3,039 matches
-
poporului, încât dacă acesta nu le-a făcut, le-au putut însă face. (Mihai Eminescu, Revista Curierul de Iași) Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine Burg Gedichte. / Construiam o cetate în jurul părinților mei (Wien, Ed. Exil, 2009), este o poezie a propriului destin de nomad, înstrăinat de pământul natal (plaiurile Gherlei), dar și de miraculosul tărâm indian - pe care nu l-a cunoscut niciodată cu adevarat („eram nevăzut și străin că o apă”) și pe care incearca, imaginar, să-l recupereze - cand ludic („decupam pentru mine o bucată de cer
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
tine fără veste, Tocmai când fericit erai. Sub un sărut plin de decență, Ți-a prins în vis numai cununi, Ți-a dat frumoasa inocență Ea, făcătoarea de minuni ! Cu pași vioi de ani și zile, Aleargă către un alt plai , Ramâne sfântă pentru tine, Vârsta pe care n-o mai ai ! Și pleacă fără remușcare, Lăsând în urmă nostalgie, Se bucură c-ai ajuns mare, Iubita ta ... copilărie. OPRIȚI-I COMA, DRAGII MEI ! Învăluită în durere Zace, de niște ani
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
stătea sacrificiul suprem. Apoi, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Tricolorului. Aceasta demonstrează limpede faptul că Drapelul Național este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din tradiția
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
și cea dedicată marelui om politic și patriot român Iuliu Maniu, mort în temnița comunistă de la Sighetul Marmației. S-a stins din viață departe de țară, la Trevizo, aproape de Roma, cu dorul nestrămutat și necontenit la patria sa și la plaiurile copilăriei și adolescenței sale - satul natal Rucăr. Pentru scena salonului școlii generale din Rucăr el a pictat, în anul 1929, cortina cu cele trei grații. Gheorghe Anastase - Anastasescu (1911 - 1987) Medic reumatolog, născut la Rucăr la 5 mai 1911, ca
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
punct de vedere militar, situația la granița de vest a țării. Așa se face că, în anul 1623, Lupu Buliga era menționat de un document cu titlul de căpitan, ceea ce însemnează că era conducătorul unui detașament militar, poate chiar în plaiul Cloșani sau la Cerneți. După urcarea pe tron a lui Matei Basarab , acțiune la care el și-a adus de seamă , cum vom vedea mai jos, Lupu Buliga apare în documente, începând cu 28 martie 1633 și până în martie 1646
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
tot prin părțile Mehedinților , de data aceasta pe la Prejna , unde el avea rude, proprietăți, interese. Întradevăr , în toamna anului 1632 ,Matei Basarab reușește să-și surprindă adversarii ,alegând calea Banatului de unde, arată cronica, au trecut muntele aicea -n țară pre plaiul Drânovului și au tăbătât în seliștea Preșnei , unde a fost întâmpinat de Lupu Buliga împtreună cu Boierii și roșii și toată țara, câți era peste Olt toți să strânseră și merseră de să întâmpinară cu Matei aga 14-, proclamându-l
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
au rămas la Trieste, apoi în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
nu se întâlnește oriunde, care face cinste nu numai Rucărului, ci românilor în general”( prof.univ.dr. Ion Chelcea). „Am vizitat această perlă a românilor, minunatul muzeu al prof.dr.Gh. Pârnuță. Am rămas profund impresionat de adânca și puternica sa dragoste pentru mioriticul plai rucărean” (Horia Alexandru Dascălu, colabotator R.T.V.). „Aduc cel mai sincer omagiu creatorului muzeului” (C.Dumitrescu, doctor în științe juridice). „Câtă muncă, câte sacrificii, cât pasiune au fost depuse pentru aceste documente, descoperite, adunate și puse în slujba neamului nostru și
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
adunate și puse în slujba neamului nostru și îndeosebi a localnicilor”, scrie prof. Petre Chircea. „Din veacurile cele de demult, grija înțelepților neamului nostru să păstreze cu drag și să transmită nepoților și strănepoților, dovezile noastre de românie și vitejie...Plaiul Rucărului este însuflețit și trăiește în fiecare exponat al acestui muzeu - pasiunea prof.dr.Gh. Pârnuță, în fața căruia ne înclinăm ciu admirație și respect” (semnează pionierii din Tabăra Tg.Jiu de la Rucăr). În concluzie, pentru a parafraza din modesta monografie tipărită de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
