2,800 matches
-
cinematografic, 1974, 417; Petre Rado, Păcăliți și despăcăliți, „Cinema”, 1974, 133; Crohmălniceanu, Literatura, III, 378-384; Șerban Cioculescu, Drumurile „Mioriței”, LCF, 1978, 44; Cornel Ungureanu, „Foste adevăruri viitoare”, O, 1978, 49; Silvian Iosifescu, „Foste adevăruri viitoare”, RL, 1978, 49; Alexandru Balaci, Pledoaria inteligenței, CNT, 1979, 16; George, Sfârșitul, III, 211-214; Cornel Ungureanu, „Alte foste adevăruri viitoare”, O, 1983, 33; Al. Dobrescu, „Alte foste adevăruri viitoare”, CL, 1983, 11; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 226-236; Leon, Umbre, V, 59-63; Grid Modorcea, Literatură și
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
teme,dar în moduri diferite (“actorii” scriu roluri și le interpretează, ”cântăreții” pun versuri date pe o melodie, ”pictorii” reprezintă printr-un desen tema, ”matematicienii” compun probleme despre tema respectivă, ”scriitorii” compun un text/articol de ziar/poezie,”avocații”construiesc pledoaria pro/contra unui personaj al temei/fapt sugerat de tema, ”dansatorii” propun un dans tematic sau concep un joc pentru pauză mare legat de tema dată); Pasul 4 “*” Fiecare echipă va prezenta întregii clase produsul muncii în echipă. Avantaje:atmosferă
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
nu numai Regele Carol I, ci și importante personalități politice ale vremii: premierul I. C. Brătianu, D. A. Sturdza (În acea perioadă ministru de Externe), P. P. Carp și Titu Maiorescu <footnote id="156">156 Acesta din urmă a făcut o amplă pledoarie În sensul orientării politicii noastre externe spre Germania și Austro-Ungaria Într-un articol apărut În Deutsche Revue (din ianuarie 1881) și preluat de presa românească; vezi <ref>Românul, an XXV, 15 ianuarie 1881. </ref> </footnote>. Cum bine s-a remarcat
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
nobilimii basarabene, În frunte cu V. Herța, P. Dicescu, P. Gore, T. Suruceanu, M. Feodosiu, D. Anghel, a aderat la mișcarea națională, dar se situa pe poziții moderate, respingând, așa cum era și firesc pentru această grupare, revendicările cu caracter social. Pledoariile lor erau, În special, de ordin cultural: permisiunea autorităților ruse de a utiliza limba română În instrucțiunea publică, În oficierea serviciului divin În biserică, acordarea unei autoadministrări ciuntite Basarabiei În cadrul imperiului <ref id="29"> 29 I. Nistor, Istoria Basarabiei, Chișinău
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lecturii. CONTROVERSA ACADEMICĂ După prezentarea unui text cu literar, istoric ori civic, elevii se împart în grupe de câte 4 - 2 găsesc argumente PRO, iar 2 CONTRA. Cele două perechi realizează o scurtă dezbatere legată de faptele aflate,elaborând scurte pledoarii în favoarea sau defavoarea celor prezentate. In final, toți elevii se grupează după poziția pe care au adoptat-o, putându-se declara și indeciși. Ascultând argumentele colegilor, unii elevi își pot schimba poziția, după propriul sistem de valori. La clasa a
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
mai puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în manieră „nondirectivistă” și mulți au confundat-o cu neorousseauismul și nondirectivismul de la începutul secolului XX. Dar gândirea lui Habermans, Foucault și Derrida nu au nimic de-a face cu pledoaria mistică și naivă a lui Hellen Kay în favoarea „sfântului Copil”; iar sugestiile de proiectare curriculară postmodernă ale unor cercetători precum David Solomon nu conțin nimic similar principiilor nondirectiviste promovate de A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
herbartian, care s-a manifestat puternic în SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lucrările lui Herbart și Tuiskon Ziller, traduse în engleză în această perioadă, au produs o impresie profundă în rândul educatorilor și teoreticienilor americani mai ales din cauza pledoariei herbartiene pentru ordine, disciplină și formalism mathetic. Versiunea Ziller-Rein a herbartianismului a fost aplicată mai întâi în școlile normale din Illinois, prin imitare directă a practicilor pe care Wilhelm Rein le demonstra la Jena. Nevoia de a forma institutori/învățători
