai puțini, dar mult mai mofturoși. Tinerii poeți par întotdeauna ca niște exploratori fără hartă. Hamlet citește în craniul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în poziția socială a oamenilor de știință, de cînd s-a mărit numărul afirmațiilor științifice false, par să fi influențat acest obicei (cf. Weinstein 1979: 642-643). Patru din cazurile enumerate de Broad și Wade par să fi fost exemple de plagiat, care se apropie de minciună, deși nu toate celelalte implicau minciuna, erau fiecare cazuri de inducere în eroare, dacă bănuielile sînt justificate. Un motiv pentru care înșelăciunea apare atît de des în știință este faptul că deși în multe sectoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
relații instituite între înșelătorul viclean și eroul înșelat. Scenariul biblic, urmărit în desfășurarea lui, acreditează plasarea actului de încălcare în poziția a șaptea, ca o rezultantă a momentelor anterioare. 18 Această procedură este utilizată atunci cînd se intenționează evidențierea unui plagiat, a unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a unui cuvînt, a unei expresii, a unei idei preluate de la un poet renumit și aducerea acestora Într-un poem propriu, Într-o formă relativ nouă, păstrînd elementele ce indică sursa. Existența acestui procedeu legitim, care nu este acuzat de plagiat sau de lipsă de originalitate, arată Înclinația autorilor japonezi spre un fel de continuitate a spiritului poetic care este mai atentă la a face mereu legătura cu ceea ce a acumulat deja tradiția poetică decît la a aduce noutăți șocante care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]