de la 1821, cuprinse în studiile și articolele publicate în Revista Porțile de Fier: Barbu Paul Emanoil, Haiducul Iancu Jianu patrticipant la revoluția de la 1821, ( I, nr.3, 1996, p.7) Bărbulescu Constantin, Tudor Vladimirescu, un demn continuator al sarabilor din Plaiul Cloșani- Mehedinți, (I, nr.3, 1996, p.14) Calețeanu Elenă, Dinică Ciobotea, Aspecte publicistice privind steagul Revoluției din 1821, ( VII, nr.1(13), 2003, p.4) Carlaon Claudiu, Tudor Vladimirescu și legăturile cu moșnenii de pe valea Motrului de la Roșiuța, (XII
BIBLIOGRAFIA.STUDIILOR ŞI ARTICOLELOR CONSACRATE LUI TUDOR VLADIMIRESCU ŞI REVOLUŢIEI DIN 1821, PUBLICATE ÎN REVISTA PORŢILE DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083]
-
13 din 13 ianuarie 2011. Interviu cu domnul dr. Emil Onet, medic veterinar, cercetător științific consultant, specialist în microbiologie. Pe domnul profesor dr. Emil Oneț l-am întâlnit în Câmpeni. Venise din America pentru a-și petrece câteva zile pe plaiurile natale din Apuseni. Dânsul a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu. - Domnule profesor, ce ne puteți spune despre dumneavoastră? - Sunt de profesie doctor veterinar, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din București, promoția 1960. După 3 ani de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344939_a_346268]
-
Ion Adameșteanu, ... Citește mai mult Interviu cu domnul dr. Emil Onet, medic veterinar, cercetător științific consultant, specialist în microbiologie.Pe domnul profesor dr. Emil Oneț l-am întâlnit în Câmpeni. Venise din America pentru a-și petrece câteva zile pe plaiurile natale din Apuseni. Dânsul a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.- Domnule profesor, ce ne puteți spune despre dumneavoastră?- Sunt de profesie doctor veterinar, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din București, promoția 1960. După 3 ani de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344939_a_346268]
-
Interviu cu domnul dr. Emil Onet, medic veterinar, cercetator stiintific consultant, specialist in microbiologie. Pe domnul profesor dr. Emil Oneț l-am întâlnit în Câmpeni. Venise din America pentru a-și petrece câteva zile pe plaiurile natale din Apuseni. Dânsul a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu. - Domnule profesor, ce ne puteți spune despre dumneavoastră? - Sunt de profesie doctor veterinar, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din București, promoția 1960. După 3 ani de
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
și nici, mai târziu, doctor. Speriat de profesorul Nana, renumit pentru tratamentul discriminatoriu aplicat studenților, temându-se că nu i se va permite să termine anul universitar, Mihai se transferă din anul IV la universitatea timișoreană. Revenit în vacanță pe plaiurile natale, este, asemeni dascălului lui Nică, „luat cu arcanul“ și „dus la oaste“, adică încorporat cu forța într-un detașament de muncă, într-un batalion de pedeapsă, alături de analfabeți și infractori de drept comun. Dacă la început nu reușește să
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
mi-e inima o rană. Văd Glia înmuiată de lacrima durerii Cu Crângul defrișat de mâna nepăsării A celor ce-au în piept o inimă infamă. Mi-e Țara- nlăcrimată sub cerul fără stele. În gând, mângâi în șoaptă încărunțitul plai. Un curcubeu de... lacrimi se-nalță până-n rai Picurând de-acolo... tristețile din ele. Pe-altarele tristeții s-au adunat cascade... Îngenunchez în fața pădurilor ce... mor Și încă sper ca Glia-mi să-nalțe baricade Întinse pînă-n Rai, în Lumea
MI-E ŢARA-NLĂCRIMATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345957_a_347286]
-
venit pe lume s-au înmulțit ca număr, spiritual său activ, meticulos și plin de energie continuă să-i imprime un suflet tânăr care îi revigorează trupul și menține puterea de concentrare și acțiune mereu în formă. Reîntoarcerea definitivă pe plaiurile natale și spectaculoasa Valea Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