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de Herbert Marcuse cu două decenii mai înainte. Protestele postmoderniste împotriva unidimensionalizării omului prin instruire eficientă și a abandonării educației morale și estetice au fost orientate direct împotriva omului unidimensional devenit, între timp, middle man, „cap de locuitor”, „specialist” etc. Pledoaria postmodernistă pentru pluridimensionalizarea omului prin educație a surprins într-adevăr gândirea pedagogică modernă. Dar nu pentru multă vreme, așa cum vom arăta în capitolele următoare. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Vezi cartea fundamentală a lui F. Taylor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vocile educatorilor” - pe care i-a intervievat cu minuție 21 - și a invocat ca „sprijin științific” pentru „noua orientare a curriculumului” așa-zisa „a treia forță din psihologie” (third force psychology), reprezentată de americanii Abraham Maslow și Carl Rogers. Dar pledoariile sale pentru „reumanizarea curriculumului” erau argumentate și prin invocarea unor filosofi precum Eric Fromm și Herbert Marcuse. „Umanismul” pentru care pleda Louise Berman era cel existențialist, în special din „existențialismele” formulate de Kierkegaard, Jean-Paul Sartre și Albert Camus. Dar domeniul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tuturor oamenilor sau să le furnizeze tuturor un temei pentru libertate 29. Ideile lui Macdonald au fost susținute, în epocă, cu mult aplomb, de către Helen F. Robinson. Lucrarea ei Precedents and Promise in the Curriculum (1966) este nu numai o pledoarie pătimașă în favoarea „curriculumului concentrat pe persoană” (person-oriented curriculum), ci și un atac virulent împotriva „structurii școlare curente” (current school structure), considerată dezumanizantă. După ea, reconceptualizarea școlii și a curriculumului trebuie să fie focalizată într-o singură direcție: cultivarea autocunoașterii prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Torrey Harris; eseistul trecea în revistă ultimul „secol de cercetări pedagogice și curriculare” și plasa contribuția lui Harris pe un loc extrem de onorabil din punct de vedere științific și practic. Eseul lui Maxine Greene „Curriculum and Consciousness” era o strălucită pledoarie filosofică în favoarea „umanizării curriculumului”. Studiul lui Philip H. Phenix „Transcendence and the Curriculum” mergea mai departe, argumentând teza necesității de „a spiritualiza curriculumul” și de a-l concepe ca un „text teologic”. Ralf F. Goldman, William H. Weber și Harold
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din perspectivă politică. În eseul „The Politics of Education”, George La Noue conchidea și el că ultimele mari contribuții la teoria curriculumului, realizate la Columbia University, pot fi considerate vouchers pentru educația umanistă. Identificarea „semizeilor curriculumului” nu a fost nici pledoarie pro domo, nici stupidă preamărire, ci căutarea disperată a fundamentelor infailibile, pe care eforturile „științifice” ale raționaliștilor și empiriștilor, precum Bloom și Gagné, nu le puteau oferi. Desigur, puțini s-au lăsat seduși de supoziția că „garanții” pot fi considerați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ’70 ai secolului XX au fost marcați de ideologia „eliberării sexuale” și retorica feministă cu privire la egalitatea dintre sexe. În anii ’80 au fost însă atacate și problemele „toleranței față de orientarea sexuală”. Totuși, pedagogia feministă nu s-a cantonat în pledoarii sterile în favoarea homosexualismului, masculinismului sau lesbianismului. Pedagogia feministă este preponderent critică, nu apologetică. În anii ’80-’90 s-au explorat aspecte de mare gravitate pe care diferențele sexuale și de practică sexuală le îmbracă în societatea modernă și în postmodernitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâi, elemente disparate care sunt, de regulă, cereri ale negrilor radicali pentru restructurarea instruirii în școlile americane. Acestea sunt, cel mai adesea, contradictorii și nu pot fi articulate într-o viziune coerentă. Ele sunt însă preluate, frecvent, în discursuri și pledoarii pentru reforme profesionale. Cele mai multe asemenea discursuri gravitează în jurul unor chestiuni precum: aspirații ale minorităților culturale, caracteristici ale culturii minoritare, limbaje profesionale. Multiculturalismul, crede McCarthy, vizează trei aspirații fundamentale: înțelegerea culturală (cultural understanding), competența culturală (cultural competence) și emanciparea culturală (cultural
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anticapitalistă, inspirată de religia islamică. Teroarea, care amintește de cruzimile hasasinilor ismailiți din secolul al XII-lea, s-a extins la nivel mondial și nu pare să dea semne de liniștire în viitorul apropiat - dimpotrivă. Pe acest fond se derulează pledoariile pedagogice pentru realizarea educației globale și a curriculumului internațional. Acestea au fost inițiate de instituții internaționale sau internaționaliste. Cel mai vechi datează încă din 1982; l-a realizat, sub egida ONU, Robert Muller: „A World Core Curriculum” (1989)203. Era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care le implică designul și curriculumul educațional zis „tradițional”; b) poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De fapt, Heidegger „s-a sacrificat” pentru a evita închiderea Universității din Freiburg și afișarea „listei cu evrei” în marea instituție de cultură. În cursul inaugural