pentru a vedea cine-i mai tare-n gură și neînfricați precum niște „cavaleri victorioși” ne așezăm pe „tronul regelui" fără a ne teme că vom fi pedepsiți dacă sărutăm și iubim pătimași vedetele „lumii moderne". Și cum pe acest plai „de rai" este veșnic primăvară, nu putem decât să fim mereu tineri, sănătoși, veseli și frumoși, necunoscând tirania timpului care aduce bătrânețea. Descoperind această lume de basm, care-și duce viața în plai de dor și liniște deplină, vă rog
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
vedetele „lumii moderne". Și cum pe acest plai „de rai" este veșnic primăvară, nu putem decât să fim mereu tineri, sănătoși, veseli și frumoși, necunoscând tirania timpului care aduce bătrânețea. Descoperind această lume de basm, care-și duce viața în plai de dor și liniște deplină, vă rog să mă credeți că-l invidiez pe autor acuzându-l de „capitalism insular" și, pe cuvânt de onoare!, primii bănuți economisiți îi investesc pentru a face această călătorie fantastică pe „INSULA FERICIRII". Dacă
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
și plâns amar. Pe umărul tău, Doamne, am plâns câteva clipe... Și am simțit cum Viața renaște-n mine iar. VIAȚA MEA CU LITERE ROMÎNEȘTI Viața mea Ai scris-o cu litere românești. Și mi-ai pecetluit trăirea pe un plai binecuvântat. Mi-ai dat și harpa să îți cânt laudă Și mi-ai dat și versul să mângâi izoarele Și câmpia și omenirea Și asta ca, Tu, Doamne îndurat, Să lași râurile harului să curgă peste toate În România mea
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
și plâns amar. Pe umărul tău, Doamne, am plâns câteva clipe... Și am simțit cum Viața renaște-n mine iar. VIAȚA MEA CU LITERE ROMÎNEȘTI Viața mea Ai scris-o cu litere românești. Și mi-ai pecetluit trăirea pe un plai binecuvântat. Mi-ai dat și harpa să îți cânt laudă Și mi-ai dat și versul să mângâi izoarele Și câmpia și omenirea Și asta ca, Tu, Doamne îndurat, Să lași râurile harului să curgă peste toate În România mea
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
anii tinereții, iar peste trei zile să-mi sosiți cu ultimele vești de pe acel tărâm și cu un program de reabilitare bine pus la punct. - Oh, câtă bunăvoință pe Împăratul Ceresc dacă o lasă și pe Lenuța să-și revadă plaiurile natale! - își exprimă bucuria fostul Tovarăș. - Întotdeauna Stăpânul nostru a fost înțelegător, darnic și blând cu noi. Dar nu vă bucurați prea mult că vă reîntoarceți în patria voastră că s-ar putea să vă blestemați zilele... De data asta
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
să-i redresezi economia, să-i plătești datoriile, să ridici nivelul de trai al locuitorilor și s-o readuci pe culmile culturii și civilizației căci altfel piere sub copitele jefuitorilor! Ca bătut de furtună și viscol se întoarse Ceaușescu pe plaiurile natale și se așeză amărât și neputincios pe un trunchi de copac răsturnat sub o salcie pletoasă din care picăturile de rouă se scurgeau ca lacrimile unei mame îndurerate de atâta chin și jale că nu-și poate crește copilașii
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
trestia vibrează limpede visându-l ochiul dus în doruri îngenunche gândul peste steaua dulce care stă să cadă nu mă pot întoarce să te văd cum vii tu mireasă dulce lasă-mă în gându-mi să te simt regină peste plaiuri sure să te am în sânge ca pe-un râu de luncă răcorindu-mi fața noaptea-mi stă în cale luna nu mă lasă să mă-ntorc la tine să-ți văd ochii umezi de atâta dor trupul mi-e
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
Cristos a Înviat”. Acel poem a fost pus pe note de către dirijorul Tuțu și se cântă și astăzi în multe biserici din România și din SUA. Tot în acea perioadă, Domnul i-a dat fratelui Crăciun-Tira și cântările „Sus pe plaiurile Cerului” și “Noi suntem din Israel, noi nu ne închinam”. La început aceste două cântări au fost interpretate de frații Nicu și Vasile Hojdea la evanghelizări, unde participă și corul bărbătesc. În acest mod, cântările au fost răspândite foarte repede
AMINTIRI DESPRE TITI CRĂCIUN-TIRA de PETRU CREŢIU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347858_a_349187]