din 24 iulie 1928 (Was ist Metaphysik) el pledase pentru „libertatea academică”; a reluat pledoaria în alocuțiunea din 1933, susținând „autoafirmarea universității germane” - idee total opusă ideologiei naziste; a interzis arderea cărților scrise de autori evrei; iar fapta abominabilă care i-a fost atribuită, cum că i-ar fi interzis lui Husserl accesul în biblioteca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este acceptată până și cea mai bună experiență a altuia. Mi s-a explicat că aș putea fi etichetat drept unul cu o grandoare colectivistă, deși pe loc mi-a fost remarcat un comportament egocentrist. Monologul pe tema inexplicabilei mele pledoarii pentru echipă a continuat. Justificarea era una singură: ceva netrăit rămâne greu de crezut! și totuși, vom relua ideea că echipa te face puternic. Îți arată unde ești între ceilalți. Te obligă să-ți găsești locul. Te ajută să știi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că al XI-lea sau al XII-lea - a fost strecurată, în raportul citit de el, ideea inexistenței dictaturii în România. Pentru a-l determina să se apere de acuzațiile tot mai dese că este un dictator, a făcut o pledoarie, pretins științifică, pentru absența dictaturilor. Dictatura proletariatului devenise o etapă democratică, iar dictatura regală fusese uitată. Deoarece pentru dictator era important să iasă cu „fața curată” - prin orice mijloace, fie și mincinoase -, strategul ideii s-a făcut că a uitat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unei puteri oculte, antistatale. Însuși Ceaușescu hotărăște răfuiala: toți cei ce au venit în contact cu MT (ignorându-se sarcina primită) vor fi sancționați! În ședința de partid în care trebuiau să se administreze sancțiuni, cercetătorii fac însă front comun, pledoariile acuzând dogmatismul, intoleranța, atacul împotriva științei psihologiei, asemănătoare celor împotriva ciberneticii în deceniul cinci. La aflarea acestui afront, cuplul Ceaușescu hotărăște măsuri drastice. Se încep preparativele. Se lansează întâi zvonul (zvonul, o armă atât de utilizată în Est) că „transcendentalii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar Valahia ar fi lumea iacobină a lui Jupân Dumitrache, dar și a mahalalei sordide, pentru care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei. Memorialul deportărilor în Bărăgan din anii ’50 - Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa, 1994), Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
va fi blocat calculatorul, ceea ce nu e adevărat. New Pictures of Family: • virusul fals anunță că nu este indicat să se deschidă un e-mail ce are atașat fișierul cu numele NEW PICTURES OF FAMILY sau FAMILY PICTURES. New Ice Age: • pledoaria pentru a fi retransmis vine prin mesajul PLEASE SEND THIS TO EVERYONE YOU KNOW AND TELL EVERYONE YOU KNOW!!!; • mesajul vine din partea unei false companii, dar cu un nume convingător, Digital Technologies Programming Software Development Laboratories, iar falsul virus cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Iorgulescu, Scriitori, 330-332; Zaciu, Alte lecturi, 188-191; Valentin Tașcu, „Radiografii”, CRC, 1979, 3; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 4; Adrian Popescu, Decizie și expresivitate, TR, 1979, 6; Mircea Popa, Între subiectiv și obiectiv, TR, 1979, 6; Victor Felea, O pledoarie pentru critică, TR, 1979, 6; Valentin Tașcu, Radiografia critică, TR, 1979, 6; Cristian Livescu, „Radiografii”, CNT, 1979, 6; Fănuș Băileșteanu, Însemnările critice ale lui Petru Poantă, ST, 1979, 6; Dan C. Mihăilescu, Critica: între rigoare și jubilație, TR, 1980, 49
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
și nu are, cum are romanticul, nostalgia continuă și chinuitoare a unei alte vieți și a unei alte lumi.” Clasificarea e simplificată (și, desigur, ideală) și, chiar dacă poetul o pune în formulele unui discurs neutru-constatativ, se află aici o implicită pledoarie pentru romantism, înspre ale cărui viziuni, teme și motive esențiale se orientează, de altfel, întreaga sa creație. P. recuperează însă filonul romantic al poeziei printr-o mișcare de regresiune dinspre timpurile poetice moderne către secolul marilor viziuni cosmice. Fenomenul nu
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
poetul l-a publicat după al doilea război mondial. În multe dintre piesele de aici, din nou neoromanticul se însoțește cu neoclasicul. Atât prozodia veche, apelul insistent la miturile Antichității, situarea accidentalului în universal, a excepției în generalitate, cât și pledoaria implicită pentru rațiune („Cunoașterea e tot o cucerire”) sunt parametri ai clasicității. Istoria, văzută prin gândirea unui erou privilegiat al ei, Alexandru Macedon, nu mai apare ca o succesiune de evenimente cu conținut diferit, ci ca o juxtapunere de momente